loader
Foto

Tendinţe generale pe piaţa jucăriilor la nivel global

LIFESTYLE

Într-o lume în care joaca devine tot mai inteligentă, iar părinții caută jucării care nu doar distrează, ci și educă, piața jucăriilor pentru copii cunoaște transformări spectaculoase. România începe să alinieze preferințele consumatorilor la tendințele internaționale – de la jucării educative și interactive, la produse sustenabile și tehnologizate. Dar cât de aproape suntem, de fapt, de piețele dezvoltate și ce diferențe majore se conturează între preferințele părinților români și cele din alte țări?

 

Dacă ne gândim la educaţia prin joacă / STEM / STEAM, cererea pentru jucării care stimulează gândirea critică, creativitatea, aptitudini logice şi tehnice (seturi de construcţie, robotică, codare etc.) este în creştere.

Jucăriile eco‑friendly, materialele reciclate sau naturale, non‑toxice, ambalajele reduse etc., sunt din ce în ce mai importante, mai ales în Europa de Vest şi în pieţele dezvoltate. Se pune accent pe sustenabilitate.

Interactivitatea şi tehnologia se regăsesc în jucăriile „smart”. Sunt cele care răspund la comenzi vocale, aplicaţii, realitate virtuală sau augmentată, jucării care încorporează senzori etc.

Personajele din filme, desene animate sau francize populare contează mult. Copiii cer jucării cu personaje cunoscute. Licenţele fac diferenţa.

Adulţii (foste generaţii de copii) cumpără nostalgic jucării colecţionabile pentru colecţii sau decor, nu doar copiilor.

În ce priveşte România piaţa jucăriilor a atins un nivel record: peste 1,7 miliarde lei în 2022. Comparativ cu 2020, creştere de ~14%. Se estimează că piaţa va ajunge la peste 270 milioane până în 2028, pornind de la 163  milioane € în 2023, cu o creştere medie anuală de aproximativ 8%. România este dependentă de importuri pentru peste 90% dintre jucării. Industria locală are firme, dar este concurenţială din punctul de vedere al preţului, al certificărilor şi al puterii de brand.

Părinţii români pun accent pe: jucării educative (puzzle‑uri, jocuri de societate, jocuri care solicită creativitatea, cifra cuvintelor etc.), utilitate, ideea de cadouri pentru ocazii speciale.

În România preocuparea pentru jucării ecologice şi interactive este în creştere.

Credit foto: Shutterstock - Have a nice day Photo

Comparând ce se întâmplă în România cu tendinţele globale sau cu cele din pieţele mai dezvoltate, se observă mai multe aspecte.

Jocul cu valoare didactică ocupă un loc important în preferințele românilor. În Germania, Scandinavia, SUA, Japonia, aceste jucării sunt deja normă, cu o ofertă foarte diversificată.

Sustenabilitatea este o tendinţă emergentă; există cerere, dar probabil preţurile încă sunt un obstacol pentru anumite segmente de piață. În Occident, materialele prietenoase cu mediul, certificările, reciclabilitatea sunt deseori cerinţe standard, adesea reglementate.

România este dependentă semnificativ de importuri; producţia locală este mică spre medie. În multe ţări există producţie locală, branduri puternice locale, dar şi multe importuri. Pieţele mature pot investi mai mult în design, inovare, testare etc.

Se vede o creştere a interesului pentru jucării interactive, tehnologice, dar preţurile, accesul şi familiaritatea cu tehnologia pot fi limitări în România. În pieţele cu venit mai mare, astfel de jucării sunt mai accesibile; adoptarea lor este mai rapidă.

Jucăriile cu licenţe cunoscute (Disney, Batman etc.) sunt preferate de români. Licenţele sunt un factor major peste tot; francize globale sunt un driver al vânzărilor.

Preţul e un factor mai sensibil; părinţii caută un raport bun calitate‑preţ; disponibilitatea depinde de retaileri, importuri, taxe. De obicei mai bine stabilite reţele de retail şi logistică; preţurile intermediare spre premium pot fi susţinute mai uşor.

Provocările în sectorul de jucării din România sunt legate de costul importurilor și fluctuaţiile valutare, care cresc preţurile pentru consumatori. O altă provocare este legată de reglementări (siguranţă, certificate, materiale toxice), care pot fi mai restrictive sau mai costisitoare pentru producătorii mici. Există și limitări legate de venituri: cât sunt părinţii dispuşi să investească în jucării premium sau tehnologice. Accesul la tehnologie în zone rurale sau mai puţin dezvoltate este mai restrâns.

Totodată, în România există oportunitatea întăririi producţiei locale axate pe: jucării educative, eco, personalizate, care pot fi produse într‑o manieră competitivă. Se prevede extinderea jucăriilor interactive și digitale, dar adaptate la puterea de cumpărare locală. E nevoie de branduri locale care să capitalizeze pe identitate culturală / regiuni, pe poveste, pe calitate. Marketing-ul trebuie adaptat, apelând la influenceri locali pentru a genera cerere.

Trendul global este spre educaţie, sustenabilitate, tehnologie şi experienţe interactive, iar România nu face excepţie. Aceste tendinţe sunt vizibile, chiar dacă unele se află încă într‑o fază de adaptare. Comparativ cu pieţele dezvoltate, România are avantajul creşterii potenţialului, dar şi provocarea de a echilibra costul cu calitatea.

