loader
Foto

Galerie foto

ARHIVA TVR. În culisele emisiunii “Magia Seratelor Muzicale Iosif Sava”

RECOMANDARI  TVRCULTURAL 

Muzicolog şi realizator de emisiuni radio și de televiziune, Iosif Sava este unul dintre cei mai importanţi oameni de cultură români ai secolului XX şi un nume strâns legat de Televiziunea Română.

 

După o carieră de pianist, clavecinist şi muzicolog, în 1980, Iosif Sava începea activitatea în TVR, realizând săptămânal o emisiune de mare success, “Serata muzicală TV". Creată ca un forum de discuție cu cei mai reprezentativi oameni de cultură români, subiectele gravitau în jurul muzicii, dar cu trimiteri la politica culturală și la problemele contemporaneității. Emisiune a fost scoasă din grila de programe în 1985 şi reluată în 1990, până la întreruperea definitivă din 1998.

Relansarea postului TVR Cultural a readus în atenţia telespectatorilor dialogurile reputatului muzicolog Iosif Sava cu importanți oameni de cultură prin emisiunea-document “Magia Seratelor Muzicale Iosif Sava”, realizată de Ileana Ploscarul-Panait. De-a lungul anilor, Serata Muzicală” a găzduit dialoguri, între alții, cu Octavian Paler, Ana Blandiana, Augustin Buzura, Mircea Albulescu, Leopoldina Bălănuță, Gabriela Adameșteanu, Petru Creția, Ioana Celibidache, Mihai Șora, Horia Roman Patapievici, Gabriel Liiceanu, Nicolae Manolescu, Andrei Şerban.

Despre munca din spatele recuperării memoriei, dar şi despre personalitatea unuia dintre cei mai apreciaţi muzicologi români, Iosif Sava, a vorbit într-un interviu realizatoarea Ileana Ploscaru-Panait.

(w882)

Reporter TVR: Cum a apărut ideea readucerii în actualitate a "Seratelor Muzicale TV"?

Ileana Ploscaru Panait: A fost o acţiune de recuperare a memoriei unuia dintre cei mai importanţi jurnalişti culturali pe care i-a avut România. Privilegiul de care ne-am bucurat ani în şir a fost acela de a fi fost alături de unul dintre colegii de excelenţă, de la care am putut învăţa. Unii direct, lucrând nemijlocit cu domnia sa, alţii, din generaţiile mai tinere, privindu-i spectacolele de muzică şi dialogurile cu personalităţi de prim rang. Eu mă număr printre cei din urmă. L-am urmărit întâi la televizor, ca oricare dintre telespectatorii fideli, iar când am devenit parte a colectivului de profesionişti ai Televiziunii Române, am auzit atâtea poveşti rarisime legate de felul în care interacţiona cu colegii, de modul discutabil în care a fost pensionat, de felul în care gestiona o emisiune în direct, atât de greu de ţinut în mână dar în care excela ca un maestru vrăjitor care dialoga simultan cu invitaţii, cu muzicienii dar şi cu producătorii şi colegii din emisie, încât m-am hotărât - mai întâi pe cont propriu – să vizionez câteva casete din Arhiva de Aur a TVR, ca mai apoi să propun un proiect de reluare a lor, în parametrii tehnici ai anilor noştri.

Îmi spuneaţi ca a fost o muncă de "arhivist conştincios"... Ce a presupus recuperarea ediţiilor filmate?

Ca să fiu foarte cinstită, nu mă aşteptam să găsesc atât de puţine ediţii. Ştim cu toţii, şi mi s-a povestit de către colegii mai vechi din televiziune, că emisiunea avea trei ore în direct şi că dl. Sava nu agrea înregistrarea ei, pretextând că în felul acesta ar dispărea acel aer de autenticitate, de cine-verite la care ţinea foarte mult. Dar, până la urmă, a fost convins şi s-au înregistrat pe casete Beta pe care le-am descoperit în arhivă, dar în condiţii defectuoase de redare. Tehnica a avansat, iar suporturile vechi necesitau o recondiţionare minuţioasă, digitalizare, colorizare, o postprocesare a sunetului. Apoi au fost şi evenimentele grave din timpul Revoluţiei care au dus la multe distrugeri ale materialelor filmate. Am găsit chiar şi casete VHS înregistrate de doamna Sava şi care, după dispariţia lui Iosif Sava le-a adus la televiziune. Altele s-au pierdut pentru că, într-o vreme, nu mai existau casete de emisie pentru emisiunile curente şi diverse emisiuni mai vechi s-au şters. Acestea sunt vicisitudinile istoriei. Cred că avantajul meu a fost acela că am lucrat mulţi ani în domeniul Patrimoniului Cultural Naţional şi astfel am deprins o metodologie de lucru pe care am aplicat-o şi aici. Tot ce s-a mai putut recupera, am documentat în detaliu. Nu ştiu să-ţi spun exact cât am lucrat. Oricum, vizionările şi pregătirile au durat câteva luni. Şi, în felul acesta a apărut proiectul “Magia Seratelor Muzicale Iosif Sava”, care a avut prima difuzare pe 23 aprilie 2017, cu o ediţie în care invitata era minunata actriţă Leopoldina Bălănuţă (premiera iniţială a fost în 1996).

