Duminică, 10 iulie, ați putut urmări „Eu când vreau să fluier, fluier”, al lui Florin Şerban, câştigător al Ursului de Argint. De la ora 23:50, la TVR 2.
Lungmetrajul de debut al lui Florin Şerban, „Eu când vreau să fluier, fluier” are un scenariu scris tot de regizor, alături de Cătălin Mitulescu şi este o adaptare a piesei de teatru omonime, scrise de Andreea Vălean. Filmul a primit Premiul Ursul de Argint-Premiul Juriului, la Festivalul de la Berlin şi Premiul Zilelor Filmului Românesc la TIFF 2010.
La capătul ispăşirii unei pedepse de patru ani, cu doar două săptămâni înainte de eliberare, Silviu e vizitat de mama venită din Italia şi care vrea să îl ia la ea pe fratele lui mai mic. Silviu are cinci zile să găsească o soluţie. Cele cinci zile devin o eternitate când Silviu se îndrăgosteşte de Ana, studentă în practică la penitenciar.
Fără să se transforme în teorii sociologice obositoare, ci presărate cât să dea logică naraţiunii şi sare şi piper personajelor, în poveste apar şi mama plecată în Italia, şi fratele mai mic neglijat, şi fratele mai mare intrat în belele şi apoi în puşcărie, şi universul gri al penitenciarelor, şi idila fulgerătoare la prima vedere. În stilul şcolii minimaliste din cinematografie, filmul lui Florin Şerban este realizat matur, coerent şi atrăgător, un alt exemplu al cinematografiei realiste, aşa cum a scris The New York Times.
Cătălin Mitulescu avea deja în palmares, la momentul colaborării cu Florin Şerban, un Palme d'Or pentru scurtmetraj (scenariul şi regia la „Trafic”, 2004), un Urs de Aur pentru scurtmetraj (scenariul la „O zi bună de plajă”, de Bogdan Mustaţă, 2008) şi Premiul de interpretare feminină pentru Dorotheea Petre, acordat la sectiunea „Un Certain Regard” a Festivalului de la Cannes (scenariul şi regia la „Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii”, 2006).
Despre colaborarea lor, Florin Şerban spunea într-un interviu pentru Agenda LiterNet că „nu m-aş fi implicat dacă nu m-ar fi atras scenariul. Au fost mai multe lucruri care mi-au plăcut la primul draft, dar în principal faptul că personajul principal lăsa loc de lucru la el.”
Dar câştigul filmului a venit nu numai din scenariu, ci şi din alegerea distribuţiei. În producţia din 2010 apar Ada Condeescu, George Piştereanu, Clara Vodă, Mihai Constantin. Papan Chilibar, actorul amator devenit cunoscut după ce a interpretat personajul Ursu, a fost unul dintre cei 14 detinuţi selectaţi de regizorul Florin Şerban. „Personajul principal a fost motivul pentru care am vrut să fac filmul, pentru că încă de la început a apărut ideea folosirii unui neprofesionist. (Ceea nu excludea din start un tânăr actor sau un student, dar pe mine m-a interesat dintotdeauna zona asta.). Eroul avea puţine locuri unde se manifesta prin dialog. Când îţi propui să lucrezi cu neprofesionişti, alegi actorul în primul rând după prezenţa fizică - figură, postură, statură. Pe urmă vezi dacă poate să joace”, spunea Şerban în acelaşi interviu.
După debutul cu acest lungmetraj în 2010, Florin Şerban nu a mai adus în atenţia publicului niciun film, dar se află în postproducţie cu „Box”, pentru care a realizat şi scenariul şi în a cărui distribuţie îi întâlnim pe Cătălin Mitulescu şi pe Ion Fiscuteanu Jr.
George Piştereanu, un actor foarte tânăr – la Revoluţie avea 3 luni – a fost propulsat de rolul care l-a pus în valoare în "Eu când vreau să fluier, fluier". A urmat „Loverboy” cu aceeaşi parteneră, Ada Condeescu, în regia şi pe baza scenariului scris de Cătălin Mitulescu. Următoarele lui filme de lungmetraj sunt realizate sub îndrumarea regizorilor străini. Tot aşa cum şi Clara Vodă sau Ada Condeescu, pentru a da numai exemple din distribuţia filmului lui Florin Şerban, au ales platourile de filmare din străinătate, unde se bucură de succes.
