Trăim înconjurați de bunăvoie de ecrane și de interacțiuni virtuale, dar spiritul ludic din noi, parte a omenescului, ne cheamă unii spre alții. Și când ne întâlnim, în seri lungi de weekend, căutăm în living, pentru prietenii veniți în vizită, jocurile de societate (board games). Acest tip de activitate socială a cunoscut o revenire spectaculoasă, (parțial) datorată dorinței și nevoii de deconectare de la spațiul digital și de reconectare cu ceilalți oameni, tangibil, în lumea fizică. Pe vremuri îi spuneam „lumea reală".
Jocurile de societate ne dau o pauză de la notificări, e-mail-uri și rețele sociale pentru ceva mai sănătos și direct resimțit - divertismentul și conexiunea umană. Iar pe piață se și găsesc multe, multe și mărunte și pentru toate gusturile - există o varietate aproape nelimitată de genuri și teme.
De ce le alegem? Jocurile de societate nu sunt doar o formă de divertisment. Chiar și fără să știm (până acum) ori să ne propunem să obținem asta, ele au beneficii asupra sănătății mentale, dezvoltării abilităților cognitive și, evident, asupra relațiilor interpersonale.
Multe jocuri, în special cele de strategie, necesită gândire critică, planificare pe termen lung și luare de decizii rapide, ceea ce stimulează memoria, logica și capacitatea de a rezolva probleme. Jocurile de strategie îi provoacă pe participanți să-și planifice mutările cu câteva etape înainte.
În plus, jocurile de societate pot contribui la atenuarea timidității, antrenează mușchiul afirmării publice, oferind un loc sigur de interacțiune socială - deci sunt bune prilejuri de spart gheața. Jocurile de cooperare, unde toți jucătorii lucrează împreună, întăresc spiritul de echipă.
Evident, ele reduc stresul - pentru că ne concentrăm pe o activitate distractivă, alături de ceilalți, eliberăm tensiunea. Râsul și atmosfera relaxată din timpul unui joc contribuie la îmbunătățirea stării de spirit.
Piața de jocuri de societate propune o varietate impresionantă, iar aici putem enumera: jocurile de strategie - Catan este un exemplu clasic, în care jucătorii colectează resurse pentru a-și construi așezări, un alt exemplu este Scythe, care combină strategia militară cu construirea de motoare economice. Apoi sunt jocurile de cărți, de la cele simple Uno, la cele complexe, cum ar fi Magic: The Gathering. Jocurile care se concentrează pe interacțiune și umor - Cards Against Humanity și Codenames sunt câteva exemple populare. Jocurile de rol (RPG-uri) se concentrează pe poveste. Dungeons & Dragons este cel mai cunoscut exemplu, unde jucătorii își creează personaje și pornesc într-o aventură ghidată de un „Dungeon Master".
Succesul jocurilor de societate ne arată că, în ciuda avansului tehnologic, nevoia de conexiune umană rămâne o constantă, și încă una sănătoasă. Jocurile de societate oferă un spațiu în care ne putem întâlni, ne putem juca și putem redescoperi bucuria interacțiunii directe.
Mima (Charades), Monopoly și Mafia sunt exemple clasice care subliniază diversele fațete ale jocurilor de societate și rolul lor în interacțiunea umană. Ele sunt la fel de relevante astăzi ca și acum când au fost create. Multe emisiuni de televiziune sau produse pentru difuzare online includ rubrici unde aceste jocuri ocupă locuri de frunte, inclusiv în audiențe.
Mima, jocul spontaneității și al creativității
Mima nu necesită niciun fel de echipament special, în afară de imaginație. Se bazează pe capacitatea jucătorilor de a ghici cuvinte sau fraze prin pantomimă, fără a rosti vreun cuvânt, încurajează creativitatea, gândirea rapidă și exprimarea nonverbală, ajută la îmbunătățirea comunicării și a înțelegerii reciproce, bazate pe indicii și expresii faciale.
