Praga este considerată una dintre cele mai frumoase capitale de pe bătrânul continent. Catedrala Sf. Vitus, Vechiul Palat Regal, Basilica Sf. George, Palatul Rosenberg, Aleea de Aur… sunt numai câteva dintre atracțiile impresionantei capitale.
Însă, simbolul de netăgăduit al frumosului oraș din inima Europei rămâne Turnul cu Ceas Astronomic. Este vorba despre al treilea ceas de acest fel din lume, ca vechime, creația ceasornicarului Mikuláš, din Kadaň, obiectiv ce poate fi „vizitat” chiar și în această perioadă, grație tururilor virtuale 3D. Pentru mai multe informaţii vă invit să accesaţi.
Sofisticatul mecanism, cu vârsta de peste 600 de ani, este singurul care mai funcționează și în prezent. De-a lungul timpului, ceasul astronomic a trecut de mai multe ori prin reparații complexe. În urma celei mai recente dintre acestea, adică în 2018, trei sferturi dintre componentele originale, din secolul al XV-lea, au fost păstrate și recondiționate. Mulți istorici i-au atribuit maestrului Hanuš această capodoperă. Se pare, însă, că acesta a fost cel care, în 1490, a definitivat opera confratelui său Mikuláš, adăugându-i un cadran asemănător unui calendar. Și tot de numele acestuia se leagă o legendă care se pierde în negura timpului, conform căreia edilii din Praga l-au orbit pe talentatul ceasornicar, pentru a-l împiedica să construiască în altă parte un mecanism la fel de complicat.
Dincolo de poveștile care păstrează sau nu un sâmbure de adevăr, cert este faptul că sofisticatul orologiu a fost realizat înainte de naşterea lui Nicolas Copernic, pornind de la ipoteza că Pământul este centrul universului.
Ceasul astronomic de pe faţada vechii primării din Praga oferă un adevărat spectacol vizual. Atunci când este indicată ora exactă, între 9:00 dimineața și 23:00, moartea, simbolizată printr-un schelet, trage de funia unui clopot, ca o invitație prin care coloratele figurine reprezentând cei 12 apostoli își pot începe procesiunea. „Mersul apostolilor” se termină după un minut, cu sunetul „cucurigu” ce aparține unei figurine reprezentând un cocoş din aur, cu o coroană pe cap, care salută, astfel, întregul Univers. Solemna paradă este însoțită de mișcările marionetelor: „Vanitatea” se admiră într-o oglindă, cerșetorul imploră, iar turcul sceptic cântă la flaut.
Considerat, în Evul Mediu, una dintre marile minuni ale lumii, ceasul Astronomic din Praga nu indică doar ora, ci și ziua din săptămână, luna și anul. În plus, acesta a fost gândit pentru a afișa în același loc, timpul central european, pe cel babilonian și pe cel sideral, asta pentru a nu mai vorbi de fazele și poziția Lunii, a Soarelui sau de semnul zodiacal curent.
Roxana Iordache
foto: Andrew Shiva / Wikipedia