Miruna Ionescu: „Să mă întorc după 34 de ani în platoul emisiunii care mi-a dat prima aripă este mai mult decât o împlinire, este o binecuvântare!”

Actrița va prezenta „Tezaur folcloric”, una dintre cele mai iubite emisiuni ale TVR 1. Ea revine din 5 aprilie la Televiziunea Română într-un rol cu profundă încărcătură personală, la peste trei decenii de la prima apariție în emisiune.

În Duminica Floriilor, de la ora 13:00, emisiunea TVR 1 „Tezaur folcloric” își întâmpină publicul cu o nouă gazdă: actrița Miruna Ionescu. Cu o istorie de peste patru decenii și un loc special în sufletul telespectatorilor, producția-fanion a Televiziunii Române merge mai departe, păstrându-și autenticitatea și emoția, dar deschide și un nou capitol.

O revenire „acasă”, după 34 de ani

Pentru Miruna Ionescu, întâlnirea cu „Tezaur folcloric” nu este una nouă, ci o reîntoarcere la origini. Prima ei apariție în emisiune a avut loc în copilărie, moment care i-a marcat parcursul artistic și legătura cu folclorul românesc.

„Pentru mine, această responsabilitate vine dintr-un loc foarte adânc al sufletului. Nu o simt ca pe o simplă etapă profesională, ci ca pe o întoarcere acasă, într-un spațiu care m-a crescut, m-a format și m-a învățat să iubesc folclorul cu toată ființa mea.

Aveam doar 7 ani când am apărut pentru prima dată în această emisiune, cântând o doină. Eram „fetița de la Tezaur”, „fetița din leagăn”, iar acea imagine m-a însoțit ani întregi, ca un fir nevăzut care m-a ținut mereu aproape de această lume. Mai târziu, drumul meu m-a dus, firesc, înapoi la Televiziunea Română, unde, de la vârsta de 20 de ani, am trăit bucuria colaborărilor, a festivalurilor și a atâtor momente dedicate folclorului. Practic, am crescut aici. Să mă întorc după 34 de ani în platoul emisiunii care mi-a dat prima aripă este mai mult decât o împlinire – este o binecuvântare.”

O propunere care a devenit „o rechemare”

Revenirea la TVR a venit într-un moment neașteptat, dar profund simbolic pentru artistă. Dincolo de scenă și de aparițiile televizate, legătura cu folclorul s-a construit prin experiențe autentice, trăite în mijlocul comunităților.

Cu o tradiție de peste 40 de ani, „Tezaur folcloric” rămâne una dintre cele mai valoroase producții ale televiziunii publice. Pentru noua prezentatoare, misiunea nu este doar profesională, ci profund personală.

„Privesc înainte cu încredere și cu dorința sinceră de a duce mai departe această poveste de peste 40 de ani cu respect, cu grijă și cu multă iubire. Pentru că, atunci când un loc te-a crescut și te-a definit, nu mai este doar o misiune profesională – devine o formă de dăruire, din tot ceea ce ești astăzi.”

Mai multe informații despre prima ediție din noul sezon „Tezaur folcloric” puteți afla AICI

MIRUNA IONESCU: „Aveam doar 7 ani când am apărut pentru prima dată în această emisiune, cântând o doină. Eram fetița de la Tezaur!”

Rep: Preiei din acestă primăvară prezentarea emisiunii „Tezaur folcloric”, un reper al televiziunii publice. Ce înseamnă pentru tine această responsabilitate și cum ai primit această propunere?

Miruna Ionescu: Pentru mine, această responsabilitate vine dintr-un loc foarte adânc al sufletului. Nu o simt ca pe o simplă etapă profesională, ci ca pe o întoarcere acasă, într-un spațiu care m-a crescut, m-a format și m-a învățat să iubesc folclorul cu toată ființa mea.

Să mă întorc după 34 de ani în platoul emisiunii care mi-a dat prima aripă este mai mult decât o împlinire – este o binecuvântare. O primesc cu recunoștință și cu emoție, dar și cu conștiința că duc mai departe o moștenire prețioasă. Sunt atât de multe amintiri legate de acest loc, încât fiecare pas pe care îl fac acum are o încărcătură aparte.

Propunerea Roxanei Pletea, producătorul emisiunii, a venit într-un moment în care nici nu mai îndrăzneam să mă gândesc că voi reveni vreodată la TVR în rolul de gazdă a unei emisiuni de folclor. Pentru mine, acest capitol părea, din păcate, închis. Și totuși, dintr-odată, a apărut Roxana, cu delicatețea ei și cu dorința profundă de a păstra „Tezaurul” viu peste timp, și mi-a întins mâna cu încredere, propunându-mi să formăm o echipă.

A fost mai mult decât o propunere – a fost o rechemare. Ca și cum m-aș fi întors în mijlocul familiei mele sufletești, acolo unde îmi sunt rădăcinile.

Privesc înainte cu încredere și cu dorința sinceră de a duce mai departe această poveste de peste 40 de ani cu respect, cu grijă și cu multă iubire. Pentru că, atunci când un loc te-a crescut și te-a definit, nu mai este doar o misiune profesională – devine o formă de dăruire, din tot ceea ce ești astăzi.

Rep: Există un moment din întâlnirea ta cu folclorul românesc care te-a emoționat profund și ți-a confirmat că acest drum este, într-un fel, și al tău?

