E greu de cuprins în cuvinte măreția lui Mihai Vodă, iar jertfa sa rămâne veșnică, stârnind întrebări despre ce ar fi fost dacă ar fi trăit mai mult. Urmărim un nou episod “Locuri, oameni și comori”, sâmbătă, 8 noiembrie, de la ora 11:30, la TVR 3.
Oricât s-ar fi vorbit de unii eroi, tot nu e de ajuns, mai ales când e vorba de Marele și Viteazul Mihai Vodă, pentru că nu poți să cuprinzi în cuvinte cât a fost de viteaz, de iubitor de popor, mândru român, neclintit ortodox, priceput oștean și plăcut oamenilor.
Cât a fost de iubit, tot atât a fost de urât de cei care l-au invidiat și s-au simțit amenințați de puterea lui. Nu puteau să-l oprească decât printr-un asasinat rușinos, blamat de toți contemporanii și până în ziua de azi.
Dar jertfa și viața sa nu au fost uitate de istorie, ba chiar au fost puse la loc de cinste și veșnică pomenire. Când e vorba de Mihai, nu putem să nu ne întrebăm: ce ar fi fost dacă… dacă nu era atacat de Ian Zamoyski, mare magnat polonez, cancelar și staroste a mai multor orașe din Polonia; dacă împăratul Rudolf al II-lea nu ar fi fost atât de suspicios și duplicitar; dacă generalul Giorgio Basta nu ar fi fost chinuit de invidie și lăcomie; dacă Mihai s-ar fi căsătorit cu Maria Cristina de Habsburg, soția lui Sigismund Báthory; dacă i-ar fi pedepsit la timp pe nobilii maghiari trădători și, mai ales, ce ar fi fost dacă Mihai ar mai fi trăit câțiva ani.
În scurta sa viață, a reușit pentru prima oară unirea Țării Românești cu Moldova și cu Transilvania, și asta a însemnat mare pricepere, putere și curaj. Cine știe, poate că dacă mai trăia, țărișoarele noastre ar fi fost unite de peste 400 de ani.
Istoricul Ștefan Dumitrache: „Mihai era un lider iubit și divinizat în spațiul ortodox, a cărui fortăreață era Centura Carpaților. Era admirat pentru personalitatea lui și competența militară de care a dat dovadă. Aceste trei țări constituiau baza de la care putea lupta în toate direcțiile. Avea cum să acționeze. Bulgarii și sârbii, cazacii și rutenii îl așteptau, grecii și albanezii îl divinizau. Deci, era iubit în tot spațiul ortodox. Toți scriau cântece și poeme despre el. Mihai era cu adevărat luceafărul acestei părți a Europei”.
La acea vreme, două erau puterile care contau și împărțeau Europa: Imperiul Otoman și Imperiul Roman de Națiune germană, condus de împăratul Rudolf al II-lea, care își mutase capitala de la Viena, la Praga. De cealaltă parte, Imperiul Otoman, sub conducerea sultanului Mehmet al III-lea, l-a pus în fruntea armatei pe Sinan Pașa, ceea ce nu a fost deloc rău pentru noi, știindu-se că Sinan era bun la fugă și prost la luptă.
Și Mihai era un ghimpe pentru toți. În primul rând, pentru că era ortodox, ceea ce nu prea convenea, deși făcea parte dintr-o alianță a statelor creștine europene, în lupta lor împotriva turcilor, numită Liga Sfântă.
Moartea lui Mihai Viteazul a fost blamată la acea vreme de toți conducătorii Europei și nu este lipsită de controverse.
Capul făuritorului Unirii, a fost salvat printr-o minune și, la început, pentru batjocură, nu pentru mărire.
El a fost așezat pe trupul calului său mort de însuși ofițerul valon, care l-a decapitat și l-a lovit cu barda. Și se pare că a stat așa, pe trupul calului său mort, timp de vreo două - trei zile, până când generalul Basta și-a dat acordul să fie înmormântat trupul, pentru că deja capul fusese furat de paharnicul său, Turturea, și dus în Țara Românească. Aici, Radu Buzescu, mare drăgător și el, l-a adus la Sfânta Mănăstire Dealu, unde a fost îngropat și unde se află până în ziua de azi, alături de trupul tatălui său Pătrașcu cel Bun.
Mănăstirea Dealu este una dintre cele mai mari necropole din țară, unde sunt îngropați domnitori importanți. Aici este Vlad Dracul, tatăl lui Vlad Țepeș, Radu cel Mare, Vladislav al II-lea, Vlad Înecatul, Vlad cel Tânăr, Pătrașcu cel Bun, tatăl lui Mihai Viteazul, și Mihai Movilă al Moldovei.
Doamna Stanca, soția lui Mihai, a aflat unde e locul în care a fost omorât la Turda și a ridicat acolo un schit. Dar oare Doamna Stanca, găsind locul unde a fost înmormântat, nu a săpat și după trupul lui Mihai?
Poveștile spun că ea a scos de fapt trupul de acolo, după ce a făcut schitul, și l-a adus la un schit făcut de ea, pe moșia de la Plăviceni.
Făcându-se niște săpături acolo, a fost găsit un schelet uriaș fără cap.
Mănăstirea de la Plăviceni este acum în ruină și nu știm dacă trupul lui Mihai este într-adevăr acela, dar unii spun că între osemintele scheletului fără cap de la Plăviceni și scheletul doamnei Tudora Cantacuzino, mama lui Mihai Viteazul, de la mănăstirea Cozia, ar exista o potrivire genetică.
Capul lui Mihai Viteazul a fost ascuns în vremuri de pericol. Mutat în Crimeea, a fost readus în țară, în 1920, după Primul Război Mondial, cu un tren pregătit în mod special de familia regală și pus în vechea mănăstire Voievodală Dealu, într-o zi de mare bucurie, la care a participat însuși noul întregitor al Marii Uniri, Regele Ferdinand.
Capul domnitorului a fost așezat în noul sarcofag, tot în pronausul bisericii Mănăstirii Dealu de lângă Târgoviște, unde a fost pregătită și o piatră funerară frumos lucrată, din comanda marelui om politic și istoric, Nicolae Iorga.
La Muzeul Municipiului București, avem prima realizare în silicon a capului lui Mihai Viteazul, care a devenit un simbol în țara noastră. Se pare că exponatul reproduce cel mai exact chipul domnitorului. El a fost realizat pe baza măsurătorilor antropometrice ale doctorului Rainer, făcute în anul 1919.
Când ne uităm la chipul său, vedem îndârjire, hotărâre și putere. Vedem mândria de a fi unit pentru prima dată cele trei țări românești sub un singur sceptru.
Epoca lui Mihai Viteazul a fost pe cât de zbuciumată, pe atât de frumoasă. Mihai a creat pasiuni extrem de puternice. El a stârnit ura inamicilor, dar și iubirea celor care i-au fost alături. O personalitate cu adevărat fantastică!
„Un popor care nu-şi cunoaşte istoria e ca un copil care nu-şi cunoaşte părinţii.“ - Nicolae Iorga
Revedem această ediție “Locuri, oameni și comori”, sâmbătă, 8 noiembrie, de la ora 11:30, la TVR 3.
Ediţiile emisiunii pot fi vizionate pe canalul de YouTube al TVR.
***
Producător: Emilia Nicolaescu
Credit foto: capturi din emisiune/ YouTube TVR
