loader
Foto

Galerie foto

ARHIVA TVR. În culisele emisiunii “Magia Seratelor Muzicale Iosif Sava”

RECOMANDARI  TVRCULTURAL 

Muzicolog şi realizator de emisiuni radio și de televiziune, Iosif Sava este unul dintre cei mai importanţi oameni de cultură români ai secolului XX şi un nume strâns legat de Televiziunea Română.

 

După o carieră de pianist, clavecinist şi muzicolog, în 1980, Iosif Sava începea activitatea în TVR, realizând săptămânal o emisiune de mare success, “Serata muzicală TV". Creată ca un forum de discuție cu cei mai reprezentativi oameni de cultură români, subiectele gravitau în jurul muzicii, dar cu trimiteri la politica culturală și la problemele contemporaneității. Emisiune a fost scoasă din grila de programe în 1985 şi reluată în 1990, până la întreruperea definitivă din 1998.

Relansarea postului TVR Cultural a readus în atenţia telespectatorilor dialogurile reputatului muzicolog Iosif Sava cu importanți oameni de cultură prin emisiunea-document “Magia Seratelor Muzicale Iosif Sava”, realizată de Ileana Ploscarul-Panait. De-a lungul anilor, Serata Muzicală” a găzduit dialoguri, între alții, cu Octavian Paler, Ana Blandiana, Augustin Buzura, Mircea Albulescu, Leopoldina Bălănuță, Gabriela Adameșteanu, Petru Creția, Ioana Celibidache, Mihai Șora, Horia Roman Patapievici, Gabriel Liiceanu, Nicolae Manolescu, Andrei Şerban.

Despre munca din spatele recuperării memoriei, dar şi despre personalitatea unuia dintre cei mai apreciaţi muzicologi români, Iosif Sava, a vorbit într-un interviu realizatoarea Ileana Ploscaru-Panait.

(w882)

Reporter TVR: Cum a apărut ideea readucerii în actualitate a "Seratelor Muzicale TV"?

Ileana Ploscaru Panait: A fost o acţiune de recuperare a memoriei unuia dintre cei mai importanţi jurnalişti culturali pe care i-a avut România. Privilegiul de care ne-am bucurat ani în şir a fost acela de a fi fost alături de unul dintre colegii de excelenţă, de la care am putut învăţa. Unii direct, lucrând nemijlocit cu domnia sa, alţii, din generaţiile mai tinere, privindu-i spectacolele de muzică şi dialogurile cu personalităţi de prim rang. Eu mă număr printre cei din urmă. L-am urmărit întâi la televizor, ca oricare dintre telespectatorii fideli, iar când am devenit parte a colectivului de profesionişti ai Televiziunii Române, am auzit atâtea poveşti rarisime legate de felul în care interacţiona cu colegii, de modul discutabil în care a fost pensionat, de felul în care gestiona o emisiune în direct, atât de greu de ţinut în mână dar în care excela ca un maestru vrăjitor care dialoga simultan cu invitaţii, cu muzicienii dar şi cu producătorii şi colegii din emisie, încât m-am hotărât - mai întâi pe cont propriu – să vizionez câteva casete din Arhiva de Aur a TVR, ca mai apoi să propun un proiect de reluare a lor, în parametrii tehnici ai anilor noştri.

Îmi spuneaţi ca a fost o muncă de "arhivist conştincios"... Ce a presupus recuperarea ediţiilor filmate?

Ca să fiu foarte cinstită, nu mă aşteptam să găsesc atât de puţine ediţii. Ştim cu toţii, şi mi s-a povestit de către colegii mai vechi din televiziune, că emisiunea avea trei ore în direct şi că dl. Sava nu agrea înregistrarea ei, pretextând că în felul acesta ar dispărea acel aer de autenticitate, de cine-verite la care ţinea foarte mult. Dar, până la urmă, a fost convins şi s-au înregistrat pe casete Beta pe care le-am descoperit în arhivă, dar în condiţii defectuoase de redare. Tehnica a avansat, iar suporturile vechi necesitau o recondiţionare minuţioasă, digitalizare, colorizare, o postprocesare a sunetului. Apoi au fost şi evenimentele grave din timpul Revoluţiei care au dus la multe distrugeri ale materialelor filmate. Am găsit chiar şi casete VHS înregistrate de doamna Sava şi care, după dispariţia lui Iosif Sava le-a adus la televiziune. Altele s-au pierdut pentru că, într-o vreme, nu mai existau casete de emisie pentru emisiunile curente şi diverse emisiuni mai vechi s-au şters. Acestea sunt vicisitudinile istoriei. Cred că avantajul meu a fost acela că am lucrat mulţi ani în domeniul Patrimoniului Cultural Naţional şi astfel am deprins o metodologie de lucru pe care am aplicat-o şi aici. Tot ce s-a mai putut recupera, am documentat în detaliu. Nu ştiu să-ţi spun exact cât am lucrat. Oricum, vizionările şi pregătirile au durat câteva luni. Şi, în felul acesta a apărut proiectul “Magia Seratelor Muzicale Iosif Sava”, care a avut prima difuzare pe 23 aprilie 2017, cu o ediţie în care invitata era minunata actriţă Leopoldina Bălănuţă (premiera iniţială a fost în 1996).

