Coloana sonoră a vieții moderne este una viscerală, de la zgomotul traficului și al suflantelor de frunze și până la newsfeed-urile cu clipuri din telefoanele noastre. Iar acest vacarm continuu a transformat liniștea într-un lux.
Odată ajunși în stradă, ne trezim într-un accelerator de nevroze, timpanele noastre devin ținta unui dușman invizibil.
„Nu cred că suntem echipați pentru cantitatea de zgomot pe care o resimțim sau de toată această suprastimulare din jurul nostru”, spune psihologa Olga Lehmann, a cărei activitate se axează pe studierea liniștii. Supraexpunerea la poluarea fonică - în special la sunete de peste 85 de decibeli, aproximativ nivelul unui restaurant zgomotos - poate duce la pierderea auzului, hipertensiune arterială, stres și insomnie, se arată într-un articol din National Geographic.
Unii caută să scape de gălăgie evadând în natură. „Micile oaze de liniște din viața de zi cu zi ne pot ajuta să reglăm stresul și să devenim mai puțin impulsivi”, spune Lehmann, precizând că scopul ei nu este să înăbușe zgomotul vieții în întregime. Este vorba despre găsirea unui echilibru între tranchilitate și haosul vieții de zi cu zi.
O contra-cultură a liniștii
Anul trecut, un fenomen a devenit viral pe TikTok: mersul silențios. Utilizatorii de pe TikTok au început să promoveze valoarea plimbării fără distrageri - fără podcasturi, muzică sau apeluri telefonice. Popularitatea neașteptată a acestei activități ne demonstrează cât de dornici sunt nativii digitali de-a lua o pauză de la acest flux neîntrerupt al zgomotului.
Unii căutători de liniște iau măsuri mai drastice, cum ar fi zile întregi de meditații tăcute sau izolarea în întuneric. Acest tip de „fasting” a câștigat teren după experiența fundașului NFL Aaron Rodgers la Sky Caves Retreat din Oregon. În cadrul sesiunilor de deprivare, participanții se izolează în întuneric total vreme de mai multe zile, cu scopul introspecției.
Socializarea în tăcere
Peace in the Wild, o organizație cu sediul în Georgia, SUA, a transformat drumețiile tăcute în natură într-o activitate meditativă de grup.
Silent Book Club, care invită cititorii la lecturi de o oră fără discuții, a crescut recent în popularitate datorită comunităților din social media, precum BookTok și Bookstagram. „Îi spunem happy hour-ul introvertiților”, spune Guinevere de la Mare, co-fondatoare a grupului.
În Statele Unite este mai dificil să găsești localuri cu volum redus, dar nu imposibil. Starbucks, de exemplu, a anunțat recent că va introduce în peste 1.000 de cafenele tavane care absorb zgomotul, cunoscute sub numele de baffles. Platforma Soundprint, denumită „Yelp-ul restaurantelor silențioase”, permite utilizatorilor să măsoare și să consemneze nivelurile de zgomot din unități din întreaga lume, de la cafenele la cluburi de noapte. Peste 1.000 de localuri cu zgomot măsurat apar pe harta sa globală, clasificate de la liniștite (sub 70 de decibeli) la foarte zgomotoase (peste 81 de decibeli).
Invazia zgomotelor
Care este circuitul agresiunii fonice, odată ajunse zgomotele în urechile noastre? Acestea sunt transmise centrului de detectare a stresului din creier.
Această zonă, numită amigdala, declanșează o cascadă de reacții în corpul nostru. Dacă amigdala este suprastimulată cronic de zgomot, reacțiile încep să producă efecte nocive, scrie The New York Times într-un amplu material dedicat acestei probleme.
Sistemul endocrin poate reacționa excesiv, ducând la o cantitate prea mare de cortizol, adrenalină și de alte substanțe. Practic, organismul nostru va fi prins într-un ambuteiaj chimic.
Sistemul nervos simpatic – cel însărcinat cu pregătirea organismului pentru situații de stres sau de pericol - poate deveni hiperactiv, accelerând ritmul cardiac, crescând tensiunea arterială și declanșând producția de celule inflamatorii.
În timp, aceste modificări pot duce la inflamații, hipertensiune arterială și acumularea de plăci în artere, crescând riscul de boli de inimă, atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale.
Îmbunătățirea peisajelor sonore ale orașelor
Detoxificarea digitală și locurile liniștite nu sunt de prea mare ajutor în orașele zgomotoase. Organizația Mondială a Sănătății a numit poluarea fonică printre principalii factori de mediu care declanșează probleme de sănătate, fiind devansată doar de poluarea aerului. Un fapt deloc surprinzător, având în vedere că locuitorii din mediul urban sunt expuși constant la zgomote de peste 85 de decibeli. În plus, U.S. National Park Service estimează că poluarea fonică se dublează la fiecare treizeci de ani, crescând mai rapid decât populația țării.
