Legea salarizării reprezintă una dintre cele mai importante jaloane asumate prin PNRR, de care depinde obținerea a 700 de milioane de euro.
Proiectul noii legi a salarizării unitare în sectorul public, publicat recent în transparență decizională de Ministerul Muncii, a declanșat un val masiv de nemulțumiri și reacții vehemente din partea organizațiilor sindicale și a reprezentanților din diverse sectoare de activitate. Deși inițiativa legislativă reprezintă o reformă structurală asumată de statul român prin Planul Național de Redresare și Reziliență, textul propus este contestat dur atât din interiorul aparatului bugetar, cât și de către exponenții mediului privat de afaceri, generând premisele unor ample conflicte sociale și instabilități instituționale.
Critici severe vin din zona structurilor de siguranță națională și ordine publică, unde reprezentanții polițiștilor și ai militarilor avertizează că noile formule de calcul și eliminarea a peste jumătate din sporurile existente vor conduce inevitabil la diminuări drastice ale veniturilor nete. Nemulțumirile sunt accentuate de pierderea unor compensații specifice, cum ar fi cele pentru condiții vătămătoare sau pentru activitatea de poliție judiciară, elemente care completau baza salarială brută a debutanților și a personalului cu studii medii. În termeni similari, sistemul de justiție se confruntă cu o stare de tensiune majoră, instanțele supreme și structurile de parchet acuzând Executivul că prin noile grile de salarizare subminează independența și funcționarea puterii judecătorești. Magistrații invocă lipsa de predictibilitate, remunerațiile considerate neatractive pentru debutanți, precum și pierderile financiare înregistrate în momentul promovării în carieră.
Reacții imediate de respingere au fost înregistrate și în sectorul sanitar și de asistență socială, unde principalele federații sindicale au solicitat deja retragerea documentului și reluarea de urgență a negocierilor. Reprezentanții angajaților din sănătate consideră proiectul ca fiind inechitabil și profund defavorabil, susținând că, în ciuda promisiunilor guvernamentale, forma actuală riscă să blocheze sau să reducă veniturile pentru mai mult de jumătate dintre salariați. În absența unor corecții imediate, calendarul acțiunilor de protest a fost deja schițat, fiind anunțate pichetări și mobilizări la nivel național. Această perspectivă de deprofesionalizare a aparatului de stat este susținută și de analizele întreprinzătorilor din sectorul întreprinderilor mici și mijlocii, care avertizează că plafonarea veniturilor va împiedica instituțiile publice să atragă și să rețină specialiști de înaltă calificare, capabili să concureze cu exigențele mediului privat în domenii strategice.
În replică față de aceste contestații, poziția oficială a Ministerului Muncii apără filosofia proiectului, argumentând că obiectivul central nu este o creștere generalizată a veniturilor, ci o reașezare a sistemului public pe criterii de echitate și responsabilitate. Autoritățile susțin că simplificarea sistemului prin reducerea celor peste o sută cincizeci de sporuri aplicate în prezent în mod inegal și netransparent este absolut necesară. Formula propusă de Executiv urmărește înlocuirea vechilor stimulente cu un mecanism de bonificare direct corelat cu performanța dovedită a angajatului, limitat însă la un procent fix din salariul de bază și aplicabil unui număr restrâns de funcționari dintr-o instituție. Reforma salarizării unitare intră astfel într-o etapă critică de dezbatere, definită de o divergență majoră între viziunea guvernamentală de eficientizare a cheltuielilor publice și temerile legitime ale angajaților legate de pierderea drepturilor salariale câștigate.
Aflați mai multe detalii pe TVR INFO, aici și aici.
