loader
Foto

Tendinţe generale pe piaţa jucăriilor la nivel global

LIFESTYLE

Într-o lume în care joaca devine tot mai inteligentă, iar părinții caută jucării care nu doar distrează, ci și educă, piața jucăriilor pentru copii cunoaște transformări spectaculoase. România începe să alinieze preferințele consumatorilor la tendințele internaționale – de la jucării educative și interactive, la produse sustenabile și tehnologizate. Dar cât de aproape suntem, de fapt, de piețele dezvoltate și ce diferențe majore se conturează între preferințele părinților români și cele din alte țări?

 

Dacă ne gândim la educaţia prin joacă / STEM / STEAM, cererea pentru jucării care stimulează gândirea critică, creativitatea, aptitudini logice şi tehnice (seturi de construcţie, robotică, codare etc.) este în creştere.

Jucăriile eco‑friendly, materialele reciclate sau naturale, non‑toxice, ambalajele reduse etc., sunt din ce în ce mai importante, mai ales în Europa de Vest şi în pieţele dezvoltate. Se pune accent pe sustenabilitate.

Interactivitatea şi tehnologia se regăsesc în jucăriile „smart”. Sunt cele care răspund la comenzi vocale, aplicaţii, realitate virtuală sau augmentată, jucării care încorporează senzori etc.

Personajele din filme, desene animate sau francize populare contează mult. Copiii cer jucării cu personaje cunoscute. Licenţele fac diferenţa.

Adulţii (foste generaţii de copii) cumpără nostalgic jucării colecţionabile pentru colecţii sau decor, nu doar copiilor.

În ce priveşte România piaţa jucăriilor a atins un nivel record: peste 1,7 miliarde lei în 2022. Comparativ cu 2020, creştere de ~14%. Se estimează că piaţa va ajunge la peste 270 milioane până în 2028, pornind de la 163  milioane € în 2023, cu o creştere medie anuală de aproximativ 8%. România este dependentă de importuri pentru peste 90% dintre jucării. Industria locală are firme, dar este concurenţială din punctul de vedere al preţului, al certificărilor şi al puterii de brand.

Părinţii români pun accent pe: jucării educative (puzzle‑uri, jocuri de societate, jocuri care solicită creativitatea, cifra cuvintelor etc.), utilitate, ideea de cadouri pentru ocazii speciale.

În România preocuparea pentru jucării ecologice şi interactive este în creştere.

Credit foto: Shutterstock - Have a nice day Photo

Comparând ce se întâmplă în România cu tendinţele globale sau cu cele din pieţele mai dezvoltate, se observă mai multe aspecte.

Jocul cu valoare didactică ocupă un loc important în preferințele românilor. În Germania, Scandinavia, SUA, Japonia, aceste jucării sunt deja normă, cu o ofertă foarte diversificată.

Sustenabilitatea este o tendinţă emergentă; există cerere, dar probabil preţurile încă sunt un obstacol pentru anumite segmente de piață. În Occident, materialele prietenoase cu mediul, certificările, reciclabilitatea sunt deseori cerinţe standard, adesea reglementate.

România este dependentă semnificativ de importuri; producţia locală este mică spre medie. În multe ţări există producţie locală, branduri puternice locale, dar şi multe importuri. Pieţele mature pot investi mai mult în design, inovare, testare etc.

Se vede o creştere a interesului pentru jucării interactive, tehnologice, dar preţurile, accesul şi familiaritatea cu tehnologia pot fi limitări în România. În pieţele cu venit mai mare, astfel de jucării sunt mai accesibile; adoptarea lor este mai rapidă.

Jucăriile cu licenţe cunoscute (Disney, Batman etc.) sunt preferate de români. Licenţele sunt un factor major peste tot; francize globale sunt un driver al vânzărilor.

Preţul e un factor mai sensibil; părinţii caută un raport bun calitate‑preţ; disponibilitatea depinde de retaileri, importuri, taxe. De obicei mai bine stabilite reţele de retail şi logistică; preţurile intermediare spre premium pot fi susţinute mai uşor.

Provocările în sectorul de jucării din România sunt legate de costul importurilor și fluctuaţiile valutare, care cresc preţurile pentru consumatori. O altă provocare este legată de reglementări (siguranţă, certificate, materiale toxice), care pot fi mai restrictive sau mai costisitoare pentru producătorii mici. Există și limitări legate de venituri: cât sunt părinţii dispuşi să investească în jucării premium sau tehnologice. Accesul la tehnologie în zone rurale sau mai puţin dezvoltate este mai restrâns.

Totodată, în România există oportunitatea întăririi producţiei locale axate pe: jucării educative, eco, personalizate, care pot fi produse într‑o manieră competitivă. Se prevede extinderea jucăriilor interactive și digitale, dar adaptate la puterea de cumpărare locală. E nevoie de branduri locale care să capitalizeze pe identitate culturală / regiuni, pe poveste, pe calitate. Marketing-ul trebuie adaptat, apelând la influenceri locali pentru a genera cerere.

Trendul global este spre educaţie, sustenabilitate, tehnologie şi experienţe interactive, iar România nu face excepţie. Aceste tendinţe sunt vizibile, chiar dacă unele se află încă într‑o fază de adaptare. Comparativ cu pieţele dezvoltate, România are avantajul creşterii potenţialului, dar şi provocarea de a echilibra costul cu calitatea.

