loader
Foto

Alba Iulia, cetatea care a marcat destinul românilor

RECOMANDARI

În inima României, acolo unde Mureșul își croiește drum printre dealurile împădurite ale Munților Apuseni, se află unul dintre cele mai bogate locuri în istorie de pe întreg teritoriul țării: Alba Iulia. Oraș-cetate cu o identitate puternică, el reprezintă sinteza celor mai importante momente din istoria românilor, locul în care trecutul și prezentul se întâlnesc în mod exemplar. Astăzi, Alba Iulia este cunoscută drept capitala Marii Uniri, dar rolul său în formarea poporului român merge cu mult dincolo de anul 1918, fiind atestat încă din mileniul al V-lea î.Hr.

 

De la Apoulon la Apulum, începuturile unui centru urban

Urmele cele mai vechi de locuire din această zonă provin din epoca neolitică, dovezile arheologice fiind descoperite pe „Platoul Romanilor” și în zona „La vii”. În epoca bronzului, aici se dezvoltă comunități puternice, iar în mileniul I î.Hr., pe înălțimile din Teleac, se ridică o fortificație traco-dacică impresionantă, care demonstrează importanța strategică a regiunii.

Dacii au întemeiat în apropiere una dintre cele mai mari și mai prospere așezări ale lor – Apoulon –, un centru urban înfloritor în vremea regatului lui Burebista și Decebal. După cucerirea romană, așezarea dacică este distrusă, însă pe fundațiile ei se naște unul dintre cele mai importante orașe romane din Dacia: Apulum. Aici este stabilit castrul Legiunii a XIII-a Gemina, iar orașul cunoaște o dezvoltare administrativă, economică și culturală remarcabilă, apropiindu-se de splendorea centrelor urbane ale Imperiului Roman.

Evul Mediu: Bălgradul, capitală și nod politic

După retragerea romană, zona trece prin transformări profunde. Așezarea reapare în documente medievale sub numele de Bălgrad, în timp ce populațiile vecine o numesc Fehérvár (maghiară) sau Weissenburg (germană). Încă din secolele VIII–IX, Bălgradul devine un centru politic și religios însemnat, consolidându-și importanța prin înființarea, în 1177, a Episcopiei Romano-Catolice a Transilvaniei.

În ciuda invaziilor mongole și a presiunilor de catolicizare, românii din zonă își păstrează identitatea și tradițiile. Orașul devine reședința voievozilor Transilvaniei și loc de desfășurare a numeroase diete medievale. În 1442, Iancu de Hunedoara își concentrează aici oastea împotriva turcilor, iar după victoria sa, Alba Iulia îi devine definitiv loc de odihnă veșnică, sarcofagul său putând fi vizitat și astăzi în Catedrala Romano-Catolică.

Alba Iulia, capitala principatului și renașterea culturală

Perioada 1541–1690 marchează una dintre cele mai fertile epoci din istoria orașului. Alba Iulia devine capitala principatului autonom al Transilvaniei, un stat puternic și influent între Imperiul Otoman și cel Habsburgic. Orașul cunoaște atunci un avânt cultural și politic extraordinar.

Mihai Viteazul și prima unire a românilor

Unul dintre cele mai memorabile momente ale acestei perioade are loc la 1 noiembrie 1599, când Mihai Viteazul intră triumfal în Alba Iulia, după victoria de la Șelimbăr. Acest moment marchează începutul primei uniri politice a Țării Românești, Transilvaniei și Moldovei. Alba Iulia devine pentru scurt timp capitala celor trei țări unite, iar Mihai primește titlul de „voievod și domn a toată Țara Românească și al Ardealului și al Țării Moldovei”.

Domnia sa în Alba Iulia consolidează rolul orașului în istoria națiunii și inspiră peste trei secole idealul Marii Uniri.

După asasinarea lui Mihai Viteazul, orașul este devastat de armatele generalului Giorgio Basta și ale lui Moise Székely, ceea ce provoacă un declin vizibil. Totuși, ideea unirii celor trei țări românești continuă să fie un obiectiv pentru liderii vremii. În acest context, în 1613, Gabriel Bethlen devine principe al Transilvaniei, relansând dezvoltarea orașului.

Bethlen transformă Alba Iulia într-o capitală princiară înfloritoare: extinde Palatul Princiar, reconstruiește catedrala, modernizează fortificațiile, înființează un colegiu academic recunoscut în întreaga Europă, susține tipărirea de lucrări fundamentale în limba română.

Tot în această perioadă, în 1648, apare la Alba Iulia Noul Testament de la Bălgrad, una dintre cele mai importante lucrări care au contribuit la formarea limbii române literare.

Cetatea Alba Carolina, bastionul habsburgic

După integrarea Transilvaniei în Imperiul Habsburgic, Viena ordonă construirea uneia dintre cele mai impunătoare fortărețe din Europa de Est: Cetatea Alba Carolina. Realizată între 1711 și 1738, după planurile inginerului militar Giovanni Morando Visconti, cetatea a fost ridicată în stil Vauban, folosind munca a aproximativ 20.000 de iobagi din împrejurimi.

Cu bastioane masive, porți monumentale și un sistem defensiv impresionant, cetatea domină și astăzi orașul, fiind unul dintre cele mai frumoase ansambluri de arhitectură militară din România.

În interiorul ei au fost închiși și executați martirii răscoalei de la 1784, Horea, Cloșca și Crișan, transformând Alba Iulia într-un simbol al luptei pentru dreptate socială și libertate.

Secolul al XIX-lea și drumul spre modernitate

Revoluția de la 1848 atinge și Alba Iulia, iar aici se organizează adunări de protest și inițiative ale revoluționarilor români. În 1851, Avram Iancu, simbolul rezistenței românești din Apuseni, este închis în cetate.

