loader
Foto

Galerie foto

Cristina şi Radu Dănilă: „Este o mare onoare să fim premiaţi sub titulatura de excelenţă pentru jurnalism de televiziune!”

RECOMANDARI

Premiul decernat în cadrul Galei UZPR „echipei Cristina Dănilă şi Radu Dănilă, pentru emisiunea „Vorbeşte corect!” este o recunoaştere a efortului celor doi realizatori de a menţine emisiunea în topul preferinţelor telespectatorilor TVR 1. Producţia este cel mai longeviv proiect de televiziune dedicat limbii române din mass-media românească, adunând 25 de ani de la debut.

 

Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România a premiat, luni, 18 noiembrie „Excelenţa în jurnalism'', în cadrul unei gale organizate la Teatrul „Ion Creangă” din Bucureşti. Jurnaliştii TVR Cristina şi Radu Dănilă au fost recompensaţi cu premiul pentru jurnalism TV pentru realizarea emisiunii „Vorbeşte corect!”. Producţia este cel mai longeviv proiect de televiziune dedicat limbii române din mass-media românească, adunând 25 de ani de la debut. Radu şi Cristina Ddănilă ne-au vorbit despre proiectul lor de televiziune şi despre premiul primit în interviul de mai jos:

(w882) Cristina s

Premiul UZPR vine după alte premii pentru „Vorbeşte corect!” sau e primul?

Este primul premiu pe care îl primim pentru această emisiune şi are o însemnătate foarte mare pentru noi, ţinând cont că este acordat de Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România. Este o mare onoare să fim premiaţi sub titulatura de excelenţă pentru jurnalism de televiziune.

Ce înseamnă pentru echipa „Vorbeşte corect!” acest premiu?

Acest premiul de excelenţă decernat „echipei realizatorilor Cristina Dănilă şi Radu Dănilă pentru emisiunea „Vorbeşte corect!” este o recunoaştere a efortului nostru de a menţine emisiunea în topul preferinţelor telespectatorilor TVR 1. Istoria celui mai longeviv proiect de televiziune dedicat limbii române din mass-media românească a început cu 25 de ani în urmă, când a debutat proiectul original „Corect!”. Ceea ce a fost într-adevăr extrem de provocator este reînnoirea permanentă a formatului, pentru a menţine emisiunea în atenţia publicului. Acum, în 2024, ne bucurăm că avem audienţă, dar şi că unele dintre greşelile despre care am vorbit de-a lungul anilor au început să dispară.

(w882) Radu Danil

De peste 25 de ani, emisiunea care ne învaţă să vorbim şi să scriem corect e la Televiziunea Română! Cum îi convingeţi pe telespectatori să vă fie aproape?

În 1999, formatul emisiunii Corect! a fost inedit şi îndrăzneţ din mai multe puncte de vedere: un prezentator de numai 9 ani, - Cosmin Ionescu, primul concurs de televiziune pe teme de limbă română, explicaţii şi vox-uri realizate pe stradă, totul în numai 5 minute! Iar telespectatorii au participat cu entuziasm încă de la început: concursul O scrisoare, o greşeală, un milion aducea în redacţie saci plini cu scrisori. Şi acum, după 25 de ani, încă primim scrisori în redacţie.

Ceea ce credem că ajută foarte mult este concepţia regizorală, care are la bază ideea de a nu face o simplă emisiune de limbă română, ci o emisiune care să îmbine informaţia cu divertismentul. Astfel, emisiunea a avut de-a lungul anilor, diverse abordări: sitcom, concurs interactiv, cameră-ascunsă, interviuri pe stradă, provocări surpriză pentru invitaţi. De asemenea, au ajutat şi cele câteva elemente distinctive: formatul dinamic şi concis, grafica - în întregime originală, creată special pentru emisiune şi actualizată odată cu introducerea de noi teme; varietatea rubricilor; permanenta adaptare la realităţile limbii şi comunicării. Nu în ultimul rând, explicaţiile lingvistice beneficiază de o grafică specială şi sunt redactate de un consultant de specialitate.

„Cuvintele pe care le folosim contează! Să învăţăm împreună, în numai 5 minute pe zi, să vorbim, să scriem şi să comunicăm corect!”, îi invitaţi mereu pe telespectatori la „Vorbeşte corect!”. Mai e relevant/la modă/cool să vorbim corect în ziua de azi?

Sigur că e "cool" să vorbim corect! De altfel, o carte publicată acum câţiva ani de Institutul de Lingvistică are chiar acest titlu, pentru a-i atrage şi pe tineri în efortul de păstrare a frumuseţii limbii noastre. Asta am încercat şi noi în ultimii ani. Dar să vorbim corect nu înseamnă numai să nu facem greşeli de limbă română. Înseamnă şi să ne alegem cuvintele, astfel încât să transmitem corect ceea ce dorim. Cuvintele pe care le folosim contează pentru noi toţi şi, credem noi, cu atât mai mult pentru jurnalişti.

(w882) Cristina s

Ce teme vă propun telespectatorii pentru „Vorbeşte corect!”? Sau cum alegeţi ce subiecte să abordaţi alături de specialiştii invitaţi în emisiune?

