Este unul dintre jurnaliştii de bază ai Ştirilor TVR şi moderează emisiuni de dezbateri pe teme din actualitate la TVR 1 şi TVR INFO. În 2025 se împlinesc 24 de ani de când a venit în redacţia Ştirilor. De la începutul lunii octombrie, Ramona Avramescu moderează „Punctul critic”, de la TVR 1, un program difuzat de luni până joi, de la 18.30, în care faptele se confruntă cu promisiunile, iar vocea oamenilor intră în dialog cu cei aflați la putere.
Este unul dintre jurnaliştii de bază ai Ştirilor TVR şi moderează emisiuni de dezbateri pe teme din actualitate la TVR 1 şi la TVR INFO. În 2025 se împlinesc 24 de ani de când a venit în redacţia Ştirilor TVR. „Nici măcar nu eram sigură că o să îmi placă ştirile sau că munca în televiziune mi se potriveşte. E, însă, şi azi, o călătorie extraordinară şi, deşi nu e întotdeauna uşor şi au existat destule momente în care îmi venea să renunţ, pur şi simplu nu pot să îmi imaginez că aş face altceva. Mi-a rămas în cap o replică dintr-un film, în care un jurnalist spune că meseria asta îţi garantează un loc în primul rând, ca să trăieşti şi să vezi istoria. Sună un pic patetic, dar pentru mine chiar aşa e. Asta îmi place şi acum cel mai mult, din tot ce am experimentat în televiziune: adrenalina pe care ţi-o dă prezenţa la faţa locului în momente, locuri şi alături de oameni care schimbă istoria. Am trăit sentimentul ăsta când a intrat România în NATO şi în UE, când am relatat despre alegeri prezidenţiale de la noi sau din SUA, când, la întrebarea mea, Donald Trump şi-a afirmat angajamentul pentru principiul apărării colective în NATO, când am făcut Tema Zilei în regim de breaking news în ziua când Rusia a invadat Ucraina”, ne-a povestit Ramona Avramescu, jurnalist TVR.
Ştie că nu poate să renunţe la mersul pe teren. O ţine în priză. Dar asta nu înseamnă că nu e deschisă la provocări noi. De la începutul lunii octombrie, Ramona Avramescu e moderatoarea emisiunii „Punctul critic”, de la TVR 1, un program difuzat de luni până joi, de la ora 18.30, în care faptele se confruntă cu promisiunile, iar vocea oamenilor intră în dialog cu cei aflați la putere.
1. Ce mai faci Ramona? Încotro se îndreaptă drumul tău jurnalistic? Văd că ai preluat frâiele dialogului la emisiunea „Punctul critic”, de la TVR 1. Ce te-a convins? De ce? Rămâi şi reporter al Ştirilor TVR sau e o schimbare în cariera ta?
1. Da, a fost o propunere neașteptată și un pic în afara zonei mele de confort, ca să zic așa. Pentru că presupune o ieșire din lumea politicii și a evenimentelor internaționale, de care mă ocup de obicei. Dialoguri așezate, teme și unghiuri diverse, fără ritmul și adrenalina de breaking-news de la știri. E o provocare pentru mine și am acceptat-o, chiar dacă primul impuls (nu numai al meu) a fost că nu mi se potrivește. Experiența celor 25 de ani de jurnalism de știri m-a învățat, însă, că aproape orice merită încercat, trebuie mereu să îți forțezi limitele și să ieși din rutină, să încerci să îți schimbi perspectiva, altfel te blazezi și riști să nu mai înțelegi realitatea, dacă o privești mereu prin aceeași lentilă.
Asta nu înseamnă că renunț la știri, e o idee cu care pur și simplu nu mă pot obișnui. Știrile și actualitatea sunt, de fapt, rezerve pentru orice altceva aș încerca, așa că să rămân conectată la ele, e aproape o condiție obligatorie.
2. Reporterul TVR Ramona Avramescu, trimisul special al Ştirilor TVR, Ramona Avramescu, moderatoarea Ramona Avramescu... care dintre ipostaze ţi se potriveşte mai bine? Pe care o preferi?
