Sau de ce felul în care România se prezintă la târgurile de carte contează mai mult decât ar putea părea la prima vedere
Între 27 și 30 martie a avut loc Târgul de Carte de la Leipzig, unul dintre cele mai mari și mai frumoase târguri de carte nu doar din Europa, ci din lume. În prima zi, am ajuns la standul României cu o oră înaintea deschiderii pentru public. Era încă liniște, dar simțeam că e un fel de calm înaintea furtunii. Această primă impresie mi-a fost confirmată în scurt timp, când halele târgului de carte s-au umplut, chiar dacă era o dimineață de joi. Profesioniștii din industria cărții își țineau întâlnirile la standurile țărilor lor, în timp ce scriitorii se întâlneau cu cititorii, iar traducătorii le mediau comunicarea în spații bine organizate sau chiar în spațiile oferite la standuri. În cele patru zile ale târgului au avut loc sute de dezbateri, lecturi, sesiuni de autografe.
Târgul de Carte de la Leipzig / Credit foto: Cătălina Bălan
Țara invitată la Leipziger Buchmesse 2025 a fost Norvegia, al cărei stand a fost în același pavilion cu standul României și a avut invitați autori precum Karl Ove Knausgård, Matias Faldbakken și Maja Lunde. România a fost țară invitată de onoare a târgului de carte Leipzig în 2018, când instituțiile de cultură din țară au sprijinit publicarea a circa patruzeci de cărți românești în traducere germană, a unor autori precum Gabriela Adameşteanu, Stefan Agopian, Lavinia Braniște, Denisa Comănescu, Rodica Drăghincescu, Florin Lăzărescu, Cătălin Mihuleac, Ioana Nicolaie, Doina Ruști, Robert Şerban, Iulian Tănase, Călin Torsan, Cosmin Manolache sau Matei Vişniec.
În 2018 Germania a redescoperit cultura și literatura Română, prezența la aceste târguri fiind importantă nu doar pentru a promova scriitori și a crea legături între editori și traducători, ci și pentru a crea punțile de care avem atâta nevoie pentru ca prejudecățile noastre, atât de o parte, cât și de alta, să se diminueze. Un asemenea târg de carte este o arenă a diplomației culturale, una dintre cele mai importante platforme de promovare la nivel internațional a unei țări și a unei culturi. Iată de ce felul în care România se prezintă la târgurile de carte contează mai mult decât ar putea părea la prima vedere.
Standul României la Târgul de carte de la Leipzig 2025 / Credit foto: Cătălina Bălan
Anul acesta România a avut un stand cel puțin la fel de spectaculos ca al norvegienilor, care a găzduit întâlniri de lucru între editori români și editori din alte colțuri ale lumii, dar și lecturi publice, dezbateri pe teme de actualitate, atât literare, cât și socio-politice. Viziunea standului le aparține arhitectei Bojana Markovic și graficianului Marius Weber. Printre momentele-cheie ale prezenței României la Leipziger Buchmesse 2025 au fost discuții despre peisajul poetic românesc, alături de Ioana Nicolaie, Livia Ștefan și Moni Stănilă, a căror volume au fost recent traduse în limba germană, întâlnirea lui Mircea Cărtărescu cu cititorii săi germani, prilejuită de traducerea romanului Theodoros, lansarea romanului lui Florin Irimia, Der Mann hinter dem Nebel sau dezbaterile despre război și fragilitatea democrației, cu Armand Goșu. La târg a mai fost prezent și scriitorul și diplomatul de la Chișinău Oleg Serebrian. Toate aceste evenimente n-ar fi fost posibile fără rolul esențial ar traducătorilor, pe care m-am bucurat să îi revăd. Printre ei se numără Jan Cornelius, Manuela Klenke, Ernest Wichner, Georg Aescht și Alexandru Bulucz. Editorii din România și Republica Moldova, Diana Iepure, Adrian Botez, Eli Bădică și Paula Erizanu, au avut întâlniri cu editori din diferite țări europene, dar mai ales cu cei din Germania, desigur.
Mircea Cărtărescu în întâlnire cu cititorii germani / Credit foto: Cătălina Bălan
Ceea ce surprinde cel mai mult atunci când vii din România la un asemenea târg de carte sunt, pe de o parte, numeroșii cititori care participă la evenimente și, pe de altă parte, enormele cozi care se fac la intrarea în târg și, mai ales, la autografe. Sunt autori pentru care să organizează perimetre de zeci de metri pătrați îngrădiți, în care fanii se așază la cozi interminabile. Iar asta este formidabil! Și mai e un detaliu: intrarea în târg este cu plată.
Dar cu adevărat fascinant a fost în zilele de weekend, când cozile erau pur și simplu incredibile! Mii și mii de citiori stăteau cuminți în ambuteiajul format pe șoseaua care ducea dinspre centrul orașului către zona halelor Leipziger Buchmesse. Iar intrarea propriu-zisă era și ea luată cu asalt de mii de oameni de toate vârstele. Mi-am zis că, într-adevăr, se vede, din această dorință a oamenilor de a fi parte dintr-o sărbătoare a cărții, că piața editorială din Germania este una performantă. De altfel, peste tot pe unde am mers prin Leipzig am văzut sloganul târgului, „Leipzig liest”, adică „Leipzigul citește”, târgul de carte având antene în multe instituții culturale sau cafenele, uneori chiar și în magazinele din oraș.
Personaje Manga / Credit foto: Cătălina Bălan
O altă parte a târgului, pe care n-aș vrea s-o omit, este că are loc simultan cu Manga-Comic-Con. De aceea, personaje manga se plimbau printre cititori, aparent detașați, dar urmărind totuși, cu coada ochiului, dacă sunt sau nu remarcate. Interesant cu adevărat ar fi ca și alte personaje din cărțile de ficțiune să stârnească atâta pasiune.
Prezența României la Târgul de Carte de la Leipzig a fost organizată de Ministerul Culturii, în parteneriat cu Institutul Cultural Român, Centrul Național al Cărții, Asociația Editorilor din România, Traduki și Goethe-Institut Ukraine.
***
Un articol scris de Cătălina Bălan
***
Cătălina Bălan este doctorand al Facultății de Științe Politice a Universității București și directoare de marketing și PR a Editurii Paralela 45. A fost responsabil de comunicare al Camerei de Comerț și Industrie a Franței în România și PR junior la Casa de Pariuri Literare.
Este preocupată de publicistică și poezie. Volumul de debut al Cătălinei, Cutii a apărut în colecția Avanpost a Editurii Paralela 45, în 2019. Scrie recenzii de carte, de film, eseuri pe teme politice și de actualitate socio-culturală.
***
Alese mulțumiri Cătălinei Bălan pentru articolul scris pentru TVR!
***
Credit foto: Cătălina Bălan