Miruna Ionescu: Au fost multe astfel de momente, poate prea multe ca să le pot așeza într-unul singur. Sunt acele clipe în care timpul își pierde măsura, când orele nu mai contează, când munca nu mai are ceas și nu mai vorbim despre răsplată, ci doar despre ceea ce lași în urmă. Atunci când niciun sacrificiu nu mai pare sacrificiu, știi, fără îndoială, că ești pe drumul tău.

Nu un moment de pe scenă mi-a confirmat acest lucru, ci mai ales ceea ce se întâmplă dincolo de ea. Munca de teren, întâlnirea cu oamenii, cu satul, cu esența. Să mergi din poartă în poartă, să asculți glasul bătrânilor, să le înțelegi dorul, să le simți oful dintr-o doină spusă aproape în șoaptă… acolo, în liniștea aceea curată, am simțit pentru prima dată că acest drum este și al meu.

Iar dacă a existat un moment recent în care am simțit, din nou, cât de dor mi-a fost… da, a fost anul acesta, când, împreună cu echipa TVR și cu Roxana, am realizat programul special de Revelion dedicat muzicii interbelice. În clipa în care am pășit în studioul de filmare, am avut un sentiment copleșitor: totul îmi era familiar, aproape, ca și cum nu aș fi plecat niciodată. Eram acasă. Totul era firesc, cald, așezat… ca și cum lucrurile își regăsiseră singure matca.

Și mai sunt acele momente târzii, după zile lungi de lucru, când plecam din televiziune în jurul orei 22.00. Aerul din curte avea un miros aparte, greu de descris, dar plin de liniște și de sens. În acele clipe, nu simțeam nici oboseală, nici greutate. Simțeam doar că mă regăsesc, că, prin tot ceea ce fac, mă apropii din ce în ce mai mult de mine însămi.

Rep: Dincolo de scenă și luminile reflectoarelor, ce simți atunci când rostești „Tezaur folcloric”, care ar fi acel gând sau acea emoție care te definește cel mai bine?

Miruna Ionescu: Dincolo de scenă și de lumina reflectoarelor, atunci când rostesc „Tezaur folcloric”, primul sentiment care mă cuprinde este nostalgia — o nostalgie caldă, vie, care mă întoarce la rădăcinile mele.

Universul „Tezaur folcloric” a fost, pentru mine, temelia formării ca om și ca profesionist. Îmi revin în minte culisele concertelor din copilărie, acea lume nevăzută, dar esențială, în care oameni dedicați lucrau cu o rigoare și o pasiune extraordinare pentru ca totul să prindă viață pe scenă. Acolo am înțeles, pentru prima dată, ce înseamnă responsabilitatea, respectul pentru muncă și dorința profundă de a nu dezamăgi. A fost, în sensul cel mai autentic, o școală.

Dar „Tezaur folcloric” înseamnă și întoarcere — întoarcerea către oameni, către sat, către esență. Atât cât a mai rămas din această lume, pentru că ea încă există, trebuie doar să avem sensibilitatea de a o vedea și de a o înțelege. Lumea s-a schimbat, dar emoțiile fundamentale ale omului au rămas aceleași. Iar pentru cei care simt chemarea creației, ele continuă să se așeze firesc în cântec, în joc, în ie — forme simple, dar profunde, de expresie.

Am văzut cu toții cum Ziua Iei a crescut, dintr-o inițiativă discretă, într-un adevărat simbol identitar, recunoscut și celebrat. Este dovada că valorile autentice pot renaște și pot deveni punți între generații. Cred cu tărie că același drum îl poate urma și cântecul, și jocul popular.

Avem valori. Avem oameni dedicați, talentați. Și, mai ales, avem voința de a păstra folclorul acolo unde îi este locul: în acel spațiu aproape sacru, în nimbul legendar al marilor creații.

Rep: „Tezaur folcloric” are o tradiție de 44 de ani și un public fidel. Cum îți propui să păstrezi autenticitatea emisiunii și, în același timp, să aduci o notă personală?

Miruna Ionescu: „Tezaur folcloric” poartă în sine o tradiție de 44 de ani și fidelitatea unui public care i-a rămas alături tocmai pentru că a știut să rămână autentic. Cred că autenticitatea nu se construiește artificial, ci se naște din firesc — din asumarea propriei identități. Iar nota personală pe care o aduc este chiar această sinceritate — felul meu de a fi, apropierea de oameni și credința că relația umană este esența oricărui demers autentic. În ceea ce privește direcția emisiunii, lucrăm într-o echipă restrânsă iar acest lucru ne oferă libertatea unei construcții asumate și coerente. Ne dorim să păstrăm spiritul care a consacrat „Tezaur folcloric”, dar, în același timp, să îi adăugăm nuanțe care țin de sensibilitatea și înțelegerea noastră asupra lumii de astăzi. Nu ne propunem o aplecare spre divertisment sau o schimbare de registru, ci, dimpotrivă, o reîntoarcere constantă la esență. „Tezaur folcloric” trebuie să rămână ceea ce numele său rostește atât de limpede: o expresie a patrimoniului românesc, de ieri și de astăzi. Pentru că, dincolo de prezent, există și o responsabilitate tăcută față de viitor. Poate că, peste un secol, alți oameni vor deschide aceste arhive și vor descoperi în ele o lume. Iar ceea ce construim astăzi va deveni, pentru ei, memorie.