Între 8 și 14 ianuarie, la „Mic dejun cu un campion”, TVR Cultural le-a adus telespectatorilor dialogurile Danielei Zeca Buzura cu dr. Renata Dediu, regizorul Corneliu Porumboiu, scriitoarea Saviana Stănescu, istoricul de artă Pavel Șușară, regizorul Radu Afrim și poeta Ana Blandiana.
Un text de Ileana Ploscaru Panait, producătoarea „Mic dejun cu un campion”
Dr. Renata Dediu – medic primar în Oncologie (ediție din 2019)
- Luni, 8 ianuarie, ora 10.00
Renata Dediu este un medic cu har, care construieşte, în primul rând, speranţa. Pare o fire fragilă, dar, în realitate, este de cele mai multe ori sprijinul acelor pacienţi care vin spre ea ca spre ultimul liman.
„Îngerul cu stetoscopul de gât”, aşa o alintă pacienţii.
Şi-a sacrificat viaţa de familie pentru ceva ce multora li se pare astăzi chiar exagerat: pasiunea pentru meserie şi dragostea de oameni. La o analiză pragmatică, când a optat pentru oncologie, dr. Renata Dediu a luat în calcul evoluţia ştiinţifică fără precedent a ultimilor 30 de ani.
„Este o luptă între boală şi tratament. În oncologie, mi se părea un drum nou, cu o deschidere extraordinară şi, în naivitatea mea de tânăr medic, credeam că, în zece ani, boala va avea un tratament curativ şi profilaxie. Nu e aşa, din păcate. Cancerul are, de cele mai multe ori, o simptomatologie atipică şi, pentru a evalua starea pacientului, trebuie să lucrezi într-o echipă interdisciplinară. Dar a trecut o viaţă pentru a ajunge la această concluzie”, explica ea, invitată la „Mic dejun” în 2019.
„În medicină, toate bolile sunt grele pentru pacienţi. Nu există leacul absolut, dar am pacienţi care, cu tratamentul adecvat, pot trăi 15 – 20 de ani fără complicaţii. Dar sunt şi pacienţi pentru care nu pot să fac nimic sau aproape nimic şi, atunci, trebuie să mă transform într-un bun psiholog şi să le ofer un confort sufletesc. Nu mi-e uşor. Nu numai mie. Nici unui doctor nu-i este’’, a adăugat ea.
***
Regizorul Corneliu Porumboiu (ediție din 2019)
- Marți, 9 ianuarie, ora 10.00
Cu o anvergură internaţională, Corneliu Porumboiu, unul dintre cei mai titraţi regizori români contemporani, a deschis, alături de confraţi din tinerele generaţii de creatori, noi drumuri de afirmare a cinematografiei româneşti actuale.
Ca mai toţi tinerii cineaşti de după 1989, el a înţeles repede că, pentru a te lansa, este nevoie de vizibilitate internaţională, de noi mijloace de exprimare, de subiecte îndrăzneţe, de o logistică a susţinerii actului creator, de finanţări flexibile, nu numai de cele acordate de stat, de un management profesionist al imaginii personale, de un portofoliu valoros, de producători cu viziune, de impresari, de premii notabile.
La un an după ce a absolvit UNATC-ul, în 2004, a obținut premiul al II-lea la secțiunea Cinefondation, în cadrul Festivalului Internațional de Film de la Cannes. A debutat în lungmetraj cu „A fost sau n-a fost”, cu care a obținut „Camera d’Or”, la Cannes, iar următorul său film, „Polițist, adjectiv”, a fost de asemenea selecționat în cadrul prestigiosului festival de film. Premiat cu numeroase alte premii și pentru celelalte filme ale sale: „Comoara”, documentarul sportiv „Al doilea joc” (împreună cu tatăl său, comentatorul sportiv Adrian Porumboiu), „La Gomera”.
De altfel, Corneliu Porumboiu a venit la „Mic dejun cu un campion” în 2019, chiar când „La Gomera” era în competiție pentru un Palme d’Or, pe care l-a și câștigat.
A emigrat din România la finele lui 2022, după ce numele lui a apărut într-o anchetă DIICOT.
***
Saviana Stănescu - scriitoare româno-americană, profesoară de scriere dramatică şi teatru contemporan (ediție din 2019)
- Miercuri, 10 ianuarie, ora 10.00
Saviana Stănescu, scriitoare româno-americană, profesoară, poetă și dramaturg, a fost invitată la „Mic dejun” în 2019, anul în care s-au împlinit și 30 de ani de la Revoluția din decembrie 1989.
„După 30 de ani, schimbarea ar fi trebuit să se vadă în oameni”, spunea Saviana Stănescu, care a emigrat în America, dar care se simte în continuare legată de locul de baştină. Este o personalitate creatoare angajată, care participă activ la viaţa comunităţii, în România și în Statele Unite.
Dramaturg în cadrul Women’s Project şi scriitoare în cadrul companiei East Coast Artists, Saviana Stănescu predă cursuri de artă dramatică la Ithaca College Center for Theatre & Dance. Este autoare dramatică şi poetă. Scrie poezie de mare sensibilitate: „Amor pe Sârmă Ghimpată” - 1994; „Sfaturi pentru gospodine şi muze” - 1996; „Proscrisa’’ un poem scenic, - 1997, reeditat sub forma unui volum cu acelaşi titlu, apărut în 2010.