2. Cum e categoria aia, ultima, la testele cu răspunsuri multiple? All of the above, toate variantele sunt valabile, ca să zic așa. Pentru mine nici nu sunt neapărat ipostaze diferite, se completează, sunt fațete ale aceleiași experiențe minunate, care este meseria de jurnalist. În fiecare dintre ele am ajuns firesc, aproape fără să îmi dau seama și fără să am sentimentul că trec vreun prag, că am ajuns într-o etapă fără legătură cu ce a fost până atunci. Faptul că am fost atâția ani reporter mă ajută, cred, să fiu un moderator echilibrat și să găsesc resurse pentru întrebări. Iar experiența de corespondent la evenimente speciale te antrenează pentru cele mai dificile și neprevăzute situații într-o dezbatere, nimic nu te mai sperie și nu te mai prinde nepregătit. Am simțit asta cel mai bine la dezbaterile finale de la alegerile prezidențiale, pe care le-am moderat împreună cu Marian Voicu. Eu sunt o natură destul de anxioasă și am avut mari emoții și îndoieli că o să reușim să ținem totul în frâu, dar imediat după generic mi-am dat seama că nu are cum să fie mai complicat decât să fii în același timp reporter, producător de teren, translator, editor, stilist, make-up artist, cum mi se întâmplă de obicei când transmit de la un eveniment internațional. Dimpotrivă, aici am avut alături o echipă minunată, deci nu avea cum să iasă prost.
3. E o schimbare şi a formatului emisiunii „Punctul critic”? Ce fel de program vom urmări? Şi ce invitaţi vei avea?
3. Nu aș spune că e neapărat o schimbare de format, ci, mai degrabă, o adaptare a punctelor critice din societate la actualitatea imediată. Am spus că nu vor fi discuții în regim de breaking news, dar asta nu însemnă că nu vom discuta probleme la zi, provocate de știrile zilei. Ce sper și vreau să avem în plus este răgazul să gândim unghiuri diverse de abordare și să căutăm voci avizate și originale, pe care, în ziua în care un subiect apare pe agendă, sub presiunea timpului, poate nu ai avea norocul să le găsești. Invitații pot fi de la oameni obișnuiți, dacă au de spus ceva relevant pentru o temă, până la miniștri sau savanți, care nu vor mai avea însă privilegiul exclusivității, vor fi voci într-o poveste pe care o vom analiza din toate unghiurile.
Ramona Avramescu: „Să moderez o dezbatere finală, așa cum e ea înțeleasă în sistemul american, era chiar printre obiectivele de pe bucket list-ul meu profesional”
4. Aminteşte-ne câteva reportaje, ştiri, proiecte de care eşti mândră şi care te definesc pe tine ca jurnalist de ştiri la TVR. De asemenea, te rog să punctezi şi emisiunile de dezbateri moderate de tine în ultimii ani şi să ne spui în ce fel ţi-au îmbogăţit experienţa jurnalistică.
4. Din anul acesta rămân cu experiența dezbaterilor electorale la alegerile prezidențiale. Să moderez o dezbatere finală, așa cum e ea înțeleasă în sistemul american, era chiar printre obiectivele de pe bucket list-ul meu profesional. Și ca să fiu sinceră, aproape îl abandonasem, având în vedere lipsa de apetit a politicienilor noștri pentru dezbateri în ultimii ani. Faptul că s-a întâmplat, în niște circumstanțe extraordinare, după niște alegeri anulate și că multă lume avizată a spus că a fost cea mai bună dezbatere din această campanie, a fost o experiență extraordinară. Sunt mândră că am fost parte din ea și le sunt recunoscătoare tuturor colegilor din TVR care au făcut-o posibilă. Evident, în primul rând lui Marian Voicu, care a fost un coechipier generos și echilibrat. Altfel, cred că pot să spun că ultimul an a fost pentru mine anul alegerilor: am transmis pentru TVR de la alegerile prezidențiale din SUA și de la alegerile parlamentare din Germania, am făcut multe emisiuni și ediții speciale despre alegerile din Republica Moldova. În SUA am mers în Arizona, la granița cu Mexicul, ca să filmăm celebrul zid al lui Donald Trump și să înțelegem de ce migrația e un subiect atât de polarizant. Ne-am întors apoi pentru ceremonia de învestire a președintelui SUA, care s-a desfășurat în condiții foarte dificile, vortex polar și cele mai scăzute temperaturi din ultimii 40 de ani. Dacă e să mă întorc mai mult în timp, aș