Pe 9 martie, credincioșii ortodocși îi cinstesc pe cei 40 de mucenici din Sevastia. Sărbătoarea are o profundă semnificație religioasă, dar este însoțită și de numeroase tradiții populare care marchează sfârșitul iernii și debutul noului an agricol.
În calendarul ortodox, această zi este dedicată pomenirii Cei 40 de Mucenici din Sevastia, soldați creștini care făceau parte din armata romană în vremea împăratului Licinius. În anul 320, autoritățile au aflat că aceștia își mărturisesc credința creștină, iar guvernatorul Armeniei a încercat să-i oblige să aducă jertfe idolilor. Pentru că au refuzat să renunțe la credința lor, soldații au fost arestați, supuși la bătăi și promisiuni de răsplată pentru a fi convinși să se lepede de creștinism.
Pentru neascultarea lor, au fost condamnați la o pedeapsă extrem de crudă: să fie lăsați să înghețe în lacul din Sevastia. Tradiția bisericească amintește că, în timpul nopții petrecute în apă, s-au petrecut evenimente miraculoase: gheața s-ar fi topit, iar deasupra mucenicilor ar fi apărut patruzeci de cununi luminoase. Dimineața, soldații au fost scoși din lac încă în viață, li s-au zdrobit picioarele, iar apoi au fost lăsați să moară. Trupurile lor au fost arse, iar cenușa a fost aruncată în apă, însă mai târziu moaștele lor au ajuns în mai multe biserici ortodoxe.
Dincolo de dimensiunea religioasă, data de 9 martie ocupă un loc important și în tradițiile populare românești. Ea este văzută ca momentul care marchează trecerea de la iarnă la primăvară, după zilele capricioase asociate cu legenda Baba Dochia. În credința populară, după această perioadă începe o serie de zile mai blânde, numite „zilele Moșilor”, care durează până pe 17 martie.
Una dintre cele mai cunoscute tradiții ale zilei este prepararea mucenicilor. Aceștia sunt colăcei modelați sub forma cifrei opt și copți în cuptor, apoi unși cu miere sau cu sirop de zahăr și presărați cu nucă măcinată. Preparatul este realizat ca ofrandă simbolică în memoria celor 40 de soldați creștini care și-au pierdut viața pentru credință.
În ziua de Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia, în multe zone se aprind focuri în curți, grădini, în fața caselor sau pe câmp. Copiii obișnuiesc să sară peste flăcări, crezând că astfel vor fi protejați de boli și vor avea parte de sănătate. Femeile strâng cenușa rămasă după stingerea focurilor și o împrăștie în jurul gospodăriei, considerând că aceasta ține departe șerpii și alte primejdii.
Tot în această zi, animalele din gospodărie sunt stropite cu apă sfințită pentru a fi ferite de boli și pentru a avea spor.
De asemenea, pe 9 martie se desfășoară și anumite activități legate de apicultură: stupii sunt scoși afară după perioada de iarnă, fagurii sunt curățați, iar mierea este adunată. Aceasta este folosită atât la pregătirea tradiționalilor mucenici, cât și în diferite remedii populare. În unele regiuni, după curățare, stupii sunt unși cu țuică, deoarece se crede că acest gest ajută la înmulțirea roiurilor de albine.
În tradiția populară, sărbătoarea marchează și începutul anului agrar. De aceea, oamenii privesc vremea din această zi ca pe un semn pentru evoluția naturii în lunile următoare. Dacă plouă pe 9 martie, se spune că ploaia va cădea și de Paștele. În cazul în care se aud tunete, există credința că anul va fi unul bogat în recolte. În schimb, dacă în ajunul acestei zile frigul este puternic și pământul îngheață, se crede că iarna se va prelungi până la Sfântul Gheorghe.
În unele sate bănățene, această perioadă este asociată și cu revenirea berzelor și a cocostârcilor la cuiburile lor, semn că anotimpul cald se apropie.
Sărbătoarea este legată și de o tradiție cunoscută în multe zone ale țării: consumul a 40 de pahare de vin, câte unul pentru fiecare mucenic. Potrivit credinței populare, vinul băut în această zi s-ar transforma simbolic în putere și energie pentru muncă pe parcursul întregului an. În unele regiuni există chiar obiceiul de a bea 44 de pahare de vin sau de băuturi spirtoase.
Tot în această zi se păstrează și alte ritualuri vechi. În unele locuri, oamenii lovesc pământul cu un mai pentru a elibera căldura din sol, în timp ce în alte zone se bat simbolic 40 de lovituri pentru a avea viață lungă și sănătate. Unele credințe populare spun chiar că aceste gesturi ar putea scoate la iveală comori ascunse în pământ.
Tradiția mai spune că pe 9 martie porțile cerului se deschid, iar sufletele strămoșilor revin pentru scurt timp printre cei vii. Din acest motiv, oamenii împart colaci și alte ofrande și îi pomenesc pe cei trecuți în neființă.
***
Credit foto: Shutterstock - Mihaela N