În 2019, Saviana Stănescu a fost la București pentru a monta o piesă, parte a unui proiect teatral mai amplu în cadrul Platformei Internaţionale de Teatru Bucureşti #6, cu tema „Revoluţia mea”. Saviana Stănescu a pus în scenă „Proiectul Revoluţia”, iar prima etapă a acestuia a constat în colectarea poveştilor actorilor din generaţii diferite, prin intermediul unui atelier de teatru.
***
Pavel Şuşară – critic şi istoric de artă (ediție din 2019)
- Joi, 11 ianuarie, ora 10.00
„Arta este un reziduu al creaţiei. Capacitatea de a crea este partea noastră de divinitate”, spunea Pavel Şuşară, invitat la „Mic dejun” în anul 2019.
Șușară are un interes nedisimulat pentru tot ce înseamnă fenomen cultural. Scriitor (volumul său de debut, „Regula jocului”, apărut în 1996, a fost distins, în acelaşi an, cu Premiul Uniunii Scriitorilor), critic şi istoric de artă (în 1995 primea Premiul pentru critică al Uniunii Artiştilor Plastici), expert în artă (din 2005 iniţiază şi conduce Asociaţia Experţilor şi a Evaluatorilor de Artă din România), manager cultural (curatoriază numeroase expoziţii şi evenimente artistice, iar punctul culminant este chiar înfiinţarea în 2018 a unei instituţii artistice private, Muzeul de Artă Modernă şi Contemporană), moderator de televiziune (2004 – emisiunea „Lentila de Contact”, TVR Cultural), colaborator al postului de radio Europa Liberă („Cronica plastică”, între 1993 și 2001) şi lista nu s-a epuizat.
***
Radu Afrim – regizor de teatru
- Vineri, 12 ianuarie, ora 10.00
„Trebuie protestat împotriva acestei miştocăreli că nu ai voie să te bucuri de lucrurile simple”, spunea Radu Afrim, invitat la „Mic dejun”, în 2019.
El este un creator multiplu. Îndrăgostit de pictură, arhitectură, fotografie, film şi teatru el este un autor vizual prin excelenţă care ştie să valorifice simboluri, semnificaţii, situaţii cărora le conferă o substanţă interioară şi ideatică cu totul neşteptată. Lucrează mult cu toate companiile teatrale din ţară.
Spectacolele sale au întotdeauna caracterul de evenimente teatrale aşteptate cu nerăbdare, urmărite, premiate, deşi declară cu onestitate că nu munceşte pentru distincţii, ci pentru propria satisfacţie. Radu Afrim a realizat peste 70 de producţii teatrale în spaţii alternative sau teatre de repertoriu.
Pentru performanţele sale, a fost distins nu o dată cu cele mai preţioase premii ale breslei. Este şi aceasta o recunoaştere unanimă a felului în care face teatru, în care modalităţile sale de expresie ilustrează teatrul contemporan. Nu este pasionat doar de regie. Scrie, în egală măsură, colaborează cu scenografii, regizorii muzicali şi cu designerii de lumină, în aşa fel încât spectacolul, în integralitatea lui, să-l reprezinte.
***
Poeta Ana Blandiana (ediție din 2023)
- Duminică, 14 ianuarie, ora 10.00
Ne reîntânim după aproape un deceniu de la prima discuţie din platoul emisiunii de la Grădina Verona. De data aceasta, cu prilejul publicării unui volum de memorii foarte important prin semnificaţiile sale. Caietele, uitate în dulap ani la rândul, au fost redescoperite în perioada de pauză a pandemiei. Au fost recitite şi decizia s-a impus de la sine.
Cu distanţarea necesară, Ana Blandiana rescrie dintr-o perspectivă analitică nu doar despre destinul său, despre întâlnirile ce au marcat o viaţă, un drum, un destin. „Mai-mult-ca-trecutul. Jurnal. 31 august 1988 – 12 decembrie 1989”, publicat la Editura Humanitas în 2023, este, în egală măsură, o reflecţie asupra nevoii de a împărtăşi faptele trăite, de a lăsa consemnări despre o viaţă şi o perioadă din istoria recentă a României ce au alte conotaţii acum pentru generaţiile care nu au cunoscut comunismul, pentru care perioada de după război şi până în 1989 nu mai este nici măcar o pagină de istorie demnă de a fi cunoscută.
„Tot ce se întâmplă și felul incredibil, ușor suspect, în care se întâmplă par a spune că toată durerea, toată suferința unei jumătăți de secol a fost fără sens. Ceea ce nu pot accepta. Există în mine o convingere subterană, ascunsă, nemărturisită pentru că nu știu cum ar putea fi formulată inteligibil, care îmi spune că nici o suferință nu poate fi zadarnică și că țările care ies acum din întuneric și teroare nu pot, nu trebuie să-și dorească pur și simplu să devină asemenea celor ce nu au fost acolo, că societățile care se inventează acum trebuie să adauge libertății și bunăstării statelor apusene și picăturile de umanitate distilate din suferinţa pe care au îndurat-o”, nota Ana Blandiana, în jurnalul său.
