Între 24 și 28 iulie, TVR Cultural a redifuzat dialogurile lui Horia Roman Patapievici cu Ilina Gregori - critic literar, cercetătoarele Medeea Axinciuc și Constanța Vintilă-Ghițulescu, cu Cătălin Avramescu, conferențiar la Facultatea de Științe Politice, precum și cu fizicianul Basarab Nicolescu.
Emisiunea „Înapoi la argument” este difuzată la TVR Cultural de luni până vineri, de la ora 11.00.
Ilina Gregori - critic literar
- Luni, 24 iulie, ora 11.00
Dialogul dintre criticul literar Ilina Gregori și Horia Roman Patapievici, din 2009, a pornit de la volumul „Știm noi cine a fost Eminescu? Fapte. Enigme. Ipoteze”, publicat de cercetătoare în 2008.
„Cum să reconstituim sentimentele, reflecțiile, reveriile, viziunile pe care străzile și monumentele din Berlinul anilor 1873–1874 i le inspirau lui Eminescu? Am propus denumirea de «onirobiografie» pentru metoda unui cercetător care, în mod experimental, ține seama de partea de inconștient implicată în percepția mediului urban și, plasându-se în locul locuit de personajul său, nu refuză propria investiție personală a decorului drept condiție a unei posibile întâlniri în spațiul lecturii-proiecție cu eroul său.
Ce știm despre Eminescu? Ce nu știm și ar trebui să aflăm? Aceste întrebări au stat la originea cercetărilor mele. Inventariind tot ce a scris Eminescu, nu știm nici cum și-a conceput el însuși opera și nici cine a fost el, autorul Operelor care i se atribuie acum. Analiza și interpretarea scrierilor eminesciene trebuie să se îmbine cu reflecția biografică; altfel spus, lectura «operei» să implice lectura «vieții»”, explica autoarea, în lucrarea sa.
Ilina Gregori a început să publice cronici și analize literare încă din timpul facultății. S-a stabilit în Germania în 1970, unde și-a continuat studiile în filosofie și literatură comparată. Are un doctorat la Universitatea din Berlin. În 1976, a devenit docentă la Universitatea Liberă din Berlinul Occidental, continuându-şi cercetările privitoare la literatura modernă şi la probleme de teorie şi metodologie literară.
La începutul acestui an, Ilina Gregori a primit Premiul Național pentru Traducerea și Promovarea Operei Eminesciene. Puteți citi un laudatio făcut de profesorul Mircea A. Diaconu, membru al juriului, în Observatorul Cultural, aici.
Madeea Axinciuc - cercetătoare
- Marți, 25 iulie, ora 11.00
TVR Cultural a difuzat dialogul lui Horia Roman Patapievici cu Madeea Axinciuc, cercetătoare și profesoară la Facultatea de Limbi Străine, Programul de Studii Religioase (Universitatea din București).
Discuția, înregistrată în anul 2009, a pornit de la volumul „Profetul și oglinda fermecată”, publicat de autoare în 2008.
Madeea Axinciuc este directoare și fondatoare a Programului de Studii Iudaice și membră a Centrului de Studii Medievale. Semnează și volumul „Despre ierarhiile divine - fascinația Unului și lumile dintre noi - temeiuri pentru pacea religiilor” și coordonează, la editura Polirom, traducerea Bibliei Ebraice.
Constanța Vintilă-Ghițulescu - cercetătoare
- Miercuri, 26 iulie, ora 11.00
Constanța Vintilă-Ghițulescu a fost invitata lui Horia Roman Patapievici la „Înapoi la argument” în anul 2010.
Constanța Vintilă-Ghițulescu este cercetătoare la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, din cadrul Academiei Române. Autoare a numeroase cărți de nonficțiune despre viața cotidiană în Țările Române, în perioada fanariotă și modernă, care s-au bucurat de multă popularitate.
Amintim: „Patimă și desfătare. Despre lucrurile mărunte ale vieţii cotidiene în societatea românească(1750–1860)”, „Evgheniți, ciocoi, mojici. Despre obrazele primei modernităţi românești (1780–1860)”, „În șalvari și cu ișlic. Biserică, sexualitate, căsătorie și divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea”, „Focul amorului: despre dragoste și sexualitate în societatea românească (1750–1830)”, „De la ișlic la joben - Modă și lux la Porțile Orientului”.
A fost consultant istoric la filmul „Aferim!” al lui Radu Jude.
Cătălin Avramescu, conferențiar universitar
- Joi, 27 iulie, ora 11.00
Cătălin Avramescu a fost invitatul lui Horia Roman Patapievici la „Înapoi la argument” în anul 2010, iar discuția a pornit de la volumele publicate de Avramescu, printre care și „Filosoful crud. O istorie a canibalismului” (publicată în 2003).
Cătălin Avramescu este conferențiar la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. Domeniile sale de cercetare sunt: istoria gândirii politice, filosofie politică și teoria sistemelor de vot. A fost consilier de stat în cadrul Administrației Prezidențiale, în mandatul lui Traian Băsescu, între 2008 și 2011, și ambasador al României în Finlanda și Estonia, între 2011 și 2016.
Basarab Nicolescu, fizician și filosof
- Vineri, 28 iulie, ora 11.o0
Horia Roman Patapievici și cunoscutul fizician și filosof franco-român Barasab Nicolescu, considerat părintele transdisciplinarităţii, s-au întâlnit în 2010. Cei doi au argumentat, depistat și demonstrat că această nouă disciplină, are cel puțin trei niveluri: „transdisciplinaritatea este o epistemologie, o ontologie, dar este și o teologie”.
Basarab Nicolescu (n.1942) este fondator al Centrului Internațional de Cercetări și Studii Transdisciplinare (Centre International de Recherches et Études Transdisciplinaires) și președinte de onoare, din 2019, și membru de onoare al Academiei Române, din anul 2001.
Este profesor asociat al Universității Babeș-Bolyai din Cluj.
Este co-fondator (1991), împreună cu René Berger, al Grupului UNESCO de reflecție asupra transdisciplinarității, format din 16 personalități ale lumii științifice și culturale.
În anul 1973, a introdus, în colaborare cu fizicianul polonez Leszek Lukaszuk (1938-2007) și pe baza teoremelor asimptotice, un nou concept, „Odderon”, care, mai târziu, a fost confirmat în Cromodinamica cuantică (QCD) și a deschis un nou domeniu în fizica interacțiunii puternice. În anul 2018, echipa TOTEM de la Large Hadron Collider (LHC) CERN a descoperit dovezile experimentale pentru conceptul teoretic Odderon.
A scris, între altele, „Știința, sensul și evoluția. Eseu asupra lui Jacob Boehme”, răsplătit cu Premiul Scriitorilor, în 1992, L’Homme et le sens de l’Univers. Essai sur Jacob Boehme” (Premiul Benjamin Franklin, SUA, 1992, pentru cea mai buna carte de istorie), „Nous, la particule et le monde (1993, lucrare premiata de Academia Franceză). În limba română, a fost tradus la Polirom, cu „Noi, particula si lumea” și „Transdisciplinaritatea. Manifest”.
