loader
Foto

De ce e important pentru democrație ca oamenii să aibă încredere în știri. Raport EBU: Doar 4 din 10 cetățeni UE cred că știrile pe care le citesc sunt reale

RECOMANDARI

Doar patru din zece europeni cred că știrile pe care le citesc sunt reale, iar acest lucru se traduce în creșterea neîncrederii în cei din jur, sporirea polarizării și a suspiciunilor privind derularea de alegeri electorale corecte. Datele sunt cuprinse în cel mai recent studiu al European Broadcast Union (EBU) despre încrederea în mass-media publice, din septembrie 2025.

 

Știrile prezentate de televiziunile publice din țările Uniunii Europene se bucură de un grad ridicat de încredere, fiind pe locul al doilea în topul încrederii în rândul tinerilor (15-24 ani), iar 48 la sută dintre cetățenii țărilor UE indică și mass-media publice drept una din cele trei surse de încredere când vine vorba despre consumul de știri. Totuși, per total, 61 la sută dintre cetățenii europeni declară că nu au deloc încredere în mass-media, ceea ce înseamnă că doar patru din zece europeni cred că știrile pe care le citesc sunt reale.

Dintre toate mediile, radioul se bucură de încrederea cea mai mare în rândul cetățenilor: 64 la sută la nivel european. Și în România, radioul public se bucură de cea mai mare încredere, iar împreună cu televiziunea publică adună un procent de 43 la sută, în timp ce presa scrisă se bucură de încrederea a 25 la sută din cetățeni. Televiziunile comerciale sunt creditate cu încredere de 38 la sută dintre români.

Datele apar în raportul publicat în septembrie 2025 de EBU, pe tema încrederii în jurnalismul public.

(w882) Raport EBU

Scor negativ pentru presă în topul încrederii cetățenilor europeni. Sursă: EBU

(w882) Raport EBU

În România, radioul public se bucură de încrederea cetățenilor în cea mai mare măsură, în timp ce rețelele de socializare se bucură de cea mai mică încredere. Sursa: EBU

Lipsa încrederii în presă duce la polarizare politică și la suspiciuni legate de corectitudinea alegerilor electorale

Polarizarea politică este în creștere în Europa în ultimii zece ani, între 2014 și 2024 procentul ajungând la 61 la sută. Polarizarea se traduce în: prăbușirea încrederii în presă, fragmentarea peisajului media, creșterea presiunii asupra presei independente, confuzia publicului și evitarea știrilor. Publicațiile media robuste sunt considerate mai puțin polarizante, contribuind la creșterea interesului cetățenilor pentru politică, un factor crucial în reducerea polarizării. Cu cât cetățenii au o încredere mai mare în mass-media publice, cu atât sunt mai mulțumiți de evoluția democrației din țara lor.

În țări precum Luxemburg, Danemarca și Suedia, unde cetățenii au încredere în televiziunile naționale, aceștia sunt mulțumiți de mersul țării în proporție de 80 la sută, față de Europa de Est, unde proporția este de sub 50 la sută din populație mulțumită.

Raportul EBU menționează că influencerii din social media au cea mai mică cotă de încredere când vine vorba despre știri.  Radioul public este considerat cel mai de încredere mediu de transmitere a informației în două treimi din țările membre UE, în timp ce rețelele de socializare sunt la cota cea mai scăzută când vine vorba despre informații verificate - în trei sferturi din țările UE.

Același raport menționează și că mass-media publice se bucură de o cotă de încredere cu 22 la sută mai mare decât cota de încredere acordată în general știrilor.

Încrederea în jurnalismul public se traduce într-o mai mare încredere în știri, în general, într-un grad mai ridicat de acceptare a diversității opiniilor și dezvoltarea unor societăți mai puțin polarizate, potrivit EBU.

(w882) Raport EBU

Încrederea în știri și-a menținut ușor ritmul descendent, după scăderea dramatică în urma pandemiei COVID-19, rămânând stabilă la circa 40 la sută. Finlanda este țara europeană cu cea mai mare încredere în știri, de 67 la sută, în timp ce Grecia și Ungaria înregistrează cel mai mare nivel de neîncredere, de 22 la sută, potrivit datelor Reuters Institute Digital News Report, citate și de EBU.

Acest lucru afectează și  încrederea cetățenilor în procesul electoral. Cu cât cetățenii au mai multă încredere în televiziunile publice, cu atât au încredere și că alegerile din țara lor sunt corecte.

Încrederea în presa publică este corelată și cu încrederea interpersonală, care duce la sporirea coeziunii sociale, arată cercetarea efectuată de EBU. În șapte țări europene, libertatea presei este grav amenințată. România face parte din grupul țărilor unde presa se confruntă cu amenințări medii.

