loader
Foto

Bradul de Crăciun: de la rădăcini păgâne la simbol al sărbătorilor de iarnă

LIFESTYLE

În fiecare iarnă, milioane de oameni din întreaga lume împodobesc un brad de Crăciun cu lumini, globuri și ornamente strălucitoare. Fie că este natural sau artificial, el ocupă un loc central în casele și inimile noastre în timpul sărbătorilor. Dar puțini știu că această tradiție are rădăcini mult mai vechi decât creștinismul și că, de-a lungul timpului, bradul a traversat granițe culturale, religioase și simbolice.

 

Mult înainte de apariția creștinismului, popoarele păgâne din Europa considerau copacii și plantele veșnic verzi drept simboluri ale vieții, fertilității și reînnoirii. În timpul iernii, când natura părea moartă, verdele persistent al brazilor, al vâscului și al iederii inspira speranță și protecție împotriva forțelor întunericului.

În Scandinavia, în perioada solstițiului de iarnă, oamenii decorau casele cu ramuri de brad pentru a alunga spiritele rele și pentru a invoca reîntoarcerea soarelui. Romanii, la rândul lor, foloseau plante veșnic verzi în timpul Saturnaliilor, festival dedicat zeului agriculturii, Saturn, pentru a marca sfârșitul anului agricol și venirea unei noi etape de rodnicie. În Egiptul antic, frunzele de palmier aveau o semnificație similară: erau asociate cu zeul Ra și cu victoria luminii asupra întunericului.

Astfel, ideea de a aduce verdeața în casă în mijlocul iernii era o celebrare a vieții și un gest de speranță în fața frigului și întunericului.

Odată cu răspândirea creștinismului în Europa, multe tradiții păgâne au fost reinterpretate în cheie religioasă. Una dintre cele mai cunoscute legende despre originea bradului de Crăciun îl are în centru pe Sfântul Bonifaciu, un misionar englez din secolul al VIII-lea.

Se spune că Bonifaciu a găsit un grup de păgâni germani care aduceau sacrificii unui stejar sacru dedicat zeului Thor. Pentru a le demonstra puterea lui Dumnezeu, el a tăiat stejarul, dar, în mod miraculos, nu a fost lovit de fulger. În locul copacului doborât, ar fi crescut un brad tânăr și verde, simbol al lui Hristos și al vieții veșnice. Forma triunghiulară a bradului a fost interpretată ca o trimitere la Sfânta Treime, iar copacul a devenit treptat un simbol al credinței și al renașterii spirituale.

Bradul de Crăciun modern își are originile în Germania secolului al XVI-lea, când creștinii au început să aducă brazi în case și să îi decoreze cu mere, nuci, turtă dulce și lumânări. Merele aminteau de fructul din Grădina Edenului, iar lumânările simbolizau lumina lui Hristos.

În secolul al XVII-lea, obiceiul s-a răspândit în rândul nobilimii, iar brazii erau împodobiți cu ornamente de hârtie aurită, panglici și lumini. În curând, tradiția a devenit nelipsită la curțile regale din întreaga Europă, iar emigranții germani au dus obiceiul cu ei în țări precum Anglia și Statele Unite.

Popularizarea bradului de Crăciun în lumea anglofonă se datorează Reginei Victoria și Prințului Albert, soțul ei german. În 1848, Illustrated London News a publicat un desen cu familia regală adunată în jurul unui brad decorat la Castelul Windsor. Imaginea a avut un impact uriaș, iar bradul a devenit rapid un simbol al Crăciunului britanic și al valorilor familiale.

Când aceeași imagine a fost republicată doi ani mai târziu în Statele Unite, în Godey’s Lady’s Book, americanii au îmbrățișat și ei tradiția. Astfel, bradul de Crăciun a devenit un element central al sărbătorilor de iarnă în lumea occidentală.

Astăzi, bradul de Crăciun a depășit granițele religioase și culturale. Este un simbol universal al bucuriei, luminii și speranței, împodobit în milioane de case din întreaga lume, fie în scop religios, fie pur decorativ.

În multe familii, împodobirea bradului este un moment de comuniune și tradiție, iar darurile așezate la baza lui evocă spiritul generozității și al iubirii. În același timp, tehnologia modernă a adus brazi artificiali, instalații luminoase inteligente și decorațiuni tematice, adaptate fiecărei culturi sau gusturi.

