loader
Foto

Istoria culelor doljene (I)

LIFESTYLE

Apărute ca necesitate la atacurile tâlharilor, culele, acele case fortificate din Oltenia şi Muntenia secolelor XVIII - XIX se mai pot încă vedea în judeţele Argeş, Dolj, Gorj, Olt, Mehedinţi, Teleorman, Vâlcea. Aceste case turn erau ridicate de micii boieri ca locuinţe, având totodată şi rol defensiv în faţa raidurilor unor grupuri de jefuitori turci, a haiducilor sau chiar a revoltelor de pe moşie.

 

Termenul „culă” provine din turcescul „kule”, care înseamnă „turn”, astfel că asemenea construcţii pot fi găsite în întreaga zonă a Balcanilor.

Culele erau amplasate strategic, pe terenuri înalte şi defrişate, pentru a oferi o vizibilitate bună. Aveau ziduri groase şi metereze de tragere – fante prin care se strecurau ţevile puştilor –, ceea ce le conferea un caracter defensiv.

În judeţul Dolj, pe Lista Monumentelor Istorice figurează trei cule: Cernătescu, Izvoranu-Geblescu şi Poenaru.

Cula Cernăteştilor, poate cea mai veche culă din judeţul Dolj

Atipică din punct de vedere al amplasării, Cula Cernăteştilor din satul Cernăteşti făcea parte dintr-un ansamblu de case şi construcţii, cu dependințe, remize, magazii şi grajduri, după cum o arată fotografiile realizate înainte de Primul Război Mondial. Cu trecerea anilor, clădirile au fost demolate, rămânând doar cula.

Deşi nu se ştie cu exactitate când a fost construită, unele teorii îi plasează începuturile în timpul domniei lui Mihai Viteazul sau chiar al lui Mircea cel Bătrân, iar altele o datează în secolul al XVIII-lea. Tradițiile orale şi documentele atestă existenţa satului Cernăteşti încă din secolul al XVI-lea, ceea ce alimentează ipotezele.

Pictoriţa Jana Cernătescu, ultima moştenitoare a familiei, susţine în cartea „Autoportret cu pisică” că: această culă a fost „construită de un strămoş, Dumitru Cernat, căpătenie în oastea lui Mihai Viteazul (...) Din diverse genealogii, notaţii şi consemnări găsite de mine în arhivele unor membri ai familiei mele, am aflat că stegarul Cernat Balica a fost împământenit la Trestelnic (astăzi Cernăteşti) de către Domnitorul Mircea cel Bătrân pentru faptele sale de bravură ca apărător al cetăţii Durostor. Se menţiona că au fost trei fraţi Cernat (...) Legendă sau realitate? Nu se poate şti cu exactitate, căci actele vechi  ale familiei au pierit între timp într-un incendiu. Posed o atestare dată de Vodă Gheorghe Bibescu, în care se stipula că străbunicul meu, pitarul Ion Micu Cernătescu (1789-1859) s-a dus cu actele de boier la Comisia de cartografiere şi a primit o diplomă cu pecetea domnitorului, drept dovadă că se va putea bucura şi în viitor de privilegiul de Boier de neam.” (Jana Cernătescu, „Autoportret cu pisică”, editura Victor Frunză, 2004, pag. 16-17).

(w882) cula Cerna

Cula Cernătești / Credit foto: Muzeul Olteniei

Mai probabil, cula datează din secolul al XVIII-lea, în contextul raidurilor frecvente ale tâlharilor turci. În apropiere se află alte construcţii ridicate de boierii Cernăteşti în secolul al XIX-lea: biserica Sf. Nicolae (1820-1827) şi şcoala Petrache Cernătescu (1837).

Iniţial, cula avea parter, un beci şi un etaj, accesibile prin două uşi, una ducând direct în beci. Ulterior, i-au fost adăugate un al doilea etaj, un contrafort masiv din zidărie şi un cerdac din lemn, toate acoperite cu şindrilă. După naţionalizare, în 1972, clădirea a fost transformată în muzeu local, dar a fost ulterior abandonată. Din fericire, Jana Cernătescu a intervenit, donând bani pentru renovarea culei şi a bisericii din sat.

În 2017, cula a intrat într-un amplu proces de reabilitare şi, din 2023, a fost redeschisă publicului.

Memoria locului - Culele istorice din Dolj, TVR CRAIOVA

1 milion de euro investiţi în reabilitarea culelor

Cula Izvoranu – Geblescu din comuna Brabova, una dintre cele mai importante case fortificate din sudul României, a fost construită de boierul Izvoranu, undeva spre finele secolului al XVIII-lea. În 1841, moșia trece în proprietatea lui Radu Geblescu, fiind moștenită în 1880 de fiul acestuia, Constantin Geblescu, care, la rândul său, o dă ca dotă fiicei sale Elvira, căsătorită Bibescu.

Deşi începuturile sale s-au pierdut în negura vremurilor, rolul defensiv al clădirii nu lasă loc de îndoială: o construcţie tipică perioadei, care servea drept locuinţă şi fortificaţie cu rolul de a proteja familia şi averea boierului în caz de primejdie în faţa cetelor de cârjali şi pazvangii – trupele celebrului Pazvanoglu, cunoscut la noi ca Pazvante Chioru’  -  care făceau incursiuni la nord de Dunăre şi care, în 1801, au ars mai multe cule din Oltenia.

La fel ca cea din Cernăteşti, cula din comuna Brabova avea iniţial doar parter şi etaj, ziduri foarte groase, două uşi de lemn masiv, cu ferestre doar pe laturile dinspre vest şi de sud, în celelalte două părţi fiind metereze. De asemenea, în beci exista o încăpere tainică de mici dimensiuni, care avea legătură cu anexa sanitară, unde se presupune că turcii nu ar fi căutat.

