loader
Foto

Alba Iulia, cetatea care a marcat destinul românilor

RECOMANDARI

În inima României, acolo unde Mureșul își croiește drum printre dealurile împădurite ale Munților Apuseni, se află unul dintre cele mai bogate locuri în istorie de pe întreg teritoriul țării: Alba Iulia. Oraș-cetate cu o identitate puternică, el reprezintă sinteza celor mai importante momente din istoria românilor, locul în care trecutul și prezentul se întâlnesc în mod exemplar. Astăzi, Alba Iulia este cunoscută drept capitala Marii Uniri, dar rolul său în formarea poporului român merge cu mult dincolo de anul 1918, fiind atestat încă din mileniul al V-lea î.Hr.

 

De la Apoulon la Apulum, începuturile unui centru urban

Urmele cele mai vechi de locuire din această zonă provin din epoca neolitică, dovezile arheologice fiind descoperite pe „Platoul Romanilor” și în zona „La vii”. În epoca bronzului, aici se dezvoltă comunități puternice, iar în mileniul I î.Hr., pe înălțimile din Teleac, se ridică o fortificație traco-dacică impresionantă, care demonstrează importanța strategică a regiunii.

Dacii au întemeiat în apropiere una dintre cele mai mari și mai prospere așezări ale lor – Apoulon –, un centru urban înfloritor în vremea regatului lui Burebista și Decebal. După cucerirea romană, așezarea dacică este distrusă, însă pe fundațiile ei se naște unul dintre cele mai importante orașe romane din Dacia: Apulum. Aici este stabilit castrul Legiunii a XIII-a Gemina, iar orașul cunoaște o dezvoltare administrativă, economică și culturală remarcabilă, apropiindu-se de splendorea centrelor urbane ale Imperiului Roman.

Evul Mediu: Bălgradul, capitală și nod politic

După retragerea romană, zona trece prin transformări profunde. Așezarea reapare în documente medievale sub numele de Bălgrad, în timp ce populațiile vecine o numesc Fehérvár (maghiară) sau Weissenburg (germană). Încă din secolele VIII–IX, Bălgradul devine un centru politic și religios însemnat, consolidându-și importanța prin înființarea, în 1177, a Episcopiei Romano-Catolice a Transilvaniei.

În ciuda invaziilor mongole și a presiunilor de catolicizare, românii din zonă își păstrează identitatea și tradițiile. Orașul devine reședința voievozilor Transilvaniei și loc de desfășurare a numeroase diete medievale. În 1442, Iancu de Hunedoara își concentrează aici oastea împotriva turcilor, iar după victoria sa, Alba Iulia îi devine definitiv loc de odihnă veșnică, sarcofagul său putând fi vizitat și astăzi în Catedrala Romano-Catolică.

Alba Iulia, capitala principatului și renașterea culturală

Perioada 1541–1690 marchează una dintre cele mai fertile epoci din istoria orașului. Alba Iulia devine capitala principatului autonom al Transilvaniei, un stat puternic și influent între Imperiul Otoman și cel Habsburgic. Orașul cunoaște atunci un avânt cultural și politic extraordinar.

Mihai Viteazul și prima unire a românilor

Unul dintre cele mai memorabile momente ale acestei perioade are loc la 1 noiembrie 1599, când Mihai Viteazul intră triumfal în Alba Iulia, după victoria de la Șelimbăr. Acest moment marchează începutul primei uniri politice a Țării Românești, Transilvaniei și Moldovei. Alba Iulia devine pentru scurt timp capitala celor trei țări unite, iar Mihai primește titlul de „voievod și domn a toată Țara Românească și al Ardealului și al Țării Moldovei”.

Domnia sa în Alba Iulia consolidează rolul orașului în istoria națiunii și inspiră peste trei secole idealul Marii Uniri.

După asasinarea lui Mihai Viteazul, orașul este devastat de armatele generalului Giorgio Basta și ale lui Moise Székely, ceea ce provoacă un declin vizibil. Totuși, ideea unirii celor trei țări românești continuă să fie un obiectiv pentru liderii vremii. În acest context, în 1613, Gabriel Bethlen devine principe al Transilvaniei, relansând dezvoltarea orașului.

Bethlen transformă Alba Iulia într-o capitală princiară înfloritoare: extinde Palatul Princiar, reconstruiește catedrala, modernizează fortificațiile, înființează un colegiu academic recunoscut în întreaga Europă, susține tipărirea de lucrări fundamentale în limba română.

Tot în această perioadă, în 1648, apare la Alba Iulia Noul Testament de la Bălgrad, una dintre cele mai importante lucrări care au contribuit la formarea limbii române literare.

Cetatea Alba Carolina, bastionul habsburgic

După integrarea Transilvaniei în Imperiul Habsburgic, Viena ordonă construirea uneia dintre cele mai impunătoare fortărețe din Europa de Est: Cetatea Alba Carolina. Realizată între 1711 și 1738, după planurile inginerului militar Giovanni Morando Visconti, cetatea a fost ridicată în stil Vauban, folosind munca a aproximativ 20.000 de iobagi din împrejurimi.

Cu bastioane masive, porți monumentale și un sistem defensiv impresionant, cetatea domină și astăzi orașul, fiind unul dintre cele mai frumoase ansambluri de arhitectură militară din România.

În interiorul ei au fost închiși și executați martirii răscoalei de la 1784, Horea, Cloșca și Crișan, transformând Alba Iulia într-un simbol al luptei pentru dreptate socială și libertate.