Telespectatorii au fost părtaşi permanent la realizarea emisiunii. Pe lângă greşeli, pe adresa de email a emisiunii sau pe pagina de Facebook primim adeseori sugestii de teme pe care ei le consideră importante. În ceea ce priveşte interviurile pe care le realizăm, noi ne alegem invitaţii şi temele şi încercăm să găsim subiecte cât mai interesante. În ultimii ani, am abordat toate domeniile vieţii noastre de zi cu zi, cu accent bineînţeles asupra comunicării. Spre exemplu, în premieră în mass-media românească, am vorbit despre limbajul bisericesc, limbajul de televiziune, textele folclorice, comunicarea non-verbală şi chiar despre umor, limbajul meteo şi cel din ştiinţă (astronomie). În emisiune sunt prezentate regulat noutăţile şi modificările din DOOM3.

Ce vedem la „Vorbeşte corect!” în perioada de sărbători? Ştim că mereu le pregătiţi telespectatorilor ediţii speciale...

În acest sezon, am ales teme noi: „greşelile rezistente în timp”, limbajul muzical, limbajul influencerilor, dar continuă şi cele consacrate deja, despre descifrarea înţelesurilor limbajului bisericesc şi noutăţile din DOOM3. Iar pentru perioada de sărbători din acest an pregătim ediţii speciale care au ca subiect principal credinţele populare şi sărbătorile tradiţionale româneşti. De asemenea, ne-am propus să readucem în atenţie lucrările unor apreciaţi folclorişti români.

credit foto: TVR

Logo

 
„Proştii”, o dramă despre iubire şi izolare, la TVR Cultural

Despre relaţii dificile şi alegeri cu consecinţe dramatice. „Proştii”, lungmetrajul scris şi regizat de Tomasz Wasilewski – cineastul polonez ...

„Mi se prevedea un viitor de cioban de mare clasă...” - regizorul Stere Gulea, în dialog cu Cătălin Ştefănescu, la „Garantat 100%”

Cătălin Ştefănescu ne propune o nouă întâlnire cu regizorul şi scenaristul Stere Gulea. Pe 1 februarie, de la ora 23.00, la „Garantat 100%".

„Povești pierdute pe un peron de tren” – luni, la „Dosar România”

După 13 ani de uitare, destinele personajelor acestui film sunt redate telespectatorilor de producătorul şi realizatorul Răzvan Butaru. Le ...

Povestea din ochii lor

Fiecare animal are o poveste — unele pline de suferință, altele de speranță, dar toate vorbesc despre aceeași nevoie: iubirea și respectul față ...

 Parlamentul, pe ultima poziţie în topul instituţiilor în care românii au încredere

Potrivit celui mai recent studiu realizat de INSCOP la începutul anului 2026, românii continuă să își pună cea mai mare bază în instituțiile pe ...

Sania românească, pe drumul olimpic spre Milano Cortina 2026

Folosită din cele mai vechi timpuri ca mijloc de transport sau formă de distracție, sania a evoluat treptat într-o disciplină sportivă ...

„Eurovision – viziune și misiune”

Dezbatere pro și contra Eurovision. Televiziunea Română găzduiește vineri, 30 ianuarie, de la ora 21:00, un talk-show despre rolul celui mai ...

Davos și „Noua ordine mondială”, în dezbatere la „Breaking Fake News”

În aceeaşi ediţie, despre „Consiliul păcii” al lui Donald Trump, dar şi despre acuzaţiile de „românism” aduse Maiei Sandu. Pe 30 ianuarie, de la ...

Cum transformăm educația și cercetarea în competitivitate economică

Vineri, 30 ianuarie, de la ora 18:15, la TVR 1, Narcis POPESCU îl are ca invitat pe acad. IOAN-AUREL POP, preşedintele Academiei Române.

De la fan, în juriul Eurovision. Elena Popa: „Cred că publicul așteaptă freshness, aşteaptă emoție”

TVR a dat startul înscrierilor la Eurovision România 2026 pe 14 ianuarie, iar după încheierea perioadei de înscrieri, cei șapte jurați ai ...

Marius Dia: „Să evităm acel clișeu de piesă românească – Dracula, Transilvania, muzică populară, acordeon, vioară și așa mai departe – și să încercăm să venim cu ceva mai puternic”

Compozitorul, producătorul și reprezentantul A&R Marius Dia face parte, anul acesta, din juriul Selecţiei Naţionale Eurovision. Într-un ...

Cristian Marica Rădoi: „În 3 secunde trebuie să spui ceva, ca să existe un soi de cârlig să te atragă și să rămâi legat de acea piesă muzicală”

Răbdarea publicului a scăzut la 3 secunde. Dacă nu ai un “hook” imediat, piesa e pierdută. Redactor-şef și music playlist manger al Radio România ...

Andreea Balan: „La Eurovision caut tot, pentru că Eurovision este despre piesă, despre voce, dar și despre show!”

Este una dintre cele mai respectate și longevive artiste din industria muzicală românească, iar anul acesta face parte din juriul Eurovision ...

Doru Ionescu: „Piesa care ne va reprezenta la Eurovision trebuie să personalizeze măcar 1% România”

Cunoscut jurnalist și producător TV, Doru Ionescu se alătură, în premieră, juriului Selecției Naționale Eurovision România. Cu o experiență de ...

Andrei Tudor: „Cred foarte mult şi mizez pe pregnanţa refrenului”

Fost participant la Eurovision Song Contest şi colaborator al unor voci de legendă din industria muzicală internaţională, Andrei Tudor face ...