loader
Foto

Portretul unei familii de meșteri populari: Nuni și Corneliu Zaharescu

LIFESTYLE

Nuni Zaharescu creează păpuși din cârpe și obiecte ornamentale artizanale, iar soțul dânsei este pasionat de meșteritul jucăriilor din lemn. Sunt doi creștini din comuna Drăgoești, județul Ialomița, cunoscuți pentru priceperea lor de vizitatorii târgurilor tradiționale. Jucăriile lor împodobesc brazii de Crăciun pentru mulți copii.

 

Maria Grăjdan: Cum ați ajuns să fiți meșteri populari, ce v-a inspirat în această direcție?

Corneliu Zaharescu: Nepoțica noastră, care acum are 17 ani, a fost punctul de plecare în aventura noastră acum 15 ani. I-am făcut de drag o jucărie de lemn, un căluț pe care îl adora foarte tare, iar copiii afară, la joacă, râvneau la jucăria nepoatei. Ca să nu fie cu supărare, m-am gândit să fac jucării și pentru prietenii ei. Așa, am înmulțit colecția de jucării pentru amicii nepoatei. La început, am improvizat, știința și documentarea au venit în timp și cu răbdare, fiind un autodidact.

(w882) Cornel Zah

Nuni Zaharescu: Eu am croșetat la început diverse obiecte vestimentare pentru bebeluși. Apoi, am continuat călătoria mea făcând aplicații din iută, noduri, treptat ajungând să creez din ce în ce mai multe obiecte artizanale: picturi pe lemn, păpuși din cârpe, ornamente pentru sărbători, coronițe, îngerași etc.

Maria Grăjdan: Dacă pentru domnul Zaharescu, inspirația a fost nepoata, pentru dumneavoastră cine a fost? De la cine ați învățat cel mai mult despre arta meșteșugului?

Nuni Zaharescu: Pentru că noi doi facem echipă de o viață și pentru că am vrut să contribui și eu la bunăstarea noastră, m-am gândit ce pot să fac, iar Dumnezeu, mi-a luminat mintea și m-a inspirat îndreptându-mă spre arta populară în ciuda faptului că acuitatea mea vizuală este deficitară: am patru operații la ochi și pot vedea numai cu unul. Dar ceea ce văd este frumosul, autenticul și sinceritatea. Am învățat să croșetez de la soacra mea, când aveam 18 ani, dar restul a venit din sufletul și mintea mea.

Maria Grăjdan: Ce transmiteți prin obiectetele meșteșugite de dumneavoastră și prin ce se remarcă ele?

Corneliu Zaharescu: Prin ceea ce facem noi cultivăm gustul copiilor și al părinților pentru jucării și obiecte ornamentale inspirate din natură. La atelierele noastre din Muzeul Național al Satului din București, în taberele de vară, vin copii care vor să învețe să construiacă cu propriile mânuțe jucării imprimate cu puritatea și gingășia lor. Noi le suntem aproape și îi ghidăm astfel încât să plece fericiți cu jucăria creată de ei.

Maria Grăjdan: Ce meșteriți concret și cum?

Nuni Zaharescu: Crăciunul este aproape. În această perioadă atât eu cât și soțul meu suntem implicați cu tot sufletul în a da viață unor jucării și obiecte artizanale care pot aduce bucurie în contextul marii sărbători creștine. La noi puteți găsi: îngerași și Moși Crăciuni realizați din cârpe și ață, brăduți din lemn și jucăriile tradiționale precum: săniuțe, trenuleț, mașinuțe, macarale, autogredăr.

Spre exemplu, pentru a contura un îngeraș, am nevoie de o bilă de lemn, ață și mărgele. Pentru Moș Crăciun am nevoie de un cap făcut din cârpă umplut cu vată antialergică, barbă din ață, fir de tricotat, nas din cârpă și capișon din fetru.

Corneliu Zaharescu: La jucăriile din lemn, folosim lemn din brad și fag și placaj. Pentru a prinde viață jucăriile, fac desene pe hârtie, le proiectez vizual, iar apoi intru în atelier. Aici croiesc la început proiectul jucăriei, ținând seama de tipul ei. Plec de la o platformă, apoi creez cabina etc. După croială, trec la șlefuit, apoi urmează asamblarea. Bazicul, traforajul, polish, mașina de găurit, strungul, dălțile, cleștii, aracetul pentru lipit sunt parte din atelierul meu.

Maria Grăjdan: Care este maximum și minimum de timp alocat pentru realizarea unui obiect din cârpe?

