loader
Foto

Cât de corectă este corectitudinea politică? | VIDEO

RECOMANDARI  TVR1 

Duminică, la „Omul şi timpul”, Rafael Udrişte ne-a provocat la o dezbatere pe un subiect ce a căpătat tot mai multă amploare în ultimii ani. Emisiunea a fost difuzată pe 21 noiembrie, de la ora 19.00, la TVR 1.

 

Rafael Udriște
Omul şi timpul

Când a apărut corectitudinea politică în Statele Unite, era greu de imaginat că, într-o bună zi, ea avea să devină dictat în Europa. Ideea era profund americană şi foarte străină tradiţiilor universitare europene. În Europa nu au existat democraţii ale minorităţilor. Şi aceasta pentru că Europa nu a trăit tragedia americanilor de culoare şi nici nu a trebuit să inventeze „discriminarea pozitivă”, pentru a-i atenua consecinţele. Despre corectitudinea politică, necesitatea şi capcanele ei discută Rafael Udrişte cu invitaţii săi la „Omul şi Timpul”, publicistul Cătălin Sturza, doctor în filologie al Universităţii din Bucureşti, respectiv lector univ. dr. Ionuţ Butoi, de la Facultatea de Jurnalism a aceleiaşi Universităţi din Bucureşti. Emisiunea se vede pe 21 noiembrie, de la ora 19.00, la TVR 1.

La începuturile sale, corectitudinea politică americană a fost limitată doar la universităţi şi în mare parte ignorată de opinia publică. Pasiunile multiculturaliste care au animat campusurile studenţeşti în anii 60 – 70 ai secolului trecut au întâlnit, însă, teren propice în lumea politică de stânga de la Washington.

„Acest radicalism cultural care a ţâşnit atunci din universităţi până la Capitoliu ne creează astăzi tuturor mari probleme de convieţuire şi de armonizare a mai multor direcţii de gândire. Astăzi avem şi noi martirii noştri identitari, activiştii cauzei LGBT sau ai terorismului ecologic, care, de cele mai multe ori, atacă orice fel de normă socială în numele drepturilor omului. În numele libertăţii au ajuns să dărâme, să excludă, să nege realitatea, să reducă la tăcere pe oricine iese din şabloanele corectitudinii politice. Lipsa de discernământ, contestarea anatomiei umane, anularea contextelor istorice au condus la situaţii hilare, dacă nu ar fi dramatice. De ce spun asta? Pentru că artişti şi gânditori esenţiali ai umanităţii ajung sa fie interzişi pentru că au trăit cândva în realităţi socio-politice care ies din graniţele corectitudinii politice de astăzi. Vergiliu, Shakespeare, Beethoven, Mozart, chiar şi Oscar Wilde sunt victimele corectitudinii politice. De ce? Pentru că reprezintă supremaţia omului alb. În aceste condiţii, civilizaţia noastră riscă să sucombe fără drept de apel”, atenţionează Rafael Udrişte.

Universităţile din Europa sau din America încep să nu mai transmită cunoştinţe şi valori de teamă să nu încalce rigorile periculoase ale corectitudinii politice. „Victimizarea identitară începe să fie condiţie esenţială în orice domeniu, în detrimentul meritocraţiei, al adevărului istoric şi chiar al fiziologiei. În aceste condiţii, putem să ne gândim că într-o bună zi corectitudinea politică extremă va duce la anularea gândirii critice şi va alimenta din ce în ce mai mult intoleranţa pe care tocmai ea o incriminează cu tărie. Cu alte cuvinte, dacă opiniile tale insultă, şi insultele mele au dreptul de a fi opinii”, mai spune realizatorul TVR.

O temă grea, sensibilă, dar prezentă în lumea în care trăim. Un subiect ce nu poate fi evitat, prin metoda struţului ce stă cu capul în nisip. Rafael Udrişte îl pune în discuţie alături de invitaţii săi la „Omul şi Timpul”, duminică, 21 noiembrie, de la ora 19.00, la TVR 1.

***

Situaţii excepţionale, mai puţin cunoscute, din istoria recentă a ţării noastre, sunt cercetate şi dezvăluite în emisiunea-document a Televiziunii Române „Omul şi timpul”, ce poartă semnătura realizatorilor Ruxandra Ţuchel şi Rafael Udrişte. Producţia ne introduce în intrigile demne de filme hollywoodiene ale politicii româneşti, interne şi internaţionale, din perioada interbelică şi anii comunismului, dar şi imediat după încheierea acestei perioade. Din 17 octombrie, de la ora 19.00, urmărim în fiecare duminică un nou sezon „Omul şi timpul” la TVR 1.