alege interviul cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, din 2023. Tot atunci am filmat mai multe reportaje şi interviuri şi am făcut o ediţie specială la Cernăuţi, în mijlocul comunităţii româneşti din Ucraina, care sărbătorea Crăciunul pe rit vechi. Primul Crăciun în război, printre alarme antiaeriene, întreruperi de curent şi înmormântări în satele din jur, unde, aproape în fiecare zi, cineva se întoarce în sicriu de pe front. A fost emoţionant şi copleşitor. Sunt foarte mândră şi de transmisiile şi reportajele pe care le-am făcut de la alegerile prezidenţiale din SUA, în 2020, pe vârful pandemiei, împreună cu Sorin Eşanu. A fost un efort foarte mare, în primul rând ca să putem ajunge în SUA - erau interzise atunci zborurile din Europa, dar şi ca să filmăm şi să convingem oamenii să stea de vorbă cu noi - Washingtonul era aproape în lockdown. La fel a fost la ceremonia de învestire a lui Joe Biden, după atacul asupra Capitoliului, când capitala SUA s-a transformat într-o adevărată fortăreaţă păzită de mii de militari. Am fost unul din cei doi jurnalişti europeni care au avut acces în palatul imperial de la Tokyo la ceremonia de încoronare a împăratului Naruhito, în 2019, un eveniment unic într-o generaţie. A fost o experienţă aproape romantică, pentru că nu am avut voie să avem la noi decât ceva de scris, chiar aşa ne-au numit, „pen journalists”. O întoarcere forţată la esenţa jurnalismului. Şi aşa am ajuns eu, jurnalist de televiziune, să scriu un reportaj pentru site, forţată de împrejurări. La un moment dat cineva mi-a spus că foloseşte textul meu la cursul despre reportajul de presă scrisă de la Facultatea de Jurnalism, deci cred că provocarea a meritat.
5. Ai fost trimis special la Washington de mai multe ori. Cum percepi evoluția relației dintre România și SUA, în special în contextul schimbărilor geopolitice recente?
5. Parteneriatul cu SUA e unul dintre cele mai importante motoare care au democratizat România și au făcut-o o țară sigură pentru cetățenii ei. Ca orice relație, evident, a avut ritmuri și manifestări diverse de-a lungul timpului. Cu siguranță, momentul cel mai dificil a fost la începutul acestui an, după anularea alegerilor din România și după întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă. A fost un șoc resimțit de întreaga Europă, nu doar de noi. Dar cred că lucrurile încep să se reașeze, pe măsură ce toată lumea învață să comunice cu Donald Trump. Poate că parteneriatul transatlantic nu se va mai întoarce la forma de dinainte de Donald Trump, dar el nu are cum să dispară pur și simplu. Eu fac parte dintr-o generație pentru care America a însemnat modelul inspirațional de libertate, inițiativă și democrație. Îmi este imposibil să cred că acest parteneriat va înceta să existe.
6. De câţi ani eşti în Redacţia Ştirilor TVR şi de ce? Ce anume din munca ta în Redacţia Ştirilor TVR îţi aduce cea mai mare satisfacţie, bucurie?
6. Anul acesta se împlinesc 24 de ani de când am venit în redacţia Ştirilor TVR. Habar nu am când au trecut şi cu siguranţă nu mi-am imaginat la început că voi rămâne atât, nici măcar nu eram sigură că or să îmi placă ştirile sau că munca în televiziune mi se potriveşte. E însă şi azi o călătorie extraordinară şi, deşi nu e întotdeauna uşor şi au existat destule momente în care îmi venea să renunţ, pur şi simplu nu pot să îmi imaginez că aş face altceva. Mi-a rămas în cap o replică dintr-un film, în care un jurnalist spune că meseria asta îţi garantează un loc în primul rând ca să trăieşti şi să vezi istoria. Sună un pic patetic, dar pentru mine chiar aşa e. Asta îmi place şi acum cel mai mult, din tot ce am experimentat în televiziune: adrenalina pe care ţi-o dă prezenţa la faţa locului în momente, locuri şi alături de oameni care schimbă istoria. Am trăit sentimentul ăsta când a intrat România în NATO şi în UE, când am relatat despre alegeri prezidenţiale de la noi sau din SUA, când, la întrebarea mea, Donald Trump şi-a afirmat angajamentul pentru principiul apărării colective în NATO, când am făcut Tema Zilei în regim de breaking news în ziua când Rusia a invadat Ucraina.
