loader
Foto

30 ianuarie - asasinarea lui Mahatma Gandhi

LIFESTYLE

La 30 ianuarie 1948, Mahatma Gandhi, simbol mondial al păcii și al non-violentei, a fost asasinat la New Delhi. Moartea sa a zguduit India și întreaga lume, marcând tragic finalul unei vieți dedicate reconcilierii, toleranței și unității între oameni.

 

Cel mai cunoscut susținător al non-violenței din secolul al XX-lea a avut un sfârșit paradoxal de violent. Mohandas Karamchand Gandhi, numit „Mahatma” – „marele suflet” –, a fost împușcat mortal de fanaticul hindus Nathuram Godse într-un moment în care India abia își câștigase independența față de dominația britanică.

După proclamarea independenței, în august 1947, și împărțirea subcontinentului în India și Pakistan, Gandhi a salutat decizia drept „cel mai nobil act al națiunii britanice”. Totuși, el a fost profund tulburat de violențele interconfesionale care au urmat, soldate cu mii de morți și cu strămutarea forțată a populației. El a susținut ideea coexistenței pașnice între hinduși, musulmani, sikhi, creștini și parsiți. În încercarea de a opri conflictul dintre hinduși, musulmani și sikhi, Gandhi a recurs din nou la una dintre cele mai puternice arme morale ale sale: postul până la moarte.

Gestul său a atras susținere internațională, inclusiv din Pakistan, unde liderul Muhammad Ali Jinnah i-a apreciat eforturile pentru pace. În același timp, Gandhi a devenit ținta extremiștilor hinduși, care considerau că mesajul său de toleranță slăbește capacitatea Indiei de a se apăra. La Delhi, unde locuia în Birla House, se auzeau deja strigăte amenințătoare împotriva sa.

Pe 13 ianuarie 1948, Gandhi a început ultimul său post, declarând că ar prefera moartea decât să asiste neputincios la distrugerea Indiei și a armoniei religioase. Deși un atentat cu bombă din 20 ianuarie a eșuat, amenințarea asupra vieții sale devenise evidentă. Gandhi însuși acceptase posibilitatea morții, spunând că, dacă va fi ucis, va întâmpina acest sfârșit fără ură, cu numele lui Dumnezeu pe buze.

Pe 30 ianuarie, în jurul orei 17:00, Gandhi, slăbit de post și în vârstă de 78 de ani, se îndrepta spre o întâlnire de rugăciune în grădinile Casei Birla. Atunci, Nathuram Godse s-a desprins din mulțime, s-a înclinat în fața lui și l-a împușcat de trei ori, de la mică distanță. Gandhi s-a prăbușit mortal rănit și a murit în mai puțin de o jumătate de oră.

Asasinul a fost capturat pe loc, judecat în luna mai și executat prin spânzurare în noiembrie 1949. Între timp, trupul lui Gandhi a fost expus pentru ca oamenii să își poată lua rămas-bun. Prim-ministrul Indiei, Jawaharlal Nehru, a anunțat națiunea prin radio: „Părintele națiunii nu mai este. Lumina s-a stins din viețile noastre.”

Funeraliile au atras aproape un milion de oameni. Procesiunea funerară, care a durat ore întregi, s-a încheiat pe malul râului Jumna, unde trupul lui Gandhi a fost incinerat conform tradiției hinduse. Mulțimea îndurerată a aruncat flori peste rugul funerar, iar cenușa a fost ulterior scufundată la confluența râurilor Jumna și Gange.

Moartea lui Gandhi nu a adus imediat pacea pe care acesta o visase. Revolte violente au izbucnit în mai multe orașe, inclusiv în Bombay, iar tensiunile religioase s-au amplificat. A fost un deznodământ care contrazicea profund valorile pentru care Gandhi trăise și murise.