Un raport al Reuters despre presă pentru anul 2025 menționează, între altele, alegerile prezidențiale din 2024, anulate de Curtea Constituțională a României, după ce Călin Georgescu, un candidat fără partid și fără fonduri declarate, a câștigat primul tur al alegerilor, dar și fondurile pe care presa românească le-a primit din zona politică, lucru care a alterat realitatea: „În România, piața de media a avut venituri care au depășit pragul de un miliard de euro, ca urmare a evenimentelor sportive (UEFA și Jocurile olimpice de vară) și a alegerilor de la toate cele patru niveluri (locale, parlamentare, europene și prezidențiale). Piața publicitară a fost estimată de Initiative Media la 778 milioane de euro - un nivel record. Alte 180 de milioane de euro au provenit de la bugetul de stat, pentru televiziunea publică, radioul public și agenția națională de presă.

Partidele politice și candidații au folosit cel puțin alte 150 de milioane de euro din fonduri publice pentru campanii de comunicare, conform Expert Forum și Snoop. O parte din acești bani publici au fost folosiți pentru a cumpăra materiale de presă pozitive ceea ce, în mod surprinzător, a fost permis de către Consiliul Național al Audiovizualului. ActiveWatch și Snoop au dezvăluit că posturile de televiziune au taxat candidați pentru emisiuni cu plată, etichetate ca programe electorale, dar realizate de jurnaliștii posturilor, cu până la 200.000 euro fiecare. În ciuda tuturor acestor cheltuieli, Călin Georgescu, un candidat fără personal, fără partid, cu buget electoral declarat zero și o expunere foarte limitată în mass-media tradițională a câștigat cele mai multe voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024. (...)

Alegerile prezidențiale anulate și creșterea tensiunilor în societate au sporit atât anxietatea publicul digital, cât și apetitul lui pentru informație. Redacții principale și echipele de jurnalism de investigație stabilesc în continuare agenda publică. Un sfert din publicul digital (26%) declară că are încredere în presă în general, iar trei din zece (31%) spun că au încredere în redacțiile pe care aleg să le urmărească. Cu toate acestea, în perioada ianuarie - februarie 2025, peste jumătate (56%) dintre cei care au spus că nu au încredere în presă și trei sferturi (74%) dintre cei care au declarat că au încredere au urmărit cel puțin cinci redacții în săptămâna dinaintea sondajului. Alături de sursele online, inclusiv platformele de socializare, televiziunea rămâne un mediu de informare preferat de publicul digital”.

În ultimele luni, Călin Georgescu a fost trimis în judecată atât pentru tentativă de lovitură de stat, cât și pentru promovarea memoriei legionarilor. Joi,  președintele Nicușor Dan a prezentat, la reuniunea Comunității Politice Europene, un raport privind privind războiul hibrid derulat de Federația Rusă împotriva României.

(w882) Raport EBU

Doar 60 la sută dintre cetățenii europeni sunt siguri că vor recunoaște o știre falsă când vor da peste una

70 la sută dintre cetățenii europeni sunt îngrijorați de fenomenul dezinformării și al știrilor false, apreciind că acestea pun în pericol democrația. Doar 60 la sută dintre ei au încredere că vor recunoaște o știre falsă atunci când o vor citi. Românii consideră doar în proporție de 73-79 la sută că dezinformarea este o problemă importantă.

Cetățenii care au încredere în presa publică tind să aibă o reziliență mai mare față de teoriile conspirației. O cercetare efectuată în Cehia a arătat că oamenii care aveau încredere în radioul public ceh în proporție de peste 80 la sută au fost cei mai rezistenți în fața conspirațiilor.

Citiți și: Ce face dezinformarea: România, pe primul loc în UE la îmbolnăvirile și decesele de rujeolă. Românii se mai gândesc dacă își vaccinează copiii

(w882) Raport EBU

Cine nu are încredere în știri: Lipsa de încredere în presă a crescut proporțional cu polarizarea politică, odată cu ascensiunea ideologiilor populiste, care opun „elitele” „oamenilor adevărați”, iar publicațiile de presă sunt adesea asimilate elitelor, arată cercetarea EBU.

(w882) Raport EBU

Sursă foto main: Shutterstock/ SvetaZi

 
De ce e important pentru democrație ca oamenii să aibă încredere în știri. Raport EBU: Doar 4 din 10 cetățeni UE cred că știrile pe care le citesc sunt reale

Doar patru din zece europeni cred că știrile pe care le citesc sunt reale, iar acest lucru se traduce în creșterea neîncrederii în cei din jur, ...

Majoritatea tinerilor și-ar continua cariera în afara țării

Un sondaj recent realizat de Cook Communications și analizat de economedia.ro arată că tot mai mulți tineri din România iau în calcul plecarea ...

Ultima zi pe Via Transilvanica - ziua 64: Balotești - Drobeta-Turnu-Severin

În ultima zi pe Via Transilvanica, Alexandru Ungureanu străbate cei 26 kilometri dintre Balotești și Severin, traseu considerat de dificultate ...