Ramona Avramescu: „Trebuie să fii mereu deschis și pregătit să afli povestea, merită întotdeauna!”
7. Poate nu ştiu eu, dar te-ai gândit să împărtăşeşti din experienţa ta tinerilor? Ce ar trebui să nu-i lipsească unui tânăr care îşi doreşte să lucreze într-o redacţie de ştiri?
7. Chiar am făcut-o de câteva ori, pentru studenţii de la FJSC, pe care am absolvit-o şi eu. Nu m-am gândit niciodată că aş avea vocaţie pedagogică, dar Anamaria Nicola, Mihai Dragnea şi Valeriu Turcan m-au invitat la cursurile lor şi am descoperit că întâlnirile cu studenţii îmi plac foarte mult. Sunt tonice şi reconfortante. Meseria asta a cunoscut şi vremuri mai bune şi uneori e deprimant să te gândeşti la viitor, dar am constatat că încă sunt foarte mulţi oameni tineri care vor să fie jurnalişti. Pentru că vor să ştie şi să înţeleagă în ce lume trăiesc, să spună adevărul, să îndrepte răul. Curiozitatea cred că nu îi poate lipsi nici unui jurnalist. Iar după o vreme, când ţi se pare că ai văzut deja tot ce se putea vedea, e esenţial să îţi menţii capacitatea de a descoperi totuşi lucruri interesante, pentru că ele există, să nu te blazezi şi să cazi în rutină. Acesta e un alt motiv pentru care eu nu pot să renunţ la mersul pe teren, mă ţine în priză.
8. Care este cel mai important lucru pe care l-ai învățat despre natura umană lucrând ca jurnalist de știri?
8. Că oamenii au mereu această capacitate extraordinară să te surprindă, să nu fie prezibili, oricât de multe crezi că știi despre ei. În bine sau în rău. Și că trebuie să fii mereu deschis și pregătit să le afli povestea, merită întotdeauna. Dacă nu pentru valoarea de știre, măcar ca lecție și experiență personală.
9. Care sunt pasiunile sau hobby-urile care te ajută să îţi reîncarci bateriile și care nu au nicio legătură cu jurnalismul sau politica?
9. Mă tem că după atâția ani de știri și politică, nu prea mai pot să fac această delimitare. Îmi place mult să călătoresc, dar mi se întâmplă uneori și în vacanțe să mă interesez de actualitatea locului, de știrile zilei, nu pot să rămân doar la peisaje și obiective turistice. Încerc să îmi mențin cât pot pasiunea pentru citit, dar și aici am constatat că sunt tentată să aleg literatură din spații sau despre evenimente care mă intersează profesional.
10. Ce faci pentru a te „deconecta” după o zi de ediții directe solicitante sau după transmisiuni intense de pe teren?
10. Cred că singurul lucru care mă deconectează cu adevărat de la adrenalina meseriei este timpul petrecut cu prietenii vechi și cu familia. Dar, din nefericire, nu e niciodată de ajuns.
11. Dacă ai avea ocazia să transmiți un singur mesaj publicului, care ar fi acela?
11. Să nu îşi piardă încrederea în jurnalism și în jurnaliști. Știu că e greu, că sunt tentații multe și internetul e plin de narațiuni și de oameni care pretind că înțeleg ei mai bine realitatea și sunt mai onești decât presa. E doar o iluzie. Adevărul și realitatea au nevoie de mai mult decât de un clip senzațional pe tik-tok. Ca să le înțelegi e nevoie de discernământ, background, experiență, echilibru, studiu, răbdare. Și doar un jurnalist care îşi respectă meseria va ține cont de ele.
foto: TVR, Arhiva personală Ramona Avramescu
