Oul, „maica tuturor formelor”, cum îl numea Constantin Brâncuşi, cu forma lui, fără început şi fără sfârşit, stă la originea lumii. Este esența regenerării și a permanenței vieții. Un simbol al eternității.
De mii de ani, oul de Paște reprezintă un simbol al Sfintei Sărbători a Înălțării Domnului pe care toți creștinii o respecta si o prețuiesc, iar culoarea roşie amintește de Sângele Domnului care a curs de pe Cruce pentru mântuirea lumii.
Încondeierea ouălor de Paște este, pentru creștinii ortodocși din Europa Centrală, Estică și Mediteraneeană, încărcată de semnificații primordiale. Viața și moartea, cunoașterea și eternitatea, apa curgătoare care purifică, sunt reprezentate prin culoare și prin linii drepte, ondulate sau spirale. Albul, simbol al purității, roșul plin de vitalitate, albastrul cerului și al apei, galbenul rupt din strălucirea soarelui și negrul, asociat fertilității, imaginează adevărate dantelării minuțios executate. Motivele și tehnicile diferă în funcție de zonele etnografice tradiționale, cu predilecție în Bucovina și Transilvania, dar și în funcție de țară. În Bucovina există și cele mai multe muzee dedicate ouălor închistrite, adevărate opere de artă moștenite sau colecționate de meșterii din zonă. În trecut culorile erau naturale, de origine vegetală. Culoarea roșie se obținea din coajă de măr dulce sau măceș, albastrul din flori de viorele, galbenul din coji de ceapă și coajă de lemn pădureț, iar verdele și negrul se obțineau din decoct de frunze de nuc.
De-a lungul timpului, de la an la an, decorarea ouălor de Paște a devenit o provocare pentru cei cu imaginație și simț artistic. Astfel, România se poate mândri cu unul dintre cele mai mari ouă de Paște din lume. El se află la Suceava, are o înălțime de 7,25 metri, un diametru de 4,60 metri și cântărește 1.800 de kilograme. Oul gigant, realizat din fibră de sticlă, este ornat cu modele tradiționale bucovinene, în roșu, negru și galben, simbolizând sângele lui Iisus Hristos, eternitatea și lumina. Locuitorii orașului argentinian Bariloche își prezentau cu mare fast, cu cinci ani în urmă, oul uriaș de ciocolată. Mai exact, 8.000 de kilograme de ciocolată modelate de cofetari iscusiți, pe o înălţime de 8,5 metri şi un diametru de 1,8 metri, au făcut deliciul publicului. Nici chocolatierii de la faimoasa La Maison du Chocolat nu s-au lăsat mai prejos. Diamond Stella Egg realizat din cea mai fină ciocolată, încrustat cu 100 de diamante, a fost estimat la 50.000 de lire sterline.
Cu toate acestea, de mai bine de un secol, nimic nu poate egala frumusețea celor mai cunoscute și prețioase ouă- bijuterii din toate timpurile. Ouăle Fabergé! Pentru că in Rusia, de Paște, oamenii obișnuiau să ducă ouă vopsite la biserică pentru a fi binecuvântate, iar apoi să le împartă familiei și prietenilor. Țarul Alexandru al III-lea a dorit să îi ofere soției sale, Împărăteasa Maria Feodorovna, un ou din aur. Asa a inceput , în anul 1885, povestea celebrelor ouă imperiale. Bijutierul Peter Carl Fabergé din Sankt Petersburg a creat, in atelierul său, Oul Găină. Confecționat din aur, învelit în email alb, conținea o găinușă în miniatură, tot din aur, care se deschidea, la rândul ei, dezvăluind o replică de diamant a coroanei imperial, și un rubin. Principiul păpușilor Matrioșka a fost singura condiție impusă bijutierului în realizarea, timp de 32 de ani, a ouălor Faberge. Inegalabilele creații bătute în pietre prețioase, care conțineau mereu câte o surpriză, au fost văzute de public, pentru prima oară, la Expoziția Universală din 1900, organizată la Paris. Faimoasele ouă, câte au mai rămas după istoria zbuciumată prin care au trecut, se vând foarte rar la case de licitație celebre, cu câteva milioane de dolari bucata. Capodoperele lui Fabergé au uimit întreaga lume și continuă să o facă și astăzi.
Roșii, cu motive tradiționale, extravagante sau din ciocolată, ouăle de Paște sunt nelipsite de la această Mare Sărbătoare a creștinilor. Totuși, important este să fim mai buni, mai toleranți, să avem credință și speranță.
Paște luminat și binecuvântat!
Bianca Sărățeanu
