loader
Foto

Cum a profitat dictatorul Nicolae Ceauşescu de cutremurul din 4 martie 1977

LIFESTYLE

Profitând de distrugerile cutremurului din 4 martie 1977, Nicolae Ceaușescu a decis remodelarea Bucureștiului, prin demolarea a mii de case şi importante clădiri istorice, pentru a face loc unui nou Centru Civic, cu imobile care să reflecte măreția regimului comunist.  

 

Cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter, cutremurul din 4 martie 1977 a provocat distrugerea a 35.000 de locuințe, majoritatea pagubelor materiale fiind în București, unde 9 spitale au devenit nefuncţionale, 20 de clădiri sau corpuri de clădiri s-au prăbușite total, alte 12, parțial sau cu distrugeri foarte grave.

(w882) Cutremur 1

Cutremurul din 4 martie 1977 / credit foto: Arhiva Memorialului Victimelor Comunismului, fond Fototeca ziarului România Liberă

În fața acestei situații, s-au format comandamente pentru evaluarea pagubelor și stabilirea măsurilor de consolidare a imobilelor avariate. Dacă în primele zile s-a discutat despre refacerea acestora, în doar câteva săptămâni dictatorul și-a schimbat discursul și a decis să-şi pună în practică planul de sistematizare urbană şi viziune asupra arhitecturii Capitalei. Pe 22 martie 1977, în cadrul unei şedinţe a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, s-a hotărât trecerea la crearea unui nou centru politico-administrativ al ţării.

Legea intitulată Sistematizarea teritoriului ṣi a localităṭilor urbane ṣi rurale, care a introdus conceptul de „sistematizare”, fusese adoptată încă din 1974, însă seismul din 4 martie 1977 a fost pretextul pentru demolarea a numeroase monumente istorice și lăcașuri de cult, restructurarea unor bulevarde importante şi ridicarea unui nou cartier denumit Centrul Civic.

(w882) Palatul Pa

Vedere din Palatul Parlamentului spre Bulevardul Unirii (fost Victoria Socialismului) / credit foto: Laurenția Axente

Începute în 1978, prin demolări, lucrările de sistematizare au schimbat radical aspectul tradițional al Bucureștiului, marcând profund şi ireversibil identitatea și patrimoniul cultural al orașului. Aproximativ o treime din suprafaţa zonei centrale a Bucureştiului a căzut pradă buldozerelor! Cartierul Uranus, situat pe Dealul Arsenalului, considerat de geologi drept cea mai stabilă parte a orașului, a fost complet ras. Dar au dispărut şi cartierele Unirii, Văcăreşti, Vitan, ca în primăvara lui 1985 demolările să se extindă şi spre Traian și Dudești–Dristor, după ce Nicolae Ceaușescu a luat hotărât să tripleze lungimea căii Victoria Socialismului (actualul bulevard Unirii).

Pentru a face loc noilor construcții, inclusiv pentru ceea ce avea să devină Casa Republicii – cunoscută drept Casa Poporului (actualul Palat al Parlamentului), au fost demolate în jur de 10.000 de locuinţe și 32 de biserici, iar peste 40.000 de oameni au fost strămutați.

 

Printre monumentele înghiţite de sistematizarea visată de dictator s-au numărat: Arhivele Statului, Spitalul Brâncovenesc, Institutul Medico‑Legal, Teatrul Armatei, stadionul Republicii, lăcaşe de cult ca Biserica Enei,  Izvorul Tămăduirii, Spirea Veche, Alba-Postăvari, Mănăstirea Văcăreşti etc. Au existat şi câteva cazuri fericite, de clădiri-monumet salvate prin translatări: Schitul Maicilor, biserica Sf. Ilie – Rahova şi Palatul Sfântului Sinod de pe strada Antim, biserica Mihai Vodă (1599) și vechea sa clopotniță.

Proiectul de reconstruire a Bucureștiului cuprindea: Palatul Parlamentului – denumită iniţial Casa Republicii, Ministerul Apărării Naționale, Casa Radio – neterminată şi în paragină, Hotelul Marriott – fosta Casă de Oaspeți, Casa Academiei Române, Parcul Izvor și Bulevardul Unirii – fosta cale a Victoriei Socialismului. Cea mai importantă dintre ele, Casa Republicii, a fost realizată după proiectul propus de un colectiv de tineri arhitecți condus de Anca Petrescu, desemnat câştigător în 1978. Lucrările propriu-zise au început în anii 1980, cu demolarea a peste 7 km2 din vechiul centru al Capitalei şi strămutarea a zeci de mii de persoane, deşi festivitatea de inaugurare a șantierului a avut loc în 25 iulie 1984.

(w882) Casa Radio

Casa Radio / credit foto: Laurenția Axente

(w882) Palatul Pa

Palatul Parlamentului / credit foto: Laurenția Axente

Cu o suprafață desfășurată de 330.000 m2, clădirea este, conform World Records Academy, pe locul 2 în lume la capitolul Clădirilor administrative, după cea a Pentagonului, şi pe locul 3 din punct de vedere al volumului, cu cei 2.550.000 m3. Pentru că se dorea ca proiectul să fie finalizat cât mai rapid, pe șantier au lucrat peste 100.000 de oameni, în ture chiar și de 24 de ore! Însă Revoluţia din decembrie 1989 a prins clădirea neterminată! Din cele 1.100 de încăperi construite, numai 400 au fost finalizate și date în folosință, restul clădirii nefiind încă finisat.