Pictionary este o variantă a jocului Mima, doar că în loc să te folosești de gesturi, desenezi. Este foarte popular pentru că, de cele mai multe ori, desenele simple și amuzante provoacă hohote de râs, datorită aluziilor și referințelor pentru care nu există limită, mai ales între adulți, într-o seară de sâmbătă. Pe lângă Pictionary și Mimă, există și alte jocuri de societate care se bazează pe creativitate și pe ghicit. Dixit este un joc cu cărți de joc ilustrate. Un jucător este naratorul și alege o carte, spunând un cuvânt sau o frază care i se asociază, iar ceilalți trebuie să ghicească ce carte a ales. Time's Up! este similar cu Pictionary și Mima, în acest joc echipele trebuie să ghicească cât mai multe nume de personalități, personaje sau opere de artă. Codenames este un joc în care echipele trebuie să-i identifice pe toți agenții lor, adică niște cuvinte așezate pe o tablă. Jucătorii sunt ghidați de către „un maestru spion" care dă indicii formate dintr-un singur cuvânt.
Monopoly: Jocul clasic al strategiei și al negocierii
Monopoly este, probabil, cel mai faimos joc de societate din lume. Deși este adesea asociat cu o desfășurare îndelungată și cu posibile certuri în familie, el rămâne un reper cultural. Monopoly dezvoltă abilitățile de negociere, managementul resurselor și gândirea strategică. Jucătorii trebuie să ia decizii economice, să investească și să-și gestioneze finanțele. De asemenea, oferă o lecție utilă despre imprevizibilitatea norocului și despre cum deciziile financiare pot avea repercusiuni pe termen lung.
Mafia: Jocul psihologiei și al deducției
Mafia este un joc de rol de grup, care a devenit extrem de popular. Necesită doar un moderator/ un narator și … perspicacitate, iar jucătorii sunt împărțiți în două tabere: „mafia" (criminalii, cei care mint) și „cetățenii, civilii" (care încearcă să descopere mafia). Fiind un joc profund psihologic, îmbunătățește capacitatea de a citi limbajul corpului, fizionomia, abilitatea de a detecta minciuni și de a analiza mesajele rostite de ceilalți, dezvoltă capacitatea de persuasiune, argumentare și deducție. Mafia testează încrederea și perspicacitatea prietenilor/ membrilor familiei.
Jocurile de societate pot funcționa, în același timp, și ca o formă de terapie informală pentru adulți, adică dublează simplul aspect ludic și de socializare. Deși nu sunt un substitut pentru terapia în termeni clinici, jocurile oferă beneficii pentru echilibrul mental și emoțional. Jocul este un mecanism esențial pentru gestionarea stresului, pentru că atunci când ne concentrăm pe regulile unui joc și pe strategiile necesare, mintea noastră se deconectează de la grijile cotidiene. Această formă de evadare controlată ne permite să eliberăm tensiuni, să ne relaxăm și să ne reîncărcăm mental. Actul de a interacționa față în față cu alte persoane, într-un context non-competitiv, poate reduce semnificativ sentimentele de izolare și singurătate, care agravează anxietatea.
Ne mai reamintim și ce e dezamăgirea și cum să înghițim în sec sănătos, ca niște adulți. În jocuri, eșecul face parte din experiență și a pierde, a-ți schimba strategia după o decizie greșită sau a te confrunta cu adversitatea te învață să-ți gestionezi frustrarea. A te juca periodic cu prietenii înseamnă să te manifești într-un mediu sigur unde poți exersa aceste reacții (la dezamăgire sau pierdere), ceea ce te ajută să devii mai rezistent în fața provocărilor din viața reală.
Jocurile de strategie ori de deducție stimulează planificarea, memoria, atenția la detalii și gândirea critică, toate fiind puse la încercare, ceea ce contribuie la menținerea agilității mentale și la creșterea încrederii în propriile capacități de rezolvare a problemelor.
Iar pentru că facilitează dialogul, râsul și lucrul în echipă, jocurile întăresc legăturile de prietenie și de familie: ne cunoaștem, vedem unde ne înțelegem și, cine știe, poate atingem chiar empatia.
***
Credit foto: pixabay.com, Lernestorod