loader
Foto

Bradul de Crăciun: de la rădăcini păgâne la simbol al sărbătorilor de iarnă

LIFESTYLE

În fiecare iarnă, milioane de oameni din întreaga lume împodobesc un brad de Crăciun cu lumini, globuri și ornamente strălucitoare. Fie că este natural sau artificial, el ocupă un loc central în casele și inimile noastre în timpul sărbătorilor. Dar puțini știu că această tradiție are rădăcini mult mai vechi decât creștinismul și că, de-a lungul timpului, bradul a traversat granițe culturale, religioase și simbolice.

 

Mult înainte de apariția creștinismului, popoarele păgâne din Europa considerau copacii și plantele veșnic verzi drept simboluri ale vieții, fertilității și reînnoirii. În timpul iernii, când natura părea moartă, verdele persistent al brazilor, al vâscului și al iederii inspira speranță și protecție împotriva forțelor întunericului.

În Scandinavia, în perioada solstițiului de iarnă, oamenii decorau casele cu ramuri de brad pentru a alunga spiritele rele și pentru a invoca reîntoarcerea soarelui. Romanii, la rândul lor, foloseau plante veșnic verzi în timpul Saturnaliilor, festival dedicat zeului agriculturii, Saturn, pentru a marca sfârșitul anului agricol și venirea unei noi etape de rodnicie. În Egiptul antic, frunzele de palmier aveau o semnificație similară: erau asociate cu zeul Ra și cu victoria luminii asupra întunericului.

Astfel, ideea de a aduce verdeața în casă în mijlocul iernii era o celebrare a vieții și un gest de speranță în fața frigului și întunericului.

Odată cu răspândirea creștinismului în Europa, multe tradiții păgâne au fost reinterpretate în cheie religioasă. Una dintre cele mai cunoscute legende despre originea bradului de Crăciun îl are în centru pe Sfântul Bonifaciu, un misionar englez din secolul al VIII-lea.

Se spune că Bonifaciu a găsit un grup de păgâni germani care aduceau sacrificii unui stejar sacru dedicat zeului Thor. Pentru a le demonstra puterea lui Dumnezeu, el a tăiat stejarul, dar, în mod miraculos, nu a fost lovit de fulger. În locul copacului doborât, ar fi crescut un brad tânăr și verde, simbol al lui Hristos și al vieții veșnice. Forma triunghiulară a bradului a fost interpretată ca o trimitere la Sfânta Treime, iar copacul a devenit treptat un simbol al credinței și al renașterii spirituale.

Bradul de Crăciun modern își are originile în Germania secolului al XVI-lea, când creștinii au început să aducă brazi în case și să îi decoreze cu mere, nuci, turtă dulce și lumânări. Merele aminteau de fructul din Grădina Edenului, iar lumânările simbolizau lumina lui Hristos.

În secolul al XVII-lea, obiceiul s-a răspândit în rândul nobilimii, iar brazii erau împodobiți cu ornamente de hârtie aurită, panglici și lumini. În curând, tradiția a devenit nelipsită la curțile regale din întreaga Europă, iar emigranții germani au dus obiceiul cu ei în țări precum Anglia și Statele Unite.

Popularizarea bradului de Crăciun în lumea anglofonă se datorează Reginei Victoria și Prințului Albert, soțul ei german. În 1848, Illustrated London News a publicat un desen cu familia regală adunată în jurul unui brad decorat la Castelul Windsor. Imaginea a avut un impact uriaș, iar bradul a devenit rapid un simbol al Crăciunului britanic și al valorilor familiale.

Când aceeași imagine a fost republicată doi ani mai târziu în Statele Unite, în Godey’s Lady’s Book, americanii au îmbrățișat și ei tradiția. Astfel, bradul de Crăciun a devenit un element central al sărbătorilor de iarnă în lumea occidentală.

Astăzi, bradul de Crăciun a depășit granițele religioase și culturale. Este un simbol universal al bucuriei, luminii și speranței, împodobit în milioane de case din întreaga lume, fie în scop religios, fie pur decorativ.

În multe familii, împodobirea bradului este un moment de comuniune și tradiție, iar darurile așezate la baza lui evocă spiritul generozității și al iubirii. În același timp, tehnologia modernă a adus brazi artificiali, instalații luminoase inteligente și decorațiuni tematice, adaptate fiecărei culturi sau gusturi.

