La TVR 3, de 1 Decembrie, POESIS vă propune trei interpretări ale poemului ’’Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie’’. Le puteţi urmări de la orele 9.55, 18.55 şi 21.55.

 

Se desăvârşesc în 2018, 100 de ani de la Marea Unire, dar iată că această oră astrală a românităţii, 1918, era transpusă cu cincizeci de ani mai înainte de poetul poeţilor, Mihai Eminescu, într-un titlu premonitoriu: ’’Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie’’.

Mihai Eminescu scrie un poem vizionar, de o desăvârşită frumuseţe lirică. Poezia este tipărită pentru prima dată în Revista „Familia” III, nr. 14, 2/14 aprilie 1867 (inclusă ulterior, în 1890, în volumul de ’’Proză şi versuri’’ al lui V. G. Morţun) şi împlineşte, în acest an, 150 de ani de la publicare.

Să-i citim mai întâi versurile pentru a-i pătrunde înţelesurile:

’Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie’

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,
Ţara mea de glorii, ţara mea de dor?
Braţele nervoase, arma de tărie,
La trecutu-ţi mare, mare viitor!
Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul,
Dacă fiii-ţi mândri aste le nutresc;
Căci rămâne stânca, deşi moare valul,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Vis de răzbunare negru ca mormântul
Spada ta de sânge duşman fumegând,
Şi deasupra idrei fluture cu vântul
Visul tău de glorii falnic triumfând,
Spună lumii large steaguri tricoloare,
Spună ce-i poporul mare, românesc,
Când s-aprinde sacru candida-i vâlvoare,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Îngerul iubirii, îngerul de pace,
Pe altarul Vestei tainic surâzând,
Ce pe Marte-n glorii să orbească-l face,
Când cu lampa-i zboară lumea luminând,
El pe sânu-ţi vergin încă să coboare,
Guste fericirea raiului ceresc,
Tu îl strânge-n braţe, tu îi fă altare,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,
Tânără mireasă, mamă cu amor!
Fiii tăi trăiască numai în frăţie
Ca a nopţii stele, ca a zilei zori,
Viaţa în vecie, glorii, bucurie,
Arme cu tărie, suflet românesc,
Vis de vitejie, fală şi mândrie,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc!

’’Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie’’ nu este o creaţie întâmplătoare. Ea este rezultatul călătoriei lui Eminescu în vara lui 1866 de la Cernăuţi, la Blaj – capitala românismului - trecând prin toate ţinuturile locuite de români. Entuziast şi influenţat atât de ideile paşoptiste, cât şi de poezia de factură patriotică a confraţilor, poetul scrie cu înfrigurare acest poem emblematic pentru  perioada de început a carierei sale, poem considerat astăzi ’’cea mai frumoasă odă închinată de Eminescu patriei sale’’ (Nicolae Iosub - redactor al Revistei ’’Luceafărul’’, Botoşani).

Paşii istorici cu care ţinuturile româneşti recuperau timpul - începând cu alegerea lui Alexandru Ioan Cuza în 1859, cu Mica Unire şi apoi cu aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen şi instituirea prin Constituţia din 1866 a noului stat, Regatul României - au făcut din acest poem un imn, o declaraţie de dragoste şi un gând pentru viitorul care şi-a spus cuvântul la Marea Unire de la Alba Iulia în 1918.

Mihai Eminescu nu a trăit să vadă cu ochii lui acest moment de cotitură al istoriei naţionale, dar prin poeziile şi prin jurnalistica lui - de o frapantă actualitate şi astăzi – a prefigurat fundamentele unei naţiuni şi ale unei ţări pe care, ca un îndrăgostit iremediabil, nu înceta s-o dezmierde ’’dulce Românie!’’, punându-i alături toate atributele onoarei, demnităţii şi vitejiei.

Cele trei interpretări diferite pe care le-am ales – mai sunt şi altele - ale aceleiaşi poezii pun în valoare nu numai versul eminescian, ci şi sensibilitatea fiecăruia dintre actori şi momentul în care au fost făcute înregistrările: Marcela Rusu (în 1968), Florin Piersic (în 1973) şi Adrian Pintea (în 1989, cu câteva luni înainte de Revoluţie).

Sunt detalii importante care pot explica accentul sau semnificaţia cu care erau percepute mesajele operei eminesciene de către telespectatori.

Nu rămâne decât să ne rezervăm cele cinci minute din zi dedicate artei pentru a ne bucura de întâlnirea esenţială cu POEZIA şi cu cei mai îndrăgiţi actori sau scriitori români.

***

POESIS

Rând pe rând, generaţii de actori au interpretat cu har şi într-un mod cu totul personal sute de poezii ale marilor noştri scriitori. O comoară care, cu siguranţă trebuie reconsiderată la adevărata ei valoare. În cele peste 200 de episoade produse până acum, publicul contemporan va redescoperi cu siguranţă poezia românească într-o variantă nouă de montaj, sunet şi ilustraţie muzicală, la standardele televiziunii actuale.

Proiectul POESIS care se difuzează la TVR 3 a fost gândit iniţial pentru aniversarea TVR 60, dar complexitatea sa a presupus un efort deosebit care a implicat zeci de ore de documentare, vizionare, transpunere şi prelucrare digitală a imaginii şi sunetului.

’’Arhiva de aur a Televiziunii Române şi-a scos la lumină comorile. Pe măsură ce vizionam mă simţeam ca un copil gata să se bucure de cele mai grozave surprize. Aşa am descoperit una dintre cele mai vechi producţii ale TVR, din 1964, în care prima emisiune de poezie îi era dedicată lui Mihai Eminescu cu un recitativ de versuri rostite de Mihail Sadoveanu. De altfel, de-a lungul timpului, cele mai numeroase emisiuni dedicate poeziei au transpus versurile lui Mihai Eminescu şi Tudor Arghezi’’ – spune Ileana Ploscaru Panait, producătorul emisiunii.

***

Emisiunea pote fi urmărită în livestream pe TVR +.