(w882) Palatul Pa

Interior Palatul Parlamentului / credit foto: Laurenția Axente

Materialele folosite au fost, în cea mai mare parte, românești: marmură de Rușchița, lambriuri din esențe de stejar, fag sau cireș, candelabre cu cristale de Mediaș, covoare și draperii lucrate pe comandă la Cisnădie și Sighișoara.

Costurile clădirii erau estimate, în 1989, la 1,75 miliarde de dolari SUA.

(w882) Palatul Pa

Interior Palatul Parlamentului / credit foto: Laurenția Axente

Lucrările de construcție au continuat și după 1990, dar într-un ritm mult mai lent.

Astăzi, controversata Casă a Poporului – denumire pe care o folosesc în continuare cei mai mulţi - este principalul obiectiv al turiştilor străini care vizitează Bucureştiul.

Aici funcţionează Camera Deputaţilor, Senatul României, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, dar şi Consiliul Legislativ și Curtea Constituţională.

(w882) Palatul Pa

Interior Palatul Parlamentului / credit foto: Laurenția Axente

Numeroase zone sunt în continuare nefolosite, mare parte a clădirii nefiind structurată pentru nevoi practice, ci pentru a satisface dorințele megalomanice ale lui Ceaușescu şi glorificarea marilor sale realizări.

 

Credit foto: pexels.com/Jack Paschalidis - foto principal; Laurenţia Axente; Arhiva Memorialului Victimelor Comunismului, fond Fototeca ziarului România Liberă

Logo

 
“Reporter special”: TVR Iași, la ceas aniversar. 35 de ani de la prima emisie | VIDEO

„Cum să spun ce merită spus? Să fie valoros și cursiv, atractiv și logic, cuprinzător și sensibil, mișcător prin adevărul mărturisit, ...

“Călătorie cu gust” cu pasiune pentru motoare și gastronomie | VIDEO

În această ediție “Călătorie cu gust”, intrăm într-un atelier de reparații și customizare a motocicletelor, unde pasiunea pentru motoare se ...

România – Canada, ultimul test al Stejarilor în luna noiembrie, în direct la TVR Sport

Naționala de rugby a României încheie seria meciurilor din luna noiembrie din World Rugby Nations Cup cu o confruntare cu reprezentativa Canadei. ...

Cunoaștere, cultură și muzică: Gala de deschidere „Religions 360°”, la TVR Cultural

Vineri, 20 noiembrie, de la ora 19.00, TVR Cultural difuzează în premieră Gala de deschidere a Congresului Internațional de Istorie a Religiilor ...

Premieră la TVR Cultural: Piatră contra fier - culisele duelului care a dus la înălţarea turnului simbol, în documentarul „Eiffel, războiul turnurilor”

Înainte de a deveni simbolul incontestabil al Parisului, Turnul Eiffel a fost miza unei bătălii feroce a orgoliilor, a viziunilor arhitecturale ...

Calitatea vieții în România: între facturi tot mai mari și un mediu care ne îmbolnăvește

România se confruntă cu un paradox tot mai evident: deși economia a crescut în ultimele decenii, pentru o parte importantă a populației, traiul ...

Când violența devine spectacol: efectele mediatizării incidentelor asupra sportului

Sportul reprezintă un spațiu al competiției, al emoțiilor și al rivalității, dar și un mediu în care se formează comportamente și valori sociale. ...

Campion mondial pe ringul de dans, un om modest în viața de zi cu zi. Rareș Cojoc, invitatul Irinei Păcurariu la „Rețeaua de idoli”

Irina Păcurariu ne invită în universul primului campion mondial al României la dans sportiv. O  întâlnire despre ambiție, disciplină, modestie și ...

Geopolitica actuală - Lumea spre o nouă ordine mondială

Duminică, 15 noiembrie, de la ora 17.00, la TVR Cultural, conf. univ. dr. Cristi Pantelimon, sociolog la Institutul de Sociologie al Academiei ...

Ce se întâmplă cu corpul nostru după 50 de ani? | VIDEO

După 50 de ani, începem să simțim mai acut trecerea timpului. Apar durerile articulare, scade forța musculară, iar mobilitatea nu mai este ...

Dezechilibrele hormonale, pericolele ascunse ale mușcăturilor de animale și beneficiile pauzelor active, la „Un doctor pentru dumneavoastră”

Oboseală inexplicabilă, fluctuații de greutate, tulburări de somn, schimbări de dispoziție, pot fi semnale ale dezechilibrelor hormonale. De ce ...

Emil Constantinescu, dezvăluiri despre culisele puterii, la 30 de ani de la alegerile istorice din 1996. „Gustul amar al libertății”, la TVR 1

La trei decenii de la prima alternanță democratică la putere după căderea comunismului, fostul președinte al României, Emil Constantinescu, ...

Tinerii şi antreprenoriatul în România

Sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii trece printr-o perioadă plină de provocări. Multe dintre probleme sunt generate de starea economiei în ...

Teatru și umor, muzică și nostalgie – o nouă săptămână „Poarta Pangrati” la TVR 2

Leonard Miron, Vasile Muraru, Carmen Tănase, Saveta Bogdan, Fuego, Dan Helciug și Mioara Velicu se numără printre invitații Marinei Almășan în ...

O iubire secretă sfidează regulile palatului. Serialul coreean „Luna îmbrățișează Soarele”, din 19 noiembrie, la TVR 1

Povestea de dragoste dintre un rege şi aleasa lui, de origine nobiliară, nu poate fi acceptată, aşa că rămâne secretă... Din 19 noiembrie, la ...