Cum ne putem antrena răbdarea într-o perioadă în care totul se întâmplă rapid, iar scopul final este mereu eficiența?
Deși hedonismul (sau goana după satisfacție) pare mai compatibil cu stilul de viață modern, există încă beneficii atunci când o iei mai încet în activitățile pe care le faci - fie ele profesionale sau de relaxare. De la promovarea procesării profunde a informației la a face timpul să se scurgă mai încet, răbdarea continuă să aducă beneficii semnificative pentru atenție și concentrare - deși viteza pare a fi mai frecvent promovată. Ce filosofii de viață putem urma pentru a promova răbdarea și profunzimea?
Hedonism - anti-răbdare, sau cultul dopaminei
Inamicul răbdării ar fi hedonismul superficial - sau predilecția către a ne satisface orice dorință imediat ce ea apare. Acesta combate nu numai răbdarea, ci și disciplina și abilitatea de a ne concentra (pe muncă, nu pe recompensă). Deși multe din elementele vieții de zi cu zi (social media, fast food etc) îl încurajează, hedonismul superficial nu este neaparat calea către fericire sau împlinire. Mai degrabă, expunerea repetată la gratificări imediate fac micile plăceri - ca entertainmentul sau desertul - să își piardă din valoare. Cu alte cuvinte, vei ajunge să ai nevoie de un consum tot mai mare de TikTok sau zahăr ca să resimți același efect (al dopaminei, dacă vorbim din punct de vedere neurobiologic). Așadar, hedonismul sau indulgența nu sunt neaparat filosofii de viață care să ne servească în căutarea perseverenței, auto-depășirii condiției și a obiectivelor importante de dezvoltare.
Autocontrolul - hedonism versus Epicureanism, sau cum plăcerea inteligentă cere răbdare
Între hedonism și raționalul stoicism, se află înțelepciunea filosofilor precum Epicur. Învățăturile lui Epicur îmbină satisfacerea impulsurilor de moment cu selectivitatea. Concret, psihologia distinge între dorințele fundamentale, cu greutate (să îți determini un rost, să îți dezvolți abilitățile, să formezi conexiuni) și cele superficiale modelate de factori sociali sau culturali (să ai bani, să ai faimă, să ai statut). Epicur sugerează să lași timpul și răbdarea să filtreze impulsurile care îți aduc satisfacție reală de cele care îți aduc plăcerea superficială de moment deoarece recompensele cu adevărat importante pentru oameni sunt cele care au caracter profund (familia, competența, valorile personale). Într-o frază cât se poate de scurtă - caută recompense cu prudență și răbdarea în profunzimea dezvoltării sinelui - element găsit și în lucrările lui Albert Bandura despre auto-eficacitate.
Amânarea dorințelor imediate sau cum stoicii văd răbdarea ca o formă de stăpânire de sine
Am menționat anterior ca Epictet considera că răbdarea este începutul înțelepciunii deoarece absența gratificării este formativă pentru om dacă ea nu este interpretată ca un eșec. Cercetătorii în psihologie precum B.F. Skinner au preluat această idee și au adus argumente empirice în favoarea gratificării amânate ca motivator al comportamentului. Pe scurt, este un îndemn să-ți oferi recompense mai spațiate care să-ți hrănească motivația de a completa activități de dezvoltare (personală/profesională). Spre exemplu, este mai eficient să-ți satisfaci micile plăceri după ce ai îndeplinit un obiectiv - nu în mijlocul completării - deoarece vei ajunge să asociezi terminarea muncii cu ceva ce îți place, ergo revine și motivația să repeți acțiunea utilă data viitoare. Stoicii ne îndeamnă să ne acceptăm natura umană așa cum este ea - intrinsec hedonică - și să traversăm perioadele lipsite de recompense (precum un bonus, o promovare sau altă validare externă) nu ca eșecuri, ci ca exerciții de răbdare, autocontrol și creștere personală. Albert Ellis surprinde excelent stoicismul când îl citează pe Epictet: “Nu lucrurile ne tulbură, ci percepția noastră asupra lor.”
Răbdarea ca pasiune sau când recompensa este chiar activitatea pe care o întreprinzi
Amintesc că există și situații în care răbdarea apare natural atunci când te simți ancorat în prezent printr-o activitate care este satisfăcătoare chiar și în absența unei recompense externe (validarea unui public sau ceva ce îți oferi tu singur). Potrivit teoriei autodeterminării dezvoltate de Edward Deci și Richard Ryan, răbdarea nu este forțată dacă ne implicăm într-o activitate din plăcere, curiozitate sau interes personal - răbdarea devine astfel o expresie naturală a implicării profunde într-o arie relevantă pentru sine. Artele plastice, literatura, sau orice expresie a pasiunii sunt antidot pentru grabă deoarece recompensa (dopamina) nu mai este ceva extern către care alergăm, ci este parte din proces. Ce ne recomandă acești cercetători este să găsim moduri în care să ne facem mai plăcute activitățile pe care le întreprindem - iar sfatul meu personal este să ne punem ochelarii de gândire pozitivă pentru acest pas.
Consilier - psiholog Teodora Heihal / Credit foto: Teodora Heihal
***
Alese mulțumiri Teodorei Heihal, absolventă a Universității din Groningen, Olanda, consilier - psiholog, pentru articolul scris pentru secțiunea Lifestyle a site-ului TVR! Mult succes în activitatea de cercetare și de consiliere psihologică!
Ca profesor asociat al Facultății de Științe Comportamentale și Sociale, pe lângă lucrul cu studenții, a aprofundat tematici de cercetare legate de sănătatea mentală a angajaților și susținerea motivației necesare realizării obiectivelor profesionale. A susținut prezentări la conferințe internaționale și a publicat în jurnale de specialitate. Experiența ei de mentor la clasă este dublată de cea în consiliere, unde s-a specializat în coaching cognitiv-comportamental destinat tinerilor ce au nevoie de susținere și orientare vocațională, dar și adulților puși în situația de a face o schimbare în carieră. În prezent oferă consultanță (în limbile română și engleză) axată pe perfecționare profesională autonomă și dezvoltarea rezilienței în condiții de stres. În acest scop a creat strategii de consiliere ce vizează sincronizarea convingerilor despre competență cu aptitudinile necesare depășirii provocărilor profesionale. Experiența în consiliere a convins-o că oamenii au nevoie de ghidaj pentru a-și conștientiza atât punctele forte, cât și punctele vulnerabile unde încă mai au de lucru. Prin suport și confruntare empatică, ea ajută tinerii să-și descopere vocația și să-și urmeze cu încredere drumul personalizat către împlinirea ei.
***
Credit foto: Shutterstock - fizkes; Teodora Heihal (ultima fotografie)
***
Un articol de Teodora Heihal