"Serata Muzicală TV", inaugurată la TVR 2 în 1980, a fost întreruptă în 1985. A fost reluată în 1990 şi difuzată până în 1998. Se vede o schimbare majoră în emisiune după Revoluţia din 1989?

Ca să fiu cât mai aplicată întrebării tale, trebuie să-ţi spun că nu am găsit ediţiile anilor ’80. Doar pe cele după 1995 până în 1998. Rememorând emisiunile de atunci, cred că diferenţa între anii dinainte şi după Revoluţie a constat într-o mai mare libertate de abordare. Nu neapărat în interviuri – în care am putut sesiza o reţinere preventivă, discretă, bine condusă – cât în structura emisiunii. Anii 1995 aduceau ca semn distinctiv o libertate în ceea ce însemna întreaga regie de platou. Exista o legătură cu ceea ce se afla în spatele aparatelor de filmat şi asta captiva auditoriul. Se filma cu mai multe camere. În afară de cele de prim plan, unele dintre ele surprindeau mişcarea şi emoţia vizibilă a invitaţilor. Domnul Sava se adresa regizorului de platou pentru un pahar cu apă sau o carte, discuta cu producătorul din emisie, anunţa genericul final. Era o atmosferă atât de specială, încât timpul de emisie – mai mult decât generos – părea că nu este îndeajuns. Am învăţat mult din această lecţie de televiziune şi, recunosc că am încercat să aplic şi eu în emisiunile pe care le-am realizat.

Ce amintiri vă leagă de domnul Iosif Sava?

Să ştii că eu nu am avut privilegiul de a fi lucrat direct cu domnia sa. El face parte din galeria cea mai relevantă a jurnaliştilor culturali şi a personalităţilor marcante ale culturii româneşti. L-am văzut odată, la o întâlnire la Sala Radio, într-o conversaţie cu Dan Grigore. Dar, pe vremea aceea, eu eram doar un spectator. Mai multe mi-au povestit colegii mai vechi din TVR, care l-au avut ca redactor-şef şi, mai ales, prietena mea, jurnalista şi scriitoarea Daniela Zeca Buzura, care a colaborat cu Iosif Sava şi la Radio.

Prin ochii colaboratorilor săi, cum era muzicologul Iosif Sava?

Nu am întâlnit pe nimeni care să fi avut cu dânsul vreun conflict iremediabil. Avea tact şi diplomaţie. Te simţeai apărat prin prestigiul de care se bucura. Încerca să impună o conduită şi un nivel de informare şi de pregătire profesională pe care nu am mai întâlnit-o în ultimii ani. Activau în Televiziunea Română oameni de o probitate intectuală, ceea ce conferea nu doar siguranţă ci şi o calitate deosebită emisiunilor pe care le realizau. Şi în divertisment, şi în cultură – teatru, muzică, film, arte vizuale, dans – istorie, viaţă spirituală sau în alte domenii. Şi cred că personalităţi precum Iosif Sava au fost nişte modele de urmat.

Există vreo ediţie care v-a marcat în mod deosebit?

Recunosc că au fost mai multe, dar cea care mi-a cultivat bucuria de a privi mai cu atenţie a fost cea cu Leopoldina Bălănuţă. În primul rând pentru că o iubesc pe invitată, care a recitat într-un mod cu totul special versuri din Eminescu. Mă minunează şi acum vocea ei molcomă, vulnerabilă şi totuşi, atât de puternică. Dar, când am văzut că mâţa se plimbă prin platou urmărită de unul dintre colegii de la recuzită, şi că sare direct în braţele doamnei Bălănuţă, care a început s-o alinte şi să vorbească cu ea, m-am topit. Totul era atât de firesc. Emisiunea a continuat ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Până la urmă, pisica s-a plictisit şi a plecat. Pe lângă dialogul ‘’monştrilor sacri’’ din platou, aceste mici accidente fac deliciul publicului. Şi atunci, şi acum.

(w882)

Ce loc ocupă "Seratele Muzicale TV" în istoria Televiziunii Române?

