Datele oficiale ale Băncii Naționale indică o creștere semnificativă a sumelor totale economisite de populație și companii, depozitele bancare atingând pragul istoric de 684,5 miliarde de lei la mijlocul verii.
Deși valoarea nominală a resurselor financiare depozitate a consemnat un avans de aproape opt procente față de anul precedent, ajustarea la ritmul inflației arată o ușoară scădere a puterii reale de cumpărare a acestor bani. Din fondurile totale ale populației, reprezentând peste patru sute de miliarde de lei repartizate între monedă națională și valută, distribuția rămâne profund inegală, media agregată mascând absența completă a rezervelor pentru o mare parte din familii.
Acest comportament financiar reflectă o tendință de economisire defensivă, determinată de incertitudinea legată de evoluția costurilor de trai, a fiscalității și a pieței muncii. Retragerea capitalului din circuitul comercial de consum riscă să frâneze activitatea companiilor și ritmul investițional, pe fundalul unor prognoze ale Comisiei Europene ce indică o stagnare a creșterii economice naționale și o inflație medie ridicată. Astfel, nivelul record al depozitelor semnalează mai degrabă o stare de precauție în fața unui climat economic dificil decât o sporire a bunăstării reale.
În paralel cu acumularea rezervelor de siguranță, se observă o intensificare a apeluilui la împrumuturi bancare de nevoi personale pentru acoperirea unor cheltuieli majore precum achizițiile auto, renovările sau concediile. Deși intermedierea creditelor a înregistrat creșteri volumetrice în prima jumătate a anului, valoarea medie a sumelor împrumutate a rămas în urma ratei inflației, ceea ce înseamnă că valoarea reală obținută de debitori s-a diminuat. La nivel teritorial, cele mai mari valori medii ale creditelor se înregistrează în Capitală și în județele dezvoltate din vestul și sud-estul țării, în timp ce polii din estul țării consemnează cele mai modeste niveluri de îndatorare.
Dinamicile globale ale pieței creditului de consum, calculate după eliminarea refinanțărilor, arată de fapt o temperare a contractărilor de finanțări noi față de perioada precedentă. Gradul crescut de îndatorare prin intermediul ratelor lunare angajează o parte substanțială din veniturile viitoare ale populației. În condițiile scumpirilor persistente, sustenabilitatea pe termen lung a gradului de îndatorare devine o provocare majoră pentru stabilitatea bugetelor de familie și pentru nivelul general de trai.