În următorii 3‑5 ani se prevede o diversificare a ofertei de jucării educative şi STEM. Vor fi îmbunătățite reglementările privind materialele şi siguranţa, ceea ce va crește calitatea. Se sperî într- creștere a cererii pentru jucării eco, dar probabil în segmentele medii, mai întâi. De văzut dacă va exista o integrare mai mare a tehnologiei în jucăriile pentru vârste mai mici, a unor componente digitale mai subtile.

Credit foto: Shutterstock - Garna Zarina

***

Așadar, jucăriile nu mai sunt simple obiecte de divertisment, ci instrumente de formare, dezvoltare și chiar responsabilizare socială. România se află pe un drum promițător, cu părinți din ce în ce mai atenți la ce oferă copiilor lor. Pe măsură ce accesul la informație crește, iar piața se diversifică, diferențele față de alte țări se estompează treptat. Rămâne de văzut cât de repede vom transforma tendințele în realitate și cât de mult vom susține producția locală, inovația și educația prin joacă.

Până atunci, poate ar fi momentul să ne întrebăm nu doar „Ce jucărie îi cumpăr copilului?”, ci și „Ce fel de adult vreau să-l ajut să devină?”

***

Surse:

Romania Insider

Romania Journal

Eva.ro

România Pozitivă

Criteriul.ro

Bonafide Research

ReportLinker.com

Market Growth Reports

LuluToys.ro

***

Credit foto: Shutterstock - Yuliia Yuliia, Have a nice day Photo, Garna Zarina

 

 

Logo

 
Bobul masculin, speranță românească pe pista legendară Eugenio Monti

Echipajul condus de Constantin Dinescu, care va reprezenta România la Jocurile Olimpice de Iarnă 2026, intră în competiție începând de sâmbătă, ...

„Albania – secretul din Balcani”: o lume redescoperită, la TVR INFO

Învăluită în mister, Albania este un teritoriu cu o istorie tumultuoasă. De la munţii impunători din Nord până la ţărmurile sălbatice ale ...

„Caviar Connection” - Documentarul ce dezvăluie complexitatea corupției și a puterii politice

Documentarul de investigație „La Caviar Connection”, o producție franceză de referință ce propune o incursiune de tip thriller în culisele ...

Povestea din ochii lor

Lumea animalelor e plină de emoție, de povești și de lecții despre iubire. Doar că, uneori, omul uită că dragostea pentru un animal înseamnă și ...

Eurovision România: Juriul a decis zece finaliști ai Selecției Naționale

Joi, 12 februarie, la Telejurnalul de la ora 20.00, în direct la TVR 1, TVR INFO și pe tvrplus.ro, am aflat finaliștii deciși de Juriul Selecției ...

Cât câștigă Big Tech de pe urma fraudelor online? Vineri, la „Breaking Fake News”

În aceeaşi ediţie, despre conspirația Gates-Epstein şi despre „femeile” dezbrăcate de Grok. Pe 13 februarie, de la 18.45, Marian Voicu ne ...

Schiul alpin românesc, între tradiție și viitor la Milano Cortina 2026

Schiul alpin rămâne una dintre cele mai iubite și spectaculoase discipline din programul Jocurilor Olimpice de iarnă, iar România continuă să își ...

Relațiile disfuncționale, impact măsurabil asupra performanței profesionale și a stabilității economice

Rata divorțurilor și a problemelor de sănătate mintală crește de mulți ani, iar înțelegerea mecanismelor psihologice din spatele vieții de cuplu ...

Cum trăiește Mihnea Spulber performanța olimpică la Milano–Cortina 2026

Aflat în competiție la sărituri cu schiurile, sportivul transformă emoțiile și efortul în curaj și determinare, în lupta sa pentru excelență la ...

Drumul sportivului Alexandru Ștefănescu spre Milano–Cortina 2026

La 26 de ani, schiorul român se află la a doua participare olimpică, cu amintirile din Beijing și speranțele unui viitor strălucit pe pârtiile ...

Tricolorii pe pârtiile olimpice: România mizează pe tinerețe și experiență la schi alpin, la Milano–Cortina 2026

Alexandru Ștefănescu și Sofia Moldovan reprezintă România în probele tehnice, într-o ediție olimpică pe care comentatorul TVR Cristian Mîndru o ...

NHL revine la Jocurile Olimpice: Turneul masculin de hochei de la Milano-Cortina 2026, spectacolul suprem pe gheață

După 12 ani de absență, cei mai buni jucători ai lumii se întorc la Olimpiadă. Canada, SUA, Finlanda și Suedia conduc lista favoritelor într-un ...

Premieră pentru Team Romania: snowboard la Jocurile Olimpice de Iarnă Milano Cortina 2026

Unul dintre cele mai spectaculoase şi noi sporturi de iarnă olimpice, snowboard-ul cunoaște o premieră istorică pentru România: debutul la ...

Proiectul-pilot privind evidența timpului de muncă al artiștilor, retras

Lumea artistică din România marchează o victorie temporară în urma tensiunilor cu Ministerul Culturii, după ce ministrul Demeter András a anunțat ...

2026, noul 2016 ? Spațiul nesfârșit deasupra noastră și apropierea dintre noi

Este o încercare colectivă de a evada din prezent? Pentru mulți, 2016 reprezintă ultimul an al inocenței digitale. Oamenii prezenți în online par ...