***

Sursă: History Today

 

Tag-uri: 30 ianuarie, Gandhi, pace

Logo

 
„Mi se prevedea un viitor de cioban de mare clasă...” - regizorul Stere Gulea, în dialog cu Cătălin Ştefănescu, la „Garantat 100%”

Cătălin Ştefănescu ne propune o nouă întâlnire cu regizorul şi scenaristul Stere Gulea. Pe 1 februarie, de la ora 23.00, la „Garantat 100%".

„Povești pierdute pe un peron de tren” – luni, la „Dosar România”

După 13 ani de uitare, destinele personajelor acestui film sunt redate telespectatorilor de producătorul şi realizatorul Răzvan Butaru. Le ...

Povestea din ochii lor

Fiecare animal are o poveste — unele pline de suferință, altele de speranță, dar toate vorbesc despre aceeași nevoie: iubirea și respectul față ...

 Parlamentul, pe ultima poziţie în topul instituţiilor în care românii au încredere

Potrivit celui mai recent studiu realizat de INSCOP la începutul anului 2026, românii continuă să își pună cea mai mare bază în instituțiile pe ...

Sania românească, pe drumul olimpic spre Milano Cortina 2026

Folosită din cele mai vechi timpuri ca mijloc de transport sau formă de distracție, sania a evoluat treptat într-o disciplină sportivă ...

„Eurovision – viziune și misiune”

Dezbatere pro și contra Eurovision. Televiziunea Română găzduiește vineri, 30 ianuarie, de la ora 21:00, un talk-show despre rolul celui mai ...

Davos și „Noua ordine mondială”, în dezbatere la „Breaking Fake News”

În aceeaşi ediţie, despre „Consiliul păcii” al lui Donald Trump, dar şi despre acuzaţiile de „românism” aduse Maiei Sandu. Pe 30 ianuarie, de la ...

Cum transformăm educația și cercetarea în competitivitate economică

Vineri, 30 ianuarie, de la ora 18:15, la TVR 1, Narcis POPESCU îl are ca invitat pe acad. IOAN-AUREL POP, preşedintele Academiei Române.

De la fan, în juriul Eurovision. Elena Popa: „Cred că publicul așteaptă freshness, aşteaptă emoție”

TVR a dat startul înscrierilor la Eurovision România 2026 pe 14 ianuarie, iar după încheierea perioadei de înscrieri, cei șapte jurați ai ...

Marius Dia: „Să evităm acel clișeu de piesă românească – Dracula, Transilvania, muzică populară, acordeon, vioară și așa mai departe – și să încercăm să venim cu ceva mai puternic”

Compozitorul, producătorul și reprezentantul A&R Marius Dia face parte, anul acesta, din juriul Selecţiei Naţionale Eurovision. Într-un ...

Cristian Marica Rădoi: „În 3 secunde trebuie să spui ceva, ca să existe un soi de cârlig să te atragă și să rămâi legat de acea piesă muzicală”

Răbdarea publicului a scăzut la 3 secunde. Dacă nu ai un “hook” imediat, piesa e pierdută. Redactor-şef și music playlist manger al Radio România ...

Andreea Balan: „La Eurovision caut tot, pentru că Eurovision este despre piesă, despre voce, dar și despre show!”

Este una dintre cele mai respectate și longevive artiste din industria muzicală românească, iar anul acesta face parte din juriul Eurovision ...

Doru Ionescu: „Piesa care ne va reprezenta la Eurovision trebuie să personalizeze măcar 1% România”

Cunoscut jurnalist și producător TV, Doru Ionescu se alătură, în premieră, juriului Selecției Naționale Eurovision România. Cu o experiență de ...

Andrei Tudor: „Cred foarte mult şi mizez pe pregnanţa refrenului”

Fost participant la Eurovision Song Contest şi colaborator al unor voci de legendă din industria muzicală internaţională, Andrei Tudor face ...

Monoir: „Trăim o perioadă în care contează foarte mult cât de catchy e o piesă, chiar dacă e cheesy”

Cu peste 15 ani de experiență în producție și compoziție, Cristian Tarcea, cunoscut ca Monoir, este unul dintre juraţii Selecției Naționale ...