Într-un punct de vedere transmis președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, Executivul condus de Ilie Bolojan pune sub semnul întrebării oportunitatea unei noi zile comemorative.
Mai precis, Guvernul face referire la proiectul de lege prin care se propune instituirea zilei de 18 iulie drept „Ziua Națională a Rezistenței Anticomuniste din România”.
Proiectul - inițiat de deputatul PNL Andrei Daniel Gheorghe împreună cu un grup de parlamentari PNL - prevede ca, în fiecare an, pe 18 iulie, autoritățile centrale și locale, instituțiile publice de cultură, instituțiile de învățământ și organizațiile minorităților naționale să poată „organiza manifestări culturale, sociale, educative și artistice dedicate istoriei comunismului și eroilor rezistenței anticomuniste. Aceste activități ar urma să fie realizate în limita resurselor financiare disponibile”.
Inițiativa prevede, de asemenea, implicarea serviciilor publice de media. AGERPRES, Televiziunea Română și Radioul public ar putea produce și difuza materiale editoriale dedicate memoriei celor care au luptat împotriva regimului comunist.
Principalul argument al Guvernului împotriva oportunității proiectului este însă existența unor zile comemorative deja consacrate prin lege. Executivul amintește 9 martie – Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din Perioada 1944-1989, 23 august – Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului și 21 decembrie – Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România.
„Semnalăm că sunt în vigoare anumite acte normative, respectiv Legea nr.247/2011 pentru declararea zilei de 9 martie Ziua Deținuților Politici Anticomunişti din Perioada 1944-1989, Legea nr.198/2011 privind declararea zilei de 23 august Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului şi a zilei de 21 decembrie Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România, care pe fond, reglementează, în mod similar, comemorarea evenimentului prevăzut de inițiativa legislativă, astfel încât, din acest punct de vedere apreciem că era necesar să se analizeze în ce măsură ar mai fi oportună promovarea acestei inițiative legislative”, se menționează în document.
În opinia Guvernului, aceste acte normative acoperă în mare măsură obiectivul urmărit de noua inițiativă. Instituirea unei zile suplimentare ar trebui, prin urmare, analizată din perspectiva oportunității și a coerenței politicii de memorie a statului. Executivul susține că actualul cadru legislativ permite deja o abordare unitară a comemorării victimelor regimurilor totalitare și poate contribui la educarea generațiilor tinere.
„În acest context, precizăm că omagierea victimelor evocate în inițiativa legislativă poate fi considerată ca fiind inclusă în modalitatea de omagiere reglementată prin actele normative menționate, astfel încât, apreciem că prin acest mod se asigură coerența unei politici de memorie la nivelul statului român, oferindu-se posibilitatea constituirii unei pedagogii destinate să educe tinerele generații în spiritul respectului profund față de toate victimele regimurilor totalitare”, precizează Executivul în punctul de vedere transmis președintelui Camerei Deputaților.
Obiecții privind finanțarea
O altă problemă identificată de Guvern este formularea din proiect potrivit căreia autoritățile și instituțiile de învățământ superior pot acorda sprijin material, financiar și logistic pentru evenimentele dedicate noii zile comemorative, „în limita resurselor financiare și logistice disponibile”.
Executivul consideră această formulare insuficient de clară, deoarece nu precizează concret din ce surse ar urma să fie finanțate manifestările: bugetul de stat, bugetele locale, veniturile proprii ale instituțiilor sau alte surse.
„Referirea la «limita resurselor financiare...disponibile», apare ca fiind lipsită de claritate și previzibilitate, nerezultând concret modalitatea de finanțare (buget local/statului sau venituri proprii ori fonduri de rezervă)”, se precizează în document.
Guvernul avertizează că aplicarea legii ar putea avea un impact asupra bugetului consolidat. În document se invocă obligația de a gestiona prudent resursele publice și se afirmă că eventualele cheltuieli suplimentare ar putea afecta „ținta de deficit bugetar, stabilitatea macroeconomică și chiar ratingul de țară în relația cu organismele financiare internaționale”.
„Astfel, apreciem că aplicarea prevederilor inițiativei legislative ar putea conduce la un impact negativ asupra bugetului consolidat”, subliniază Guvernul.
Televiziunea și Radioul public nu ar avea nevoie de obligații suplimentare
Executivul consideră, de asemenea, că prevederile referitoare la Televiziunea Română nu sunt necesare. Argumentul este că, prin însăși misiunea serviciului public de televiziune, acesta are deja „obligația de a reflecta în programele sale evenimentele majore de interes național.”
Prin urmare, Guvernul nu vede necesară introducerea unor prevederi legislative speciale pentru promovarea în programele televiziunii publice a memoriei rezistenței anticomuniste.
Observații de tehnică legislativă
Documentul conține și o observație tehnică privind forma finală a proiectului de lege. Guvernul atrage atenția că, potrivit Constituției și Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, forma adoptată definitiv de Parlament trebuie să conțină mențiunea privind respectarea procedurii constituționale de adoptare de către cele două Camere.
Această observație nu privește însă fondul proiectului, ci modul în care ar trebui redactată legea în eventualitatea adoptării sale.
Guvernul nu respinge formal proiectul
În concluzie, Guvernul nu formulează un punct de vedere explicit de respingere a inițiativei. Documentul lasă Parlamentului decizia asupra oportunității adoptării.
„Având în vedere obiectul de reglementare, Parlamentul va decide cu privire la oportunitatea adoptării acestei inițiative legislative”, mai precizează Executivul.
Pe scurt, proiectul nu este contestat pentru semnificația istorică a rezistenței anticomuniste, ci mai ales pentru suprapunerea cu zile comemorative existente, lipsa de claritate privind finanțarea și necesitatea unor prevederi suplimentare pentru instituțiile publice de media.
Reamintim că Senatul a adoptat proiectul de lege în luna aprilie a acestui an, Camera Deputaților fiind for decizional în acest caz.
