Tradiția românească a mărțișorului prinde viață și anul acesta la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, unde vizitatorii sunt invitați să descopere frumusețea și semnificația acestui simbol al primăverii, între 28 februarie și 8 martie.
Meșteri populari și artiști plastici vor expune mărțișoare variate, de la șnururi simple alb-roșii la amulete și creații meșteșugite, perfecte pentru a fi oferite celor dragi.
Mărțișorul, simbol al purității și al speranței pentru noul an, are rădăcini adânci în credințele agrare și este recunoscut ca patrimoniu cultural imaterial UNESCO încă din 2017, împreună cu tradiții similare din Republica Moldova, Bulgaria și Macedonia.
Conform vechiului calendar roman, 1 martie marca începutul anului, fiind celebrată „Matronalia”, o sărbătoare dedicată lui Marte, zeul războiului, al forțelor naturii, al primăverii și al agriculturii.
În vremea dacilor, mărțișorul nu era doar un simplu obiect decorativ, ci un talismam plin de semnificații. Acesta era confecționat din pietricele albe și roșii, culorile având roluri simbolice puternice: roșul reprezenta sângele, soarele și viața, fiind asociat feminității, iar albul simboliza claritatea apelor și înțelepciunea masculină. Șnurul care unea aceste două nuanțe semnifica echilibrul și armonia dintre forțele opuse.
Mărțișoarele erau considerate amulete protectoare, menite să aducă sănătate, frumusețe și fertilitate. Ele erau purtate până la înflorirea copacilor, după care erau agățate de crengile acestora, transmițând astfel energiile benefice ale primăverii în natură.
Astăzi, șnurul alb-roșu continuă să fie simbolul mărțișorului, reprezentând contrastele vieții: ziua și noaptea, viața și moartea, sănătatea și boala, iarna și vara. În trecut, mărțișorul era purtat mai ales de copii și fete tinere, pentru a atrage noroc, protecție și bucurie în noul an.
Credit foto: Shutterstock - Natalia Maliseva
Potrivit unei legende, un zmeu a furat soarele, lăsând lumea în întuneric pentru trei anotimpuri. În cele din urmă, un erou curajos l-a înfruntat, readucând lumina cerului și oamenilor. În timpul luptei, însă, eroul a fost rănit, iar sângele său a căzut pe zăpadă, dând naștere primilor ghiocei, deveniți astfel simbolurile fragile care vesteau sosirea primăverii.
Tradiția mărțișorului se manifestă diferit de la o regiune la alta în zilele noastre. În România, aceste talismane sunt oferite în special femeilor, ca simbol al frumuseții, norocului și al începutului primăverii. În Moldova, și bărbații primesc mărțișoare, fiind astfel parte din sărbătoare. În Bulgaria, tradiția capătă forme surprinzătoare: șnurul alb-roșu nu este doar pentru oameni, ci este legat și de animale, pentru a le aduce protecție și energie pozitivă.
Astfel, deși fiecare regiune pune accente diferite, esența mărțișorului rămâne aceeași: un simbol al vieții, al primăverii și al armoniei dintre forțele naturii și oamenii care le sărbătoresc.
La târgul organizat de Muzeul Satului din București, vizitatorii vor avea ocazia să afle mai multe despre semnificațiile ascunse ale acestui obicei și să achiziționeze mărțișoare autentice, realizate cu măiestrie de artiști locali.
Evenimentele speciale de 1 martie includ, de la ora 13:00, un mărțișor muzical susținut de Gelu Voicu și Ansamblul ”Lăutarii” din Teleorman, iar de la ora 14:00, recitalul „De Dragoste și Dor”, oferit de Nicu Mâță și Cristina Drăgan Diaconescu, va aduce note de emoție și nostalgie pentru începutul primăverii.
Accesul se face pe baza biletului de intrare în muzeu, iar târgul este deschis zilnic între orele 9:00 și 17:00, în perioada 28 februarie - 8 martie, oferind tuturor șansa de a păși într-o atmosferă autentică, plină de culoare și tradiție.
***
Primăvară cu bucurii!
***
Credit foto: Shutterstock - MantasVD (prima foto)