În a doua jumătate a secolului XIX, orașul intră într-o nouă etapă de modernizare: se deschid linii ferate, se introduce iluminatul electric, se dezvoltă economia urbană și se modernizează infrastructura.

Aceste transformări pregătesc terenul pentru rolul istoric pe care orașul îl va juca la începutul secolului XX.

1 Decembrie 1918, ziua în care inima României a bătut la Alba Iulia

Momentul definitoriu pentru istoria modernă a României are loc la 1 decembrie 1918, când Alba Iulia devine centrul tuturor speranțelor românilor. În Sala Unirii, 1.228 de delegați votează Unirea Transilvaniei cu România. Pe câmpul din apropiere, peste 100.000 de oameni veniseră din toate provinciile pentru a-și exprima voința comună: unitatea națională.

Pe frontispiciul Muzeului Unirii se păstrează și astăzi cuvintele solemne care amintesc de acest moment: aici s-a proclamat „pentru totdeauna și în mod irevocabil” Unirea.

Catedrala Încoronării Regale

În 1922, Alba Iulia devine din nou scena unui moment istoric major: încoronarea Regelui Ferdinand și a Reginei Maria în Catedrala Reîntregirii Neamului. Acest eveniment consfințește simbolic România Mare și întărește statutul orașului ca loc al identității și unității naționale.

De atunci, Alba Iulia a rămas locul emblematic al Zilei Naționale a României, iar cetatea continuă să fie un spațiu al memoriei, al culturii și al renașterii turistice.

***

Sursa: Rador

Logo

 
Maestrul Cristian Mandeal - 80. Despre arta care nu se lasă învinsă de ideologie

În data de 18 aprilie, maestrul Cristian Mandeal a împlinit 80 de ani, o aniversare care aduce în prim plan o viață dedicată muzicii. TVR ...

Începe sezonul 8 „Vedeta familiei”: decor nou, juriu-surpriză și un duo de prezentatori cu extra-energie!

Duminică, 19 aprilie, de la ora 20:00, la TVR 1, Florina Constantinescu ne invită la un spectacol şi mai alert, alături de un nou coleg de ...

Crizele suprapuse și supraviețuirea micilor antreprenori

Sâmbătă, 18 aprilie, de la ora 12:30, la TVR 1, Narcis POPESCU îi are ca invitați pe doamna Veronica DUȚU, analist economic și antreprenor, și pe ...

30 de ani de tradiție și excelență - Ansamblurile „Porolissum” și „Columna”, într-un spectacol aniversar prezentat de Iuliana Tudor, la TVR 1

Concertul dedicat aniversării ansamblurilor „Porolissum” și „Columna” se vede la TVR 1 duminică, 19 şi 26 aprilie, de la ora 20.30. Vedem pe ...

De la Leleşti la Harvard: un adolescent desluşeşte tainele Cosmosului, la „Garantat 100%

Cătălin Ştefănescu ne aşteaptă să descoperim povestea lui Mario Scurtu, elev de liceu din provincie, „vânat” de cele mai bune universităţi din ...

Cercetătorul Anatolie Coșciug: Un caz Mailat ar putea apărea și în România. Nesancționarea discursului extremist duce la bagatelizare

Doar șapte plângeri ale unor cetățeni străini au fost înregistrate la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, în ultimii trei ani. ...

Praid: Potopul de după neglijență. „Cum a pierdut România câteva comori”, la „Dosar România”, pe TVR 1

Prin compromiterea definitivă a minei de sare, dar şi a Salinei Praid, statul român a pierdut două comori naționale de o valoare uriașă. La ...

„Posada Rock” 40, o sărbătoare națională a rockului underground

Sâmbătă, 18 aprilie 2026, de la ora 23:00, Doru Ionescu vă invită să urmăriți o ediție specială "Remix" la TVR Cultural.

Irina Păcurariu, „Acasă la Dragoș Pătraru”, într-o nouă ediție „Rețeaua de Idoli”

Luni, 20 aprilie, de la ora 20:00, telespectatorii TVR 2 sunt invitați la o întâlnire sinceră și revelatoare cu Dragoș Pătraru, autor și ...

Conflictul lui Trump „Vindecătorul” cu Papa Leon, pus sub lupă la „Breaking Fake News”

În aceeaşi ediţie, despre controversele din jurul aselelnizării şi reformele eşuate din România. Pe 18 aprilie, de la ora 17.00, Marian Voicu ne ...

Povești pe gustul fiecăruia, de la Mureș. Duminică, la „Exclusiv în România”

Istorie, mister și oameni care duc mai departe tradiția. Duminică, 19 aprilie, împreună cu Cristian Tabără şi echipa „Exclusiv în România”, luăm ...

Din underground în lumina reflectoarelor – trupa RawKing, la „Rock Maniac”

De la punk old-school la metalcore modern. Realizatorul Cristi I. Popescu ne aşteaptă alături de membrii trupei la ediția a patra a noului sezon ...

Femei care schimbă România, la TVR Internaţional

Într-o lume care îşi caută reperele, iar România trece prin perioade de cumpănă economică şi socială, rolul femeilor în schimbarea şi ...

Popularitatea crescută a sporturilor extreme

Popularitatea crescută a sporturilor extreme în rândul celor care caută experiențe unice și senzații tari este alimentată de oportunitatea de a ...

Sondaj național despre veniturile și cheltuielile românilor

Banca Națională a României demarează în luna aprilie 2026 o cercetare de anvergură la nivel național, menită să analizeze situația veniturilor, a ...