Nuni Zaharescu: Pentru un singur Moș Crăciun din cârpe am nevoie de 6 ore pentru a ajunge la un produs finit. Pentru un îngeraș lucrez două ore. Pentru a picta o căsuță din lemn ornamentală, pe care o poți așeza pe perete, muncesc cam 3 ore. Căsuțele sunt croite și finisate de soțul meu.

Corneliu Zaharescu: Un trenuleț sau o mașină din lemn o termin în aproximativ 2 zile, pe când un brăduț din placaj necesită o oră.

Maria Grăjdan: Ce motive imprimați în pictura obiectelor artizanale din lemn? Cum ajungeți la aceste motive?

Nuni Zaharescu: Lucrez cu acrilice și simbolistica în picturile mele pe lemn se îndreaptă spre motive florale. Iubesc florile și sunt sursă de inspirație pentru mine, iubesc câmpurile colorate de Dumnezeu cu flori. Creația divină este sursă de inspirație infinită.

Maria Grăjdan: Ce calități sunt necesare unui om care vrea să devină meșter popular?

Nuni Zaharescu: Numai cu răbdare, cu iubire pentru artă, cu credință în bine și frumos poți ajunge să trăiești autenticul.

Corneliu Zaharescu: Lemnul este parte din mine. În mâinile mele el se transformă ajungând să bucure chipurile multor copii. Abia aștept ca dibacia mea să înveseleacă și în acest an copiii sub bradul cărora vor ajunge creațiile mele. Fac totul din suflet pentru suflet! De asta are nevoie un meșter autentic.

Maria Grăjdan: Cum vă procurați materialele pentru a da viață unor obiecte unicat de calitate?

Nuni Zaharescu: Magazinele de specialitate sunt ofertante, dar noi suntem foarte vigilenți când ne alegem produsele. Facem totul ca pentru noi. Punem accent foarte mult pe fiabilitatea creațiilor noastre.

Maria Grăjdan: Cum transmiteți meșteșugurile dumneavoastră către generațiile noi?

Nuni Zaharescu: Eu am făcut și fac ateliere axate pe păpuși din cârpă în școli și grădinițe. Sunt solicitată an de an în multe instituții școlare pentru a introduce copiii într-o altfel de lume decât cea strict comercială, aș spune o lume de poveste. Sufletul meu vibrează la bucuria copiilor, sunt extrem de fericită când văd zâmbetele copiilor spre păpușile copilăriei mele.

Corneliu Zaharescu: Și eu sunt prezent între copii în școli și grădinițe. Dar, totodată, am fost invitat aproape vară de vară la taberele organizate de Muzeul Național al Satului din București unde am transmis multor generații de copii arta jucăriilor în lemn. Cine vrea să vadă ce iese din mâinile mele, o poate face pe pagina de facebook.

Maria Grăjdan: Ce feedback-uri ați primit legate de creația dumneavoastră?

Nuni Zaharescu: Îmbrățișările strânse ale copiilor, iubirea care se citește în ochii lor pentru păpușile și jucăriile create împreună, dorința lor de a ne revedea, întoarcerea noastră periodică între copii este cea mai mare satisfacție și cel mai important feedback. Nu muncim degeaba, muncim pentru a face copii fericiți!

Maria Grăjdan: Cum apreciază cetățenii străini meșteșugul dumneavoastră?

Nuni Zaharescu: Lucrul manual românesc este foarte apreciat și valorizat de turiștii străini care ne întâlnesc la Muzeul Satului din București, la Muzeul Astra din Sibiu și la târgurile unde suntem invitați.

Maria Grăjdan: Cât de profitabil este statutul de meșter popular? Ce investiți și ce câștigați?

Corneliu Zaharescu: Din păcate munca noastră de meșteri populari nu este plătită pe cât de mare este efortul și dedicarea noastră. Însă, noi nu cedăm și facem ce ne place. Încercăm să menținem vie o tradiție.

Maria Grăjdan: Cum simțiți implicarea statului în păstrarea meșteșugurilor pe cale de dispariție în țara noastră?

Nuni Zaharescu: Statul este absent... Suntem noi cu noi pentru bucuria copiilor pe care sperăm să o simțim și în acest an, cu prilejul Sfintei Sărbători a Crăciunului. Sperăm să ajungă în sacul Moșului cât mai multe din ..... făcute de noi cu foarte mult drag și cu implicare.

Fie ca Nașterea Dommnului Iisus Hristos să ne bucure pe mari și mici, iar lumea jocului și a copilăriei să ne învăluie sufletele!

