Mușcăturile de șarpe ucid anual peste 100.000 de oameni și lasă alte sute de mii cu dizabilități permanente. Deși veninul este unul dintre cele mai eficiente „arme” evolutive din natură, puțini știu ce face acesta, de fapt, în organism, de ce unele specii sunt extrem de periculoase și de ce intervenția medicală rapidă este vitală.
Veninul a evoluat independent de cel puțin 100 de ori în regnul animal. Astăzi, mii de specii veninoase prosperă pe glob, iar șerpii se numără printre cele mai cunoscute și temute. De-a lungul evoluției, veninul a fost adaptat pentru scopuri precise: vânătoare, apărare sau competiție.
Majoritatea șerpilor folosesc veninul pentru a-și imobiliza sau ucide rapid prada. În alte situații, acesta servește drept mecanism de apărare, oferind prădătorilor o lecție dureroasă. Există aproximativ 700 de specii de șerpi cu colți frontali veninoși, aparținând în principal familiilor Viperidae și Elapidae, dar și peste 1.800 de specii cu colți posteriori, majoritatea din familia Colubridae.
Deși mulți dintre acești șerpi reprezintă un pericol redus pentru oameni, există excepții notabile, precum boomslangul african sau șerpii stiletto (Atractaspididae), ale căror mușcături pot fi extrem de grave.
Efectele veninului diferă în funcție de specie. Cele mai cunoscute tipuri de venin sunt:
- Veninul hemotoxic, specific viperelor, care afectează sângele și vasele de sânge, provocând sângerări, cheaguri sau distrugerea țesuturilor.
- Veninul neurotoxic, caracteristic elapidelor, care blochează transmiterea impulsurilor nervoase, ducând la paralizie și, în cazuri grave, la stop respirator.
Unele specii combină mai multe tipuri de toxine. De exemplu, taipanii australieni au un venin neurotoxic extrem de rapid, dar și hemotoxic, iar șerpii cu clopoței pot provoca distrugeri masive ale țesuturilor, pe lângă sângerări severe.
În 1957, herpetologul american Karl P. Schmidt a murit după ce a fost mușcat de un șarpe boomslang tânăr. Considerând inițial mușcătura minoră, Schmidt a refuzat tratamentul și a ținut un jurnal detaliat al simptomelor sale. În decurs de 24 de ore, a dezvoltat sângerări interne masive și a murit prin paralizie respiratorie.
Veninul boomslangului conține enzime care distrug vasele de sânge și perturbă coagularea. Rezultatul este o hemoragie internă necontrolabilă, adesea fatală.
Specii precum mamba neagră sau taipanul de interior sunt adesea considerate cele mai veninoase din lume. Paradoxal, ele vânează animale mici, precum rozătoare sau păsări. Secretul nu este puterea excesivă, ci viteza. O pradă imobilizată instant nu are timp să riposteze sau să scape, reducând riscul pentru șarpe. Astfel, veninul a evoluat ca o armă extrem de eficientă, adaptată stilului de viață al fiecărei specii.
Cum funcționează antiveninul
Antiveninul este adesea singura șansă de supraviețuire în cazul unei mușcături grave. Acesta nu inversează daunele deja produse, dar neutralizează toxinele rămase în organism.
Există antivenin monovalent, eficient pentru o singură specie, și antivenin polivalent, care acționează împotriva mai multor specii, dar necesită doze mai mari.
Producerea antiveninului implică injectarea de venin diluat în animale, de obicei cai, pentru a obține anticorpi. Din acest motiv, tratamentul poate provoca reacții alergice severe și trebuie administrat cu mare atenție.
Între 81.000 și 138.000 de oameni mor anual din cauza mușcăturilor de șarpe, în special în zonele rurale sărace din Africa, Asia și America Latină. Costurile ridicate, lipsa accesului la spitale și deficitul de antivenin fac din această problemă una dintre cele mai grave crize de sănătate neglijate.
În 2017, Organizația Mondială a Sănătății a clasificat mușcătura de șarpe drept boală tropicală neglijată, stabilind ca obiectiv reducerea cu 50% a deceselor și dizabilităților până în 2030.
Veninul de la armă mortală la medicament
Paradoxal, veninul de șarpe a devenit și o sursă valoroasă pentru medicină. Componente izolate din veninuri sunt folosite în tratamente pentru hipertensiune, insuficiență cardiacă sau tulburări de coagulare. Deși doar câteva medicamente au fost aprobate până acum, cercetătorii consideră veninurile adevărate „biblioteci biologice” cu potențial terapeutic enorm.
***
Mușcătura de șarpe este una dintre cele mai complexe și periculoase urgențe medicale din lume. În spatele unei singure mușcături se află milioane de ani de evoluție, un cocktail sofisticat de toxine și o cursă contracronometru pentru salvarea vieții. În același timp, veninul continuă să surprindă știința, transformându-se, uneori, din ucigaș în vindecător.
***
Sursa: NHM











