Secolul al XIX-lea și drumul spre modernitate

Revoluția de la 1848 atinge și Alba Iulia, iar aici se organizează adunări de protest și inițiative ale revoluționarilor români. În 1851, Avram Iancu, simbolul rezistenței românești din Apuseni, este închis în cetate.

În a doua jumătate a secolului XIX, orașul intră într-o nouă etapă de modernizare: se deschid linii ferate, se introduce iluminatul electric, se dezvoltă economia urbană și se modernizează infrastructura.

Aceste transformări pregătesc terenul pentru rolul istoric pe care orașul îl va juca la începutul secolului XX.

1 Decembrie 1918, ziua în care inima României a bătut la Alba Iulia

Momentul definitoriu pentru istoria modernă a României are loc la 1 decembrie 1918, când Alba Iulia devine centrul tuturor speranțelor românilor. În Sala Unirii, 1.228 de delegați votează Unirea Transilvaniei cu România. Pe câmpul din apropiere, peste 100.000 de oameni veniseră din toate provinciile pentru a-și exprima voința comună: unitatea națională.

Pe frontispiciul Muzeului Unirii se păstrează și astăzi cuvintele solemne care amintesc de acest moment: aici s-a proclamat „pentru totdeauna și în mod irevocabil” Unirea.

Catedrala Încoronării Regale

În 1922, Alba Iulia devine din nou scena unui moment istoric major: încoronarea Regelui Ferdinand și a Reginei Maria în Catedrala Reîntregirii Neamului. Acest eveniment consfințește simbolic România Mare și întărește statutul orașului ca loc al identității și unității naționale.

De atunci, Alba Iulia a rămas locul emblematic al Zilei Naționale a României, iar cetatea continuă să fie un spațiu al memoriei, al culturii și al renașterii turistice.

***

Sursa: Rador

Logo

 

Edița "Vară pentru voi" din 24 august oferă o oglindă fidelă a preocupărilor esențiale ale societății actuale, îmbinând armonios sfatul ...

Festivalul de folclor „Mamaia”, la 25 de ani. Trei seri de spectacol, în direct la TVR

Iuliana Tudor este gazda ediției jubiliare a Festivalului Național al Cântecului și Dansului Popular Românesc „Mamaia”, transmisă în direct, ...

Misteriosul „Gene Kelly – un american la... Hollywood”. Documentar despre un simbol al dansului, la TVR 2

Facem o călătorie prin lumea lui Gene Kelly, dansator de geniu, coregraf şi regizor pentru care dansul a fost un angajament politic. ...

„Nicolas Cage, savantul nebun al Hollywoodului”, un documentar portret al actorului la TVR 2

Cercetează neobosit arta actoriei, este hotărât să dezvolte noi formule și își folosește fiecare film pe post de laborator! Despre un actor cu ...

Divorțul alpin. În cine ai încredere totală când pleci pe munte?

Termenul de „divorț alpin” descrie ruptura totală de comunicare, empatie și cooperare dintre parteneri, adesea soți sau cupluri, sub influența ...

Istoria în direct la TVR Sport: Campionii de aur ai canotajului românesc luptă pentru medalii la CM 2026 de la Amsterdam

Evenimentul care reunește elita mondială din canotajul clasic (atleți de top) și para-canotaj (atleți cu dizabilități) se desfăşoară în perioada ...

„Dune Colorate” – trofeele Festivalului Mamaia 2026, inspirate de mare, lumină și memorie

Trei seri dedicate muzicii ușoare românești, între 21 și 23 august, vor fi transmise în direct, de la ora 20.00, de TVR 1, TVR Internațional și ...

„Croaziera”, lui Mircea Daneliuc, „o radiografie a societăţii totalitare” - pe 23 august, la TVR 1

Un grup de tineri, câştigători ai diverselor întreceri socialiste, sunt recompensaţi cu o croazieră pe Dunăre... Comedia „Croaziera” e plină de ...

“MuzA la Băi” - Redescoperirea Patrimoniului la Băile Govora | VIDEO

Expoziția "MuzA la Băi", organizată de Asociația StudioGovora în colaborare cu Muzeul de Arhitectură din România, marchează o inițiativă ...

Concertul de deschidere a Concursului Internațional George Enescu – un eveniment de gală, în exclusivitate la TVR

Unul dintre marile evenimente ale vieții muzicale internaționale, din nou în lumina reflectoarelor la TVR! Concertul de deschidere a Concursului ...

Muzeul Combinatului Siderurgic Reșița: Piese, fotografii, documente & pasiune | VIDEO

Reșița, un oraș al cărui nume a fost odinioară sinonim cu industria siderurgică, își păstrează vie moștenirea, manifestată la tot pasul prin ...

Turismul, generator de imagine şi accelerator de business

Obiectivele de patrimoniu bine conservate datorită investiţiilor şi puse în valoare prin manifestări care le dau viaţă sunt generatoare de ...

Duminica filmului românesc, la TVR 2: istoria unui triunghi amoros, în filmul „Meandre”, cu Margareta Pogonat

Anda este o femeie frumoasă şi elegantă, ale cărei sentimente se împart între soţul ei, Constantin, arhitect de succes, şi Petru, iubitul din ...

Muzică, talent, tradiție: Festivalul „Mamaia” 2026, în direct la TVR

Trei seri dedicate muzicii ușoare românești, între 21 și 23 august, vor fi transmise în direct, de la ora 20:00, de TVR 1, TVR Internațional și ...

Sezonul estival, o perioadă a relaxării și a călătoriilor, aduce cu sine și o serie de provocări legate de siguranța personală și a bunurilor. ...