În esență, bradul de Crăciun rămâne un simbol al vieții care nu se stinge, al luminii care învinge întunericul și al speranței reînnoite. Fie că este privit ca un simbol al lui Hristos, fie ca o expresie a bucuriei umane, el continuă să aducă în fiecare an un mesaj simplu, dar profund: chiar și în cea mai lungă iarnă, viața și lumina vor birui întunericul.

***

Credit foto: Shutterstock - rahimaart

***

Sursa: ABC

 
De ce vrea Trump Groenlanda?

Dragoș Mateescu, analist la Institutul Diplomatic Român, e invitatul lui Marian Voicu şi ne explică în detaliu de ce vizează preşedintele SUA ...

„Fețele dictatorului”, un documentar reflecție asupra puterii imaginii, la „Dosar România”

Imagine, retuș, propagandă. Cum a fabricat și demontat fotografia adevărul unei epoci. De la fotografiile oficiale de presă până la imaginile ...

„Sprint with the Stars”, în premieră în România, transmis la TVR Sport

David Popovici aduce la Otopeni o competiție inedită, care oferă copiilor posibilitatea să concureze alături de staruri ale înotului mondial.

TVR difuzează în premieră Gala Premiilor Academiei Europene de Film

Ceremonia de decernare a celor mai importante distincții ale cinematografiei europene de la Berlin va fi transmisă pe TVR1 în direct, sâmbătă, ...

Artă sub Cerul Sfinților. „Am simțit că Dumnezeu Și-a pictat singur biserica.” Daniel Codrescu, autorul picturii în mozaic a Catedralei Naţionale, invitat la „Brilliant”

Despre binecuvântata povară ce i s-a dat, despre bucurie şi zbucium, precum şi despre legătura dintre restaurarea unor fragmente din fresca ...

Cazul Regimentului 89 Infanterie: MApN preia teza „evreilor comuniști” care au atacat soldații în timpul Pogromului de la Iași și scoate militarii nevinovați

Decorarea militarului Ion Vasile Banu, din cadrul Regimentului 89 Infanterie, singura persoană omagiată de către președintele Nicușor Dan cu ...

„Prim plan” – Analiza evenimentelor relevante pentru români

Emisiunea „Prim plan”, moderată de Ștefan Onică, este difuzată la TVR INFO de luni până joi, de la ora 21:00. Programul își propune să ofere ...

Australian Open, startul sezonului de Grand Slam din tenis pentru 2026

Primul Grand Slam al anului va începe duminică, 18 ianuarie, la Melbourne, iar România are trei jucătoare calificate direct pe tabloul principal: ...

Despre limitele empatiei și prețul creației, în drama „Umil”,  la TVR Cultural

„Umil” („Smiren”, Bulgaria – România, 2021), debutul în filmul de ficțiune al realizatorului de documentare Svetoslav Draganov, poate fi urmărit ...

Visuri, ambiții și iubiri în serialul italian „Inimi”, în premieră la TVR 2

Mari descoperiri medicale ale anilor ’60 se îmbină cu poveşti de dragoste complicate în secția de chirurgie cardiacă a spitalului Le Molinette ...

Festivalul Național de Folclor „Ioan Macrea”, la TVR 1

Duminică, 18 ianuarie, de la ora 21.00, TVR 1 difuzează partea a doua a Festivalului Național de Folclor „Ioan Macrea”, ediția 2025, un ...

Piața muncii în 2026: riscuri, schimbări și adaptare - „Alchimia banilor”, la TVR 1

Provocările economice ale noului an redesenează piața muncii și obligă angajații, dar și companiile să ia decizii dificile într-un climat ...

Cum să îngrijim leandrul. Ultima ediţie a sezonului „În grădina Danei”, la TVR 1

Pasionaţii de grădinărit şi viaţa la ţară găsesc noi motive de bucurie urmărind „În grădina Danei”. Duminică, 18 ianuarie, de la 10.30, pe TVR ...

”From Sound to Shape” – dialoguri ale expresiei artistice contemporane

Asociația Culturală Fain Art organizează vernisajul expoziției ”From Sound to Shape”, semnată de artiștii Andrea Beatrix Kiss, George Ciorogar ...

Rețelele de socializare dăunează grav sănătății mintale a adolescenților

Un raport recent publicat în Franța, fundamentat pe cinci ani de cercetări și analiza a peste 1.000 de studii internaționale, confirmă legătura ...