În următorii 3‑5 ani se prevede o diversificare a ofertei de jucării educative şi STEM. Vor fi îmbunătățite reglementările privind materialele şi siguranţa, ceea ce va crește calitatea. Se sperî într- creștere a cererii pentru jucării eco, dar probabil în segmentele medii, mai întâi. De văzut dacă va exista o integrare mai mare a tehnologiei în jucăriile pentru vârste mai mici, a unor componente digitale mai subtile.

Credit foto: Shutterstock - Garna Zarina

***

Așadar, jucăriile nu mai sunt simple obiecte de divertisment, ci instrumente de formare, dezvoltare și chiar responsabilizare socială. România se află pe un drum promițător, cu părinți din ce în ce mai atenți la ce oferă copiilor lor. Pe măsură ce accesul la informație crește, iar piața se diversifică, diferențele față de alte țări se estompează treptat. Rămâne de văzut cât de repede vom transforma tendințele în realitate și cât de mult vom susține producția locală, inovația și educația prin joacă.

Până atunci, poate ar fi momentul să ne întrebăm nu doar „Ce jucărie îi cumpăr copilului?”, ci și „Ce fel de adult vreau să-l ajut să devină?”

***

Surse:

Romania Insider

Romania Journal

Eva.ro

România Pozitivă

Criteriul.ro

Bonafide Research

ReportLinker.com

Market Growth Reports

LuluToys.ro

***

Credit foto: Shutterstock - Yuliia Yuliia, Have a nice day Photo, Garna Zarina

 

 

Logo

 
„Paul Newman, perfecţionistul”, un documentar-portret emoţionant, la TVR 1

Veşnic nemulţumit, obsedat de perfecţionism, dar şi de o angoasă secretă, actorul Paul Newman şi-a trăit viaţa liber, departe de lanţurile ...

Misterul unei unei crime despre care s-au scris cărţi şi sute de articole. Documentarul „Ioan Petru Culianu. Ioan, câte dimineţi în numele tău”, la TVR Cultural

21 mai 1991. Profesorul  Ioan Petru Culianu, discipolul lui Mircea Eliade, este asasinat, în Chicago, Statele Unite. Un asasinat fără asasini! ...

Proiectul de modificare a Legii insolvenței persoanelor fizice, în dezbatere publică

Guvernul pregătește o modificare substanțială a Legii insolvenței persoanelor fizice, în contextul în care numărul românilor care își declară ...

„Dosar România”, la TVR 1: ROMÂNIA XXL, un documentar semnat de Alina Amza

Despre kilograme. Despre izolare. Despre perseverență. Și despre adevărurile pe care preferăm să nu le vedem... un documentar dureros de serios, ...

Barbra Streisand, povestea din spatele strălucii ecranelor, la TVR 1

Dacă vă întrebaţi cine ar putea fi „mama spirituală” a Madonnei, Rihannei, a lui Mariah Carey, Lady Gaga sau a lui Béyoncé şi a tuturor ...

De la Bratislava la Trenčín: experiențe autentice slovace -  „Hai-Hui… cu Marina!”, la TVR 2

Săptămâna aceasta, Marina Almășan ne poartă „Hai-Hui…!” prin Slovacia, o destinaţie plină de farmec și povești savuroase.  Vedeta TVR  şi ...

Dispoziția unui sportiv la momentul performanței

Dispoziția unui sportiv la momentul performanței reprezintă un construct dinamic, reprezentând interacțiunea complexă dintre personalitatea sa ...

Iuliana Marciuc prezintă două portrete ale curajului: Simona Tănase și Andreea Sârbu, într-o nouă ediție „Destine ca-n filme”, pe TVR 2

Poveşti de viaţă desprinse parcă din filme! Iuliana Marciuc are invitate două femei puternice în ediţia din 14 aprilie – Simona Tănase, o ...

„Drumul spre Viena” al Alexandrei Căpitănescu începe la TVR

Din 14 aprilie, Liana Stanciu ne invită să urmărim evoluţia reprezentantei României la Eurovision 2026, de la sesiunile de pregătire la ...

„Catherine Deneuve în fața obiectivului” - povestea unei reinventări continue, la TVR 1

Simbol al cinematografiei franceze, Catherine Deneuve ni se dezvăluie dincolo de mitul „blondei reci” în documentarul „Catherine Deneuve în fața ...

Învierea Domnului, biruința morții și sărbătoarea vieții

Întreaga învățătură a Bisericii se întemeiază pe Învierea lui Hristos. Învierea este cea mai mare sărbătoare a creștinătății. Să ne bucurăm și ...

Paula Seling: „Am ales să vedem minunile din jur și să le transformăm în muzică, lumină și bucurie.”

În a doua zi de Paşti, TVR difuzează în premieră absolută un fragment din concertul extraordinar „Colindăm prin viață”, susținut de Paula Seling ...

Un psiholog în temnițele comuniste: Viața și destinul savantului NICOLAE MĂRGINEANU

Emisiunea „Omul și timpul” propune la TVR Cultural, într-o ediție specială de Paști, un dialog profund despre memorie, destin și felul în care ...

Corp, Creație și Transcendență. Artistul și Dumnezeu

Emisiunea „Convorbiri spirituale” propune la TVR Cultural, în această ediție specială de Paște, un dialog despre sens, creație și legătura ...

Ultimele povești din universul monahal european, la TVR INFO

În a doua zi de Paști, luni, 13 aprilie, TVR INFO difuzează ultimele două episoade ale seriei „Mânăstiri din Europa”. O călătorie impresionantă ...