"Serata Muzicală TV", inaugurată la TVR 2 în 1980, a fost întreruptă în 1985. A fost reluată în 1990 şi difuzată până în 1998. Se vede o schimbare majoră în emisiune după Revoluţia din 1989?

Ca să fiu cât mai aplicată întrebării tale, trebuie să-ţi spun că nu am găsit ediţiile anilor ’80. Doar pe cele după 1995 până în 1998. Rememorând emisiunile de atunci, cred că diferenţa între anii dinainte şi după Revoluţie a constat într-o mai mare libertate de abordare. Nu neapărat în interviuri – în care am putut sesiza o reţinere preventivă, discretă, bine condusă – cât în structura emisiunii. Anii 1995 aduceau ca semn distinctiv o libertate în ceea ce însemna întreaga regie de platou. Exista o legătură cu ceea ce se afla în spatele aparatelor de filmat şi asta captiva auditoriul. Se filma cu mai multe camere. În afară de cele de prim plan, unele dintre ele surprindeau mişcarea şi emoţia vizibilă a invitaţilor. Domnul Sava se adresa regizorului de platou pentru un pahar cu apă sau o carte, discuta cu producătorul din emisie, anunţa genericul final. Era o atmosferă atât de specială, încât timpul de emisie – mai mult decât generos – părea că nu este îndeajuns. Am învăţat mult din această lecţie de televiziune şi, recunosc că am încercat să aplic şi eu în emisiunile pe care le-am realizat.

Ce amintiri vă leagă de domnul Iosif Sava?

Să ştii că eu nu am avut privilegiul de a fi lucrat direct cu domnia sa. El face parte din galeria cea mai relevantă a jurnaliştilor culturali şi a personalităţilor marcante ale culturii româneşti. L-am văzut odată, la o întâlnire la Sala Radio, într-o conversaţie cu Dan Grigore. Dar, pe vremea aceea, eu eram doar un spectator. Mai multe mi-au povestit colegii mai vechi din TVR, care l-au avut ca redactor-şef şi, mai ales, prietena mea, jurnalista şi scriitoarea Daniela Zeca Buzura, care a colaborat cu Iosif Sava şi la Radio.

Prin ochii colaboratorilor săi, cum era muzicologul Iosif Sava?

Nu am întâlnit pe nimeni care să fi avut cu dânsul vreun conflict iremediabil. Avea tact şi diplomaţie. Te simţeai apărat prin prestigiul de care se bucura. Încerca să impună o conduită şi un nivel de informare şi de pregătire profesională pe care nu am mai întâlnit-o în ultimii ani. Activau în Televiziunea Română oameni de o probitate intectuală, ceea ce conferea nu doar siguranţă ci şi o calitate deosebită emisiunilor pe care le realizau. Şi în divertisment, şi în cultură – teatru, muzică, film, arte vizuale, dans – istorie, viaţă spirituală sau în alte domenii. Şi cred că personalităţi precum Iosif Sava au fost nişte modele de urmat.

Există vreo ediţie care v-a marcat în mod deosebit?

Recunosc că au fost mai multe, dar cea care mi-a cultivat bucuria de a privi mai cu atenţie a fost cea cu Leopoldina Bălănuţă. În primul rând pentru că o iubesc pe invitată, care a recitat într-un mod cu totul special versuri din Eminescu. Mă minunează şi acum vocea ei molcomă, vulnerabilă şi totuşi, atât de puternică. Dar, când am văzut că mâţa se plimbă prin platou urmărită de unul dintre colegii de la recuzită, şi că sare direct în braţele doamnei Bălănuţă, care a început s-o alinte şi să vorbească cu ea, m-am topit. Totul era atât de firesc. Emisiunea a continuat ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Până la urmă, pisica s-a plictisit şi a plecat. Pe lângă dialogul ‘’monştrilor sacri’’ din platou, aceste mici accidente fac deliciul publicului. Şi atunci, şi acum.

(w882)

Ce loc ocupă "Seratele Muzicale TV" în istoria Televiziunii Române?

Cu mai bine de trei decenii în urmă, “Seratele Muzicale TV” realizate de Iosif Sava la TVR, rivalizau cu emisiunile lui Leonard Bernstein de la televiziunea americană. Astăzi, celebrăm o personalitate culturală inegalabilă şi un brand de onoare al Televiziunii Române: marele muzicolog, realizator al unui număr impresionant de emisiuni radio-TV, desăvârşitul coleg şi prieten IOSIF SAVA.