„Principala problemă în orașe este întotdeauna zgomotul traficului rutier. De aceea mulți oameni promovează ideea vehiculelor electrice”, spune Francesco Aletta, arhitect, planificator de sunet urban și lector la University College London. Vehiculele electrice sunt semnificativ mai silențioase (la viteze mai mici în zonele rezidențiale) decât mașinile alimentate cu combustibili fosili.
Din păcate, acțiunea la nivel guvernamental necesită timp și birocrație - în special în locuri precum America, unde cercetarea expunerii la zgomot rămâne în mare măsură slab finanțată. Dar orașele dau semne ușoare de progres. Anul trecut, Consiliul municipal din New York a instalat camere de monitorizare a zgomotului pentru a depista vehiculele care încalcă limita de 85 de decibeli a orașului.
Vegetația poate juca, de asemenea, un rol important. Plantarea de perdele forestiere pe autostrăzi reduce zgomotul cu până la 12 decibeli. Iar gardurile vii, precum cele 30.000 de plante de pe-o clădire de birouri din Dusseldorf (cea mai mare fațadă verde din Europa), absorb zgomotul, reducând în același timp și căldura urbană.
De asemenea, în viitorul apropiat mai multe state ar putea urma exemplul Țării Galilor, care a adoptat o lege pentru protejarea peisajelor sonore, acestea fiind considerate la fel de importante precum aerul curat.
Viața sălbatică
Poluarea fonică are, de asemenea, un impact asupra sănătății și bunăstării vieții sălbatice. Studiile au arătat că zgomotele puternice pot face ca vasele dorsale ale omizilor (echivalentul unei inimi la insecte) să pulseze mai rapid, iar păsările albastre să aibă mai puțini pui. Animalele folosesc sunetele din diverse motive, inclusiv pentru a naviga, a-și procura hrană, a-și atrage partenerii și a evita prădătorii. Poluarea fonică le îngreunează îndeplinirea acestor sarcini, ceea ce le afectează capacitatea de supraviețuire.
Creșterea zgomotului nu afectează doar animalele de pe uscat, ci a devenit o problemă tot mai mare și pentru cele care trăiesc în ocean. Navele, forajele petroliere, sonarele și testele seismice au făcut ca mediul marin, cândva liniștit, să devină zgomotos și haotic. Balenele și delfinii sunt deosebit de afectați de poluarea fonică. Aceste mamifere marine se bazează pe ecolocație pentru a comunica, a naviga, a se hrăni și a-și găsi perechea.
Un exemplu de poluare fonică extremă: sonarul. Sunetele sonarului pot ajunge până la 235 decibeli și pot pătrunde la sute de kilometri sub apă, interferând cu capacitatea balenelor de a utiliza ecolocația. Cercetările au arătat că sonarul poate provoca eșuarea în masă a balenelor pe plaje și poate duce la modificări în comportamentul alimentar al balenelor albastre (Balaenoptera musculus), aflate pe cale de dispariție.
Costul social
Vacarmul are, însă, și implicații economice. Poluarea fonică costă economia globală aproximativ 5 trilioane de dolari în fiecare an. Numai în Franța, impactul acesteia este de 156 de miliarde de euro în fiecare an, afectând aproape 9 milioane de persoane. Această cifră uluitoare provine din acumularea cheltuielilor de sănătate, pierderea productivității și chiar scăderea valorii proprietăților în zonele zgomotoase.
Poluarea fonică afectează productivitatea la locurile de muncă și în instituțiile de învățământ. Zgomotul constant poate duce la stres și lipsă de concentrare, reducând eficiența generală a muncii. În plus, tulburările de somn cauzate de zgomotul nocturn afectează performanța pe durata zilei, ducând la absenteism și scăderea productivității.
Proprietățile din zonele cu rate înalte de zgomot ambiental, cum ar fi cele din apropierea aeroporturilor, autostrăzilor sau zonelor industriale, tind să aibă valori de piață mai scăzute. Zgomotul neîncetat le reduce atractivitatea, ducând la o scădere a prețului proprietăților și afectând sănătatea economică generală a comunităților.
În Germania, costul anual al zgomotului produs de trafic este estimat între 7,8 și 9,6 miliarde de euro. În Regatul Unit, potrivit unui studiu, costul social al zgomotului provocat de traficul rutier – măsurat prin asistența medicală și pierderea productivității - este de aproximativ 10 miliarde de lire sterline pe an.
Iar SUA cheltuiesc miliarde de dolari anual din cauza poluării fonice. Un raport al National Institutes of Health (NIH) a arătat că numai pierderea auzului din cauza poluării fonice costă sistemul de sănătate american peste 242 de milioane de dolari pe an.
Sursă foto: Roman Samborskyi/Shutterstock.com
