Anul acesta, se împlinesc 165 de ani de la Unirea Principatelor Române (24 ianuarie 1859). În istoria românilor, Alexandru Ioan Cuza a fost omul epocii sale, dar prin instinct și înfăptuiri a depășit-o. Documentarele „Românii și lumea: Cuza Vodă și Carol I” și „Cuza Vodă și România faptului împlinit” le vorbesc telespectatorilor despre circumstanțele Unirii, omul politic Cuza și contribuția sa la România modernă.

 

Documentarul „Românii și lumea: Cuza Vodă și Carol I” (2021), realizat de Radu Găină, le vorbește telespectatorilor despre Unirea Principatelor și despre trecerea de la domnia lui Alexandru Ioan Cuza la domnia unui principe străin, Carol de Hohenzollern-Sigmaringen.

Țăranii munteni și moldoveni îi spuneau „Cuza Vodă”, pentru că domnul Unirii realizase o reformă agrară și primiseră pământ. Cum remarcau contemporanii, Alexandru Ioan Cuza era înzestrat cu darul facerii de bine și, după cum preciza Mihail Kogălniceanu, principalul său colaborator în perioada reformării statului, Cuza Vodă scrisese o pagină luminoasă în istoria românilor.

Pentru înfăptuirea acelor reforme fundamentale încălcase principiile democratice și instaurase un regim autoritar. Erau, însă, contradicțiile societății românești și cu acestea s-a confruntat și Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, prințul străin adus în fruntea țării, după îndepărtarea lui Alexandru Ioan Cuza.

CITIȚI ȘI: O CĂLĂTORIE EMOȚIONANTĂ A UNIRII, INSPIRAȚIEI ȘI RECUNOAȘTERII. DE ZIUA UNIRII PRINCIPATELOR, LA TVR

Noul domn a acceptat o provocare la care nu s-ar fi încumetat oricine. A fost îndemnat și de cancelarul Otto von Bismarck să vină în România, după cum consemnează un document păstrat în arhivele militare de la Karsluhe.

Nu i-a fost prea ușor prințului străin să accepte mentalitățile românești și, după patru ani a vrut să renunțe la tron, dar a fost convins de Lascăr Catargiu, important om politic român conservator, să renunțe la acest gând. Carol de Hohenzollern Simaringen a creat un stat funcțional și după ce România și-a obținut independența în anii 1877-1878 pe câmpul de luptă, în frunte cu domnitorul său, în 1881 a devenit regat.

Cuza Vodă știa că aceste deziderate erau apanajul unui prinț străin și când a fost ales deputat de Mehedinți în 1870, a refuzat să se întoarcă în țară pentru a nu-i complica situația principelui Carol.

Urmăriți documentarul mai jos:

***

Documentarul „Cuza Vodă şi România faptului împlinit” (2023), realizat de Gabriela Baiardi, le vorbește telespectatorilor despre viața lui Alexandru Ioan Cuza.

Revoluţionar paşoptist, Alexandru Cuza a ajuns „părinte” al României moderne fără să-şi fi dorit şi fără vreo cheltuială. A domnit 7 ani, apoi şi-a trăit ultimii 7 ani printre străini, în exil. Nu i s-a permis să revină acasă atunci când şi-a dorit. Iar când a fost invitat, a răspuns: „lealitatea mea mă osândeşte la surghiun”. Semn că înţelesese contextul dificil din ţară.