***

Alese mulțumiri domnilor Nuni și Corneliu Zaharescu pentru împărtășirea unor trăiri legate de pasiunea lor pentru meșteșugul jucăriilor din lemn și din cârpe. Succes și inspirație în realizarea bucuriilor pentru copii!

***

Credit foto: Nuni și Corneliu Zaharescu

***

Interviu realizat de Maria Grăjdan

 

 

Logo

 
„Proştii”, o dramă despre iubire şi izolare, la TVR Cultural

Despre relaţii dificile şi alegeri cu consecinţe dramatice. „Proştii”, lungmetrajul scris şi regizat de Tomasz Wasilewski – cineastul polonez ...

„Mi se prevedea un viitor de cioban de mare clasă...” - regizorul Stere Gulea, în dialog cu Cătălin Ştefănescu, la „Garantat 100%”

Cătălin Ştefănescu ne propune o nouă întâlnire cu regizorul şi scenaristul Stere Gulea. Pe 1 februarie, de la ora 23.00, la „Garantat 100%".

„Povești pierdute pe un peron de tren” – luni, la „Dosar România”

După 13 ani de uitare, destinele personajelor acestui film sunt redate telespectatorilor de producătorul şi realizatorul Răzvan Butaru. Le ...

Povestea din ochii lor

Fiecare animal are o poveste — unele pline de suferință, altele de speranță, dar toate vorbesc despre aceeași nevoie: iubirea și respectul față ...

 Parlamentul, pe ultima poziţie în topul instituţiilor în care românii au încredere

Potrivit celui mai recent studiu realizat de INSCOP la începutul anului 2026, românii continuă să își pună cea mai mare bază în instituțiile pe ...

Sania românească, pe drumul olimpic spre Milano Cortina 2026

Folosită din cele mai vechi timpuri ca mijloc de transport sau formă de distracție, sania a evoluat treptat într-o disciplină sportivă ...

„Eurovision – viziune și misiune”

Dezbatere pro și contra Eurovision. Televiziunea Română găzduiește vineri, 30 ianuarie, de la ora 21:00, un talk-show despre rolul celui mai ...

Davos și „Noua ordine mondială”, în dezbatere la „Breaking Fake News”

În aceeaşi ediţie, despre „Consiliul păcii” al lui Donald Trump, dar şi despre acuzaţiile de „românism” aduse Maiei Sandu. Pe 30 ianuarie, de la ...

Cum transformăm educația și cercetarea în competitivitate economică

Vineri, 30 ianuarie, de la ora 18:15, la TVR 1, Narcis POPESCU îl are ca invitat pe acad. IOAN-AUREL POP, preşedintele Academiei Române.

De la fan, în juriul Eurovision. Elena Popa: „Cred că publicul așteaptă freshness, aşteaptă emoție”

TVR a dat startul înscrierilor la Eurovision România 2026 pe 14 ianuarie, iar după încheierea perioadei de înscrieri, cei șapte jurați ai ...

Marius Dia: „Să evităm acel clișeu de piesă românească – Dracula, Transilvania, muzică populară, acordeon, vioară și așa mai departe – și să încercăm să venim cu ceva mai puternic”

Compozitorul, producătorul și reprezentantul A&R Marius Dia face parte, anul acesta, din juriul Selecţiei Naţionale Eurovision. Într-un ...

Cristian Marica Rădoi: „În 3 secunde trebuie să spui ceva, ca să existe un soi de cârlig să te atragă și să rămâi legat de acea piesă muzicală”

Răbdarea publicului a scăzut la 3 secunde. Dacă nu ai un “hook” imediat, piesa e pierdută. Redactor-şef și music playlist manger al Radio România ...

Andreea Balan: „La Eurovision caut tot, pentru că Eurovision este despre piesă, despre voce, dar și despre show!”

Este una dintre cele mai respectate și longevive artiste din industria muzicală românească, iar anul acesta face parte din juriul Eurovision ...

Doru Ionescu: „Piesa care ne va reprezenta la Eurovision trebuie să personalizeze măcar 1% România”

Cunoscut jurnalist și producător TV, Doru Ionescu se alătură, în premieră, juriului Selecției Naționale Eurovision România. Cu o experiență de ...

Andrei Tudor: „Cred foarte mult şi mizez pe pregnanţa refrenului”

Fost participant la Eurovision Song Contest şi colaborator al unor voci de legendă din industria muzicală internaţională, Andrei Tudor face ...