Proiectul, realizat de Radu Găină, își propune să documenteze fenomenul dramatic al dislocărilor de populații din spațiul românesc în timpul regimurilor totalitare ale secolului XX, aducând în fața telespectatorilor depozițiile directe ale supraviețuitorilor. Puteți urmări unul dintre episoadele seriei vineri, 13 noiembrie, de la ora 22.00.
Emisiunile adună depoziții ale concetățenilor noștri care au fost dislocați în perioade diferite ale epocii contemporane de la locul de baștină în Siberia, Transnistria, Donbas, Bărăgan, Dobrogea, Lunca Prutului, în contextualitățile istorice specifice ale celui de-al doilea război mondial și ale instaurării comunismului în perioada postbelică.
Seria documentară acoperă o arie geografică și istorică vastă, urmărind destinele a zeci de mii de oameni smulși din casele lor pe criterii etnice, politice sau sociale:
- Deportările din Bărăgan („Siberia românească”): Un subiect central al seriei îl constituie dislocările masive din anii 1951–1956, declanșate în noaptea de Rusalii. Episoade precum „Avem și noi Siberia noastră!”, „Calvarul anilor blestemați” sau „Odiseea deportării în Bărăgan” prezintă mărturiile locuitorilor din sud-vestul țării (Banat, Caraș-Severin, Mehedinți) și ale refugiaților basarabeni și aromâni. Aceștia au fost obligați să își construiască o nouă viață în plin câmp, fiind considerați „elemente nesigure” de regimul comunist sau fiind pedepsiți pentru opoziția față de colectivizare.
- Drama Basarabiei, Bucovinei și deportările în URSS: Mai multe documentare reconstituie calvarul românilor din teritoriile ocupate de Uniunea Sovietică în 1940, precum și valurile de deportări spre Siberia, Kazahstan sau bazinul carbonifer Donbas. Episoade precum „Cu Dumnezeu înainte!” (despre anii de deportare în Lunca Prutului), „Tristețea deportaților” sau „Povestea Margaretei, deportată în URSS” explorează suferințele provocate de ocupantul sovietic și rupturile dramatice din interiorul familiilor.
- Deportările în Transnistria: Seria abordează cu obiectivitate și tragediile provocate de regimul Antonescu în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În episoade precum „Anii suferinței”, sunt refăcute traseele convoaielor de deportați evrei (precum mărturia lui Liviu Beris, originar din ținutul Herța) și romi, surprinzând încercările atroce prin care au trecut aceștia între anii 1941 și 1943.
- Rezistența anticomunistă și represiunea internă: Documentarele lui Radu Găină extind conceptul de deportare și asupra formelor de domiciliu obligatoriu, detenție politică sau strămutare forțată aplicate celor care s-au opus comunismului. Sunt prezentate cazuri precum revolta țăranilor din Șepreuș (județul Arad) împotriva cotelor agricole din 1949 („Întoarcerea tatălui”), suferințele locuitorilor din Țara Moților, dar și represiunea și deportarea muncitorilor brașoveni după revolta anticomunistă din 15 noiembrie 1987.
- Diversitatea etnică a victimelor: Descrierile din arhivă subliniază caracterul multicultural al tragediei. Alături de români, seria oferă voce și concetățenilor de alte etnii – evrei, sași, șvabi, maghiari, sârbi, cehi, macedoneni și romi – care au împărtășit același destin al dezrădăcinării.
Prin îmbinarea interviurilor de istorie orală cu documente de arhivă și reconstituiri pe teren, „Deportații” funcționează ca o frescă cutremurătoare a suferinței umane, transformând experiențele individuale ale unor „copilării și tinereți furate” într-o mărturie esențială la judecata istoriei.