Cei care au avut şansa să-l cunoască personal, nu numai prin emisiunile pe care le realiza, se raportează şi astăzi la el, cu tot declinul cultural accentuat la care asistăm. Lumea este în schimbare şi, din păcate nu neapărat în bine. De aceea, poate mai mult ca alte dăţi, exemplul lui Iosif Sava rămâne ca o bornă nu numai pentru generaţiile care i-au văzut emisiunile până la sfârşitul anilor ’90, ci şi pentru cei mai tineri.

’’După mine, vor rămâne generaţii care-şi vor aminti că le-am format gustul, le-am dat repere, elemente de axiologie artistică’’ – spunea Iosif Sava într-un interviu din 1996.

(w882)

Logo

 
Bobul masculin, speranță românească pe pista legendară Eugenio Monti

Echipajul condus de Constantin Dinescu, care va reprezenta România la Jocurile Olimpice de Iarnă 2026, intră în competiție începând de sâmbătă, ...

„Albania – secretul din Balcani”: o lume redescoperită, la TVR INFO

Învăluită în mister, Albania este un teritoriu cu o istorie tumultuoasă. De la munţii impunători din Nord până la ţărmurile sălbatice ale ...

„Caviar Connection” - Documentarul ce dezvăluie complexitatea corupției și a puterii politice

Documentarul de investigație „La Caviar Connection”, o producție franceză de referință ce propune o incursiune de tip thriller în culisele ...

Povestea din ochii lor

Lumea animalelor e plină de emoție, de povești și de lecții despre iubire. Doar că, uneori, omul uită că dragostea pentru un animal înseamnă și ...

Eurovision România: Juriul a decis zece finaliști ai Selecției Naționale

Joi, 12 februarie, la Telejurnalul de la ora 20.00, în direct la TVR 1, TVR INFO și pe tvrplus.ro, am aflat finaliștii deciși de Juriul Selecției ...

Cât câștigă Big Tech de pe urma fraudelor online? Vineri, la „Breaking Fake News”

În aceeaşi ediţie, despre conspirația Gates-Epstein şi despre „femeile” dezbrăcate de Grok. Pe 13 februarie, de la 18.45, Marian Voicu ne ...

Schiul alpin românesc, între tradiție și viitor la Milano Cortina 2026

Schiul alpin rămâne una dintre cele mai iubite și spectaculoase discipline din programul Jocurilor Olimpice de iarnă, iar România continuă să își ...

Relațiile disfuncționale, impact măsurabil asupra performanței profesionale și a stabilității economice

Rata divorțurilor și a problemelor de sănătate mintală crește de mulți ani, iar înțelegerea mecanismelor psihologice din spatele vieții de cuplu ...

Cum trăiește Mihnea Spulber performanța olimpică la Milano–Cortina 2026

Aflat în competiție la sărituri cu schiurile, sportivul transformă emoțiile și efortul în curaj și determinare, în lupta sa pentru excelență la ...

Drumul sportivului Alexandru Ștefănescu spre Milano–Cortina 2026

La 26 de ani, schiorul român se află la a doua participare olimpică, cu amintirile din Beijing și speranțele unui viitor strălucit pe pârtiile ...

Tricolorii pe pârtiile olimpice: România mizează pe tinerețe și experiență la schi alpin, la Milano–Cortina 2026

Alexandru Ștefănescu și Sofia Moldovan reprezintă România în probele tehnice, într-o ediție olimpică pe care comentatorul TVR Cristian Mîndru o ...

NHL revine la Jocurile Olimpice: Turneul masculin de hochei de la Milano-Cortina 2026, spectacolul suprem pe gheață

După 12 ani de absență, cei mai buni jucători ai lumii se întorc la Olimpiadă. Canada, SUA, Finlanda și Suedia conduc lista favoritelor într-un ...

Premieră pentru Team Romania: snowboard la Jocurile Olimpice de Iarnă Milano Cortina 2026

Unul dintre cele mai spectaculoase şi noi sporturi de iarnă olimpice, snowboard-ul cunoaște o premieră istorică pentru România: debutul la ...

Proiectul-pilot privind evidența timpului de muncă al artiștilor, retras

Lumea artistică din România marchează o victorie temporară în urma tensiunilor cu Ministerul Culturii, după ce ministrul Demeter András a anunțat ...

2026, noul 2016 ? Spațiul nesfârșit deasupra noastră și apropierea dintre noi

Este o încercare colectivă de a evada din prezent? Pentru mulți, 2016 reprezintă ultimul an al inocenței digitale. Oamenii prezenți în online par ...