(w882) Cula Geble

Cula Izvoranu–Geblescu / Credit foto: Muzeul Olteniei

De-a lungul anilor, cula trece prin modificări, i se adaugă un etaj cu foişor şi se transformă într-o locuinţă modernă şi confortabilă, după moda vremurilor, pierzându-şi caracterul defensiv. După 1940, cula nu a mai fost locuită, intrând în proprietatea statului şi fiind folosită drept depozit.

Abandonată pentru o vreme, cula a intrat într-un proces de reabilitare alături de Cula Cernăteştilor. Cu o investiţie totală de un milion de euro, realizată prin fonduri europene (Programul Operaţional Regional 2014-2020), cele două cule au fost redeschise publicului în 2023.

 

(w882) Cula Izvor

Cula Izvoranu–Geblescu / Credit foto: Muzeul Olteniei

Cele două cule, administrate de Muzeul Olteniei, pot fi vizitate zilnic, de marţi până duminică, între orele 9.00 şi 17.00.

 

Cula Poenaru, cu o istorie aparte, va fi subiectul unui articol separat.

Poveștile culelor din Vâlcea și Gorj le puteți afla din articolele: Poveştile culelor vâlcene, Poveştile culelor gorjene (I), Cule gorjene, povești pitorești cu domni și domnițe (II).

***

Credit foto: Muzeul Olteniei

Logo

 
Vedete, muzică, modă și povești de viață, la „Poarta Pangrati” – o nouă săptămână de întâlniri cu invitaţii Marinei Almășan

Margareta Pâslaru, Paula Seling, Liza Panait, Carmen Movileanu și alți invitați speciali vin în săptămâna 23-26 noiembrie la „Poarta Pangrati”. ...

Generația care muncește mult, dar nu se simte bogată

Sâmbătă, 21 noiembrie 2026, de la ora 12:30 Narcis POPESCU îi are ca invitați pe Vlad MUNTEANU, artist de muzică underground, cunoscut sub numele ...

Construiești sau renovezi? Ce instalații aduc confort și țin facturile sub control? Aflăm la „Casa Viitorului cu Emilian Grigore”

O casă călduroasă iarna, răcoroasă vara, cu aer proaspăt și un consum redus de energie. Sună ideal, dar ce instalații e nevoie să alegem pentru a ...

Tema transformării digitale din România, la emisiunea „Față în față”, la TVR INFO

Vineri, de la ora 17.00, la TVR INFO, Loredana Corchiș vă invită la o ediție cu o temă de mare interes a emisiunii „Față în față”, realizată de ...

Muntenia și Dobrogea, în sărbătoarea cântecului și a tradițiilor. O nouă ediţie de „Folclor TVR 70”, la TVR 1

Duminică, 22 noiembrie, avem o nouă întâlnire cu valorile folclorului românesc. Iuliana Tudor aduce în atenţia telespectatorilor două regiuni cu ...

Moise Țeavă, păstrătorul cântecelor de odinioară, în episodul 6 „Nepieritorii”, la TVR 1

Într-o lume în care tradițiile se pierd treptat, există oameni care reușesc să păstreze vii sunetele și poveștile de altădată. Un astfel de ...

„Asta e țara mea!”, o poveste despre curaj, libertate și rezistență, la TVR Cultural

O producţie ce explorează, cu sensibilitate și forță dramatică, dilemele morale ale oamenilor aflați sub ocupație nazistă, filmul regizat de Jean ...

Tinerii întâmpină dificultăți semnificative în obținerea unui prim loc de muncă

O treime dintre tinerii absolvenți care activează în câmpul muncii ocupă posturi situate sub nivelul pregătirii lor universitare, iar mai puțin ...

„Povestea din ochii lor”, premieră la TVR 1

Biodiversitatea României, proiectele de conservare a speciilor sălbatice, revenirea zimbrului în Carpați și responsabilitatea de a avea grijă de ...

„Ora Regelui”, la TVR 1. Apărare, educație și excelență academică: Familia Regală, în vizită la Cluj-Napoca

De la celebrarea moștenirii diplomatice a Reginei Maria și întâlnirile cu elitele academice ale orașului, până la dialogul cu militarii ...

Țara Silvaniei – „ținutul nedrept de neștiut”. Duminică, 22 noiembrie, la „Exclusiv în România”

Ce au în comun o ceapă care a făcut înconjurul lumii, o casă veche ridicată din nou de mâinile unor tineri, memoria unui mare om politic și lutul ...

Constantin Popovici, la un pas de câștigarea Cupei Mondiale la sărituri în apă de la mare înălțime. Finala din China, în direct la TVR Sport

Sportivul român, fost campion mondial și european, pornește de pe locul al doilea în clasamentul general, la doar patru puncte de liderul ...

O femeie care a purtat durerea unei întregi națiuni: Natalie Portman strălucește în „Jackie”, la TVR 1

În filmul biografic „Jackie” aflăm povestea zilelor dramatice care au urmat asasinării preşedintelui american John F. Kennedy, relatată din ...

Tricolorii încheie grupa de Liga Națiunilor pe ultimul loc

România pierde la Zenica și încheie pe ultimul loc grupa din Liga Națiunilor. Selecționerul Gheorghe Hagi cere mai multă atenție, iar tricolorii ...

Precedent administrativ: posibilitatea unor taxe mai mici prin revenirea la statutul de comună

Localitatea Căzănești, din județul Ialomița, marchează o premieră în administrația publică din România, devenind primul oraș care revine la ...