În esență, bradul de Crăciun rămâne un simbol al vieții care nu se stinge, al luminii care învinge întunericul și al speranței reînnoite. Fie că este privit ca un simbol al lui Hristos, fie ca o expresie a bucuriei umane, el continuă să aducă în fiecare an un mesaj simplu, dar profund: chiar și în cea mai lungă iarnă, viața și lumina vor birui întunericul.

***

Credit foto: Shutterstock - rahimaart

***

Sursa: ABC

Logo

 
Un vin franţuzesc şi un parfum fin, perfecte pentru o seară de miercuri. Marsilia – istorie şi avangardism, la „Hai-Hui... cu Marina”

Cu siguranţă, este unul dintre cele mai cosmopolite oraşe din Franţa. Mulţi îl consideră cel mai frumos. Îi descoperim atracţiile alături de ...

Epuizarea antrenorilor nu vine de la scorul final

Statutul de antrenor de performanță, deși adesea glorificat, este, de fapt, unul dintre cele mai dificile și mai puțin confortabile din sport.

O duşcă de antigel și un pas în televiziune – Gabriel Giurgiu despre începuturi și Europa sa

Cu o carieră în presă începută în plin entuziasm postrevoluționar, Gabriel Giurgiu este unul dintre jurnaliștii care au crescut odată cu ...

„TÎLCOVENII”, un concert-spectacol original, transmis în direct de TVR CULTURAL

Doi maeștri ai muzicii, dansului și poeziei, compozitorul Dan Dediu și coregraful Gigi Căciuleanu semnează spectacolul pe care telespectatorii ...

Aşchia nu sare departe de trunchi. Generații muzicale, la „Destine ca-n filme”

Pe 2 decembrie, Iuliana Marciuc află poveşti inedite şi emoţionante din vieţile unor familii de artişti: Mircea şi Ana Baniciu, respectiv Edi şi ...

Eveniment artistic excepțional, transmis în direct la TVR CULTURAL

​Concertul-spectacol “TÎLCOVENII” de Gigi Căciuleanu și Dan Dediu va fi difuzat pe 2 decembrie, la ora 19:00.

„Omul și Timpul”. România și Republica Moldova, cronica unei relații complicate

„Ca să aibă loc Unirea, trebuie să se dorească nu numai la Chișinău, dar și la București. Și poate mai mult decât la Chișinău, să se dorească și ...

România privită cu sinceritate, de 1 Decembrie, la „Prim plan”

Ziua Națională este un prilej de bucurie și mândrie, dar și un moment de luciditate în care ne punem întrebări esențiale. Noi suntem România, ...

Evergreen-uri româneşti în Gala Centenar „Vasile Veselovski”, la TVR 2

Aniversăm 100 de ani de la nașterea maestrului Vasile Veselovski, alături de mari artişti ai scenei româneşti, într-un spectacol de gală, ...

Tradiţionalul spectacol extraordinar „Noi suntem români!” se vede şi anul acesta la TVR

Iuliana Tudor este gazda evenimentului dedicat Zilei Naţionale a României, transmis în direct de la Sibiu. Luni, 1 Decembrie, ora 14.30, la TVR 1 ...

Ediții speciale „Care pe care” la TVR 1: două zile dedicate limbii române și copiilor pasionați de cunoaștere

Pe 29 și 30 noiembrie, de la ora 16:00, TVR 1 difuzează două ediții speciale ale emisiunii-concurs „Care pe care”, cu tineri talentați, premii ...

TVR, de Ziua Națională: transmisiuni speciale, parade militare, spectacole și producții dedicate identității românești

1 Decembrie la Televiziunea Română – acoperire completă a ceremoniilor din București și Alba Iulia, ediții speciale la TVR 1, TVR 2 și TVR ...

TVR Internaţional - de 30 de ani, legătura românilor aflați în toate colţurile lumii

1 Decembrie, Ziua Națională a României, este pentru TVR Internațional și pentru telespectatorii săi, ziua în care, în urmă cu 30 de ani, începea ...

1 Decembrie la TVR CULTURAL - o zi de dublă sărbătoare în care artele spun povestea României

De 1 Decembrie, când România își celebrează identitatea, iar TVR CULTURAL își serbează propria zi de naștere, telespectatorii sunt invitaţi să ...

Ilie Stepan în anul Pro Musica 52

Sau "Ilie Stepan pentru muzică", greu de ales un titlu pentru ediția specială Remix dedicată Zilei Naționale a României! La TVR Cultural, ...