Logo

 
„Proştii”, o dramă despre iubire şi izolare, la TVR Cultural

Despre relaţii dificile şi alegeri cu consecinţe dramatice. „Proştii”, lungmetrajul scris şi regizat de Tomasz Wasilewski – cineastul polonez ...

„Mi se prevedea un viitor de cioban de mare clasă...” - regizorul Stere Gulea, în dialog cu Cătălin Ştefănescu, la „Garantat 100%”

Cătălin Ştefănescu ne propune o nouă întâlnire cu regizorul şi scenaristul Stere Gulea. Pe 1 februarie, de la ora 23.00, la „Garantat 100%".

„Povești pierdute pe un peron de tren” – luni, la „Dosar România”

După 13 ani de uitare, destinele personajelor acestui film sunt redate telespectatorilor de producătorul şi realizatorul Răzvan Butaru. Le ...

Povestea din ochii lor

Fiecare animal are o poveste — unele pline de suferință, altele de speranță, dar toate vorbesc despre aceeași nevoie: iubirea și respectul față ...

 Parlamentul, pe ultima poziţie în topul instituţiilor în care românii au încredere

Potrivit celui mai recent studiu realizat de INSCOP la începutul anului 2026, românii continuă să își pună cea mai mare bază în instituțiile pe ...

Sania românească, pe drumul olimpic spre Milano Cortina 2026

Folosită din cele mai vechi timpuri ca mijloc de transport sau formă de distracție, sania a evoluat treptat într-o disciplină sportivă ...

„Eurovision – viziune și misiune”

Dezbatere pro și contra Eurovision. Televiziunea Română găzduiește vineri, 30 ianuarie, de la ora 21:00, un talk-show despre rolul celui mai ...

Davos și „Noua ordine mondială”, în dezbatere la „Breaking Fake News”

În aceeaşi ediţie, despre „Consiliul păcii” al lui Donald Trump, dar şi despre acuzaţiile de „românism” aduse Maiei Sandu. Pe 30 ianuarie, de la ...

Cum transformăm educația și cercetarea în competitivitate economică

Vineri, 30 ianuarie, de la ora 18:15, la TVR 1, Narcis POPESCU îl are ca invitat pe acad. IOAN-AUREL POP, preşedintele Academiei Române.

De la fan, în juriul Eurovision. Elena Popa: „Cred că publicul așteaptă freshness, aşteaptă emoție”

TVR a dat startul înscrierilor la Eurovision România 2026 pe 14 ianuarie, iar după încheierea perioadei de înscrieri, cei șapte jurați ai ...

Marius Dia: „Să evităm acel clișeu de piesă românească – Dracula, Transilvania, muzică populară, acordeon, vioară și așa mai departe – și să încercăm să venim cu ceva mai puternic”

Compozitorul, producătorul și reprezentantul A&R Marius Dia face parte, anul acesta, din juriul Selecţiei Naţionale Eurovision. Într-un ...

Cristian Marica Rădoi: „În 3 secunde trebuie să spui ceva, ca să existe un soi de cârlig să te atragă și să rămâi legat de acea piesă muzicală”

Răbdarea publicului a scăzut la 3 secunde. Dacă nu ai un “hook” imediat, piesa e pierdută. Redactor-şef și music playlist manger al Radio România ...

Andreea Balan: „La Eurovision caut tot, pentru că Eurovision este despre piesă, despre voce, dar și despre show!”

Este una dintre cele mai respectate și longevive artiste din industria muzicală românească, iar anul acesta face parte din juriul Eurovision ...

Doru Ionescu: „Piesa care ne va reprezenta la Eurovision trebuie să personalizeze măcar 1% România”

Cunoscut jurnalist și producător TV, Doru Ionescu se alătură, în premieră, juriului Selecției Naționale Eurovision România. Cu o experiență de ...

Andrei Tudor: „Cred foarte mult şi mizez pe pregnanţa refrenului”

Fost participant la Eurovision Song Contest şi colaborator al unor voci de legendă din industria muzicală internaţională, Andrei Tudor face ...