Cu mai bine de trei decenii în urmă, “Seratele Muzicale TV” realizate de Iosif Sava la TVR, rivalizau cu emisiunile lui Leonard Bernstein de la televiziunea americană. Astăzi, celebrăm o personalitate culturală inegalabilă şi un brand de onoare al Televiziunii Române: marele muzicolog, realizator al unui număr impresionant de emisiuni radio-TV, desăvârşitul coleg şi prieten IOSIF SAVA.

Cei care au avut şansa să-l cunoască personal, nu numai prin emisiunile pe care le realiza, se raportează şi astăzi la el, cu tot declinul cultural accentuat la care asistăm. Lumea este în schimbare şi, din păcate nu neapărat în bine. De aceea, poate mai mult ca alte dăţi, exemplul lui Iosif Sava rămâne ca o bornă nu numai pentru generaţiile care i-au văzut emisiunile până la sfârşitul anilor ’90, ci şi pentru cei mai tineri.

’’După mine, vor rămâne generaţii care-şi vor aminti că le-am format gustul, le-am dat repere, elemente de axiologie artistică’’ – spunea Iosif Sava într-un interviu din 1996.

(w882)

Logo

 
Determinare, sacrificiu și sprijinul familiei — drumul biatlonistului George Colțea către Milano–Cortina 2026

Pasiunea pentru sport a venit pentru George Marian Colțea aproape natural, încă din copilărie. Schi fond și biatlonul nu au fost doar ...

Daniel Cacina, despre muncă, echipă și curajul de a visa atunci când sari mai sus decât limitele

În săriturile cu schiurile, totul se decide într-o fracțiune de secundă. Dar în spatele fiecărui zbor stau ani întregi de muncă, disciplină și ...

George Buta - de la joaca din copilărie și până la maturitatea sportivului care știe că performanța se clădește zi de zi

Pentru George Razvan Buta, biatlonul nu a început ca o promisiune de medalie sau ca un obiectiv olimpic. A început firesc, aproape inocent, „ca ...

Protest al primăriilor față de reforma administraţiei publice propusă de Guvern

Administrația locală din România se află într-o grevă de avertisment fără precedent care a paralizat activitatea în peste 1.500 de primării de ...

Vocea care a comentat 81 de sporturi și 15 Jocuri Olimpice: Vlad Bucurescu

De la Nagano 1998 la Milano–Cortina 2026, telespectatorii au trăit pasiunea comentatorului TVR pentru care rutina nu a existat niciodată

Din pasiune pentru sport: Paul Pepene la a cincea Olimpiadă

Din Brașov la Milano-Cortina 2026, un drum lung presărat cu sacrificii și singura medalie de aur din istoria României la schi fond la un ...

Raul Flore, drumul unui vis care a început pe băncile școlii și ajunge la Jocurile Olimpice

Povestea biatlonistului român care merge la Milano–Cortina 2026 cu rigoare, sacrificiu și sprijinul celor de acasă

Aniversare Victor Rebengiuc - TVR dedică o săptămână specială unuia dintre cei mai mari actori din istoria României

Televiziunea Română va difuza o serie de programe dedicate lui Victor Rebengiuc – film, spectacole de teatru și interviuri memorabile, la TVR 1, ...

De ce continuă românii să fie nostalgici după comunism, deși cei mai mulți admit lipsurile și absența libertății din perioada totalitară

Cât timp românii nu vor pune semnul egalității între comunism și suprimarea libertății și cât timp prin anticomunism nu vor înțelege ...

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete: Orice pachet legislativ este perfectibil

Într-un exercițiu de asumare politică, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a admis că Guvernul a comis o eroare de strategie atunci când a ...

„Pentru un jurnalist pasionat de sport, Jocurile Olimpice rămân un vârf de carieră!”

Se pregăteşte pentru al optulea maraton din cariera lui de alergător, iar în aceste zile bifează a patra sa experienţă de comentator sportiv la ...

Milano Cortina 2026: hocheiul pe gheață, sportul vitezei absolute și al marilor confruntări

Cel mai important eveniment sportiv al iernii se apropie cu paşi repezi. Echipele de top ale planetei participă la turneul de hochei de la ...

Delia Reit – lecția curajului și a răbdării pe zăpada visului olimpic

Dintr-un sport ales de familie, schi fond, spre o pasiune descoperită prin muncă, sacrificii și credință în propriile forțe

Gabriel Cojocaru – drumul unui tânăr schior român spre visul olimpic

De la primele alunecări pe zăpadă la șase ani, la ambiția de a urca în topurile mondiale ale schiului fond

Eduard Mihai Crăciun – drumul de la Sinaia spre visul olimpic cu viteza unei sănii

“Drumul e la fel de frumos ca destinația” – povestea unui tânăr sportiv care și-a redescoperit pasiunea în viteză și răbdare