Pe măsură ce valurile de căldură devin mai intense odată cu schimbările climatice, oamenii de știință caută să înțeleagă modul în care căldura extremă modifică funcționarea creierului nostru.
Când Jake avea cinci luni, a avut prima criză tonico-clonică, corpul său mic a devenit rigid și apoi a fost cuprins de-o agitație violentă. „Era extrem de cald, se supraîncălzise și am asistat la ceea ce am crezut că va fi cel mai înfricoșător lucru pe care îl vom vedea vreodată”, spune mama sa, Stephanie Smith.
Crizele au început să apară frecvent pe vreme caldă. De îndată ce veneau zilele sufocante și umede de vară, familia recurgea la tot felul de metode de răcorire și începea o luptă acerbă pentru a ține sub control crizele.
În urma unui test genetic efectuat la vârsta de 18 luni, Jake a fost diagnosticat cu sindromul Dravet, o afecțiune neurologică care include o formă de epilepsie și afectează aproximativ unul din 15.000 de copii. Crizele sunt adesea însoțite de dizabilități intelectuale și o serie de comorbidități, cum ar fi autismul și ADHD, precum și dificultăți de vorbire, mobilitate, alimentație și somn. Căldura și schimbările bruște de temperatură pot declanșa o criză, scrie BBC.
Jake are acum 13 ani, dar a suferit nenumărate crize odată cu schimbările de vreme, spune mama sa. „Verile din ce în ce mai calde și valurile de căldură agravează povara vieții cu această afecțiune deja devastatoare”, spune Smith.
Sindromul Dravet este doar una dintre numeroasele boli neurologice agravate de temperaturile ridicate, spune Sanjay Sisodiya de la University College London, pionier în domeniul impactului schimbărilor climatice asupra creierului. Neurolog specializat în epilepsie, el a auzit frecvent de la familiile pacienților că aceștia aveau mai multe probleme în timpul valurilor de căldură. „Și m-am gândit, desigur, de ce schimbările climatice nu ar afecta și creierul? La urma urmei, atât de multe procese din creier sunt implicate în modul în care organismul face față căldurii.”
Creierul și schimbările climatice
Pe măsură ce a cercetat literatura științifică, a descoperit o serie de afecțiuni neurologice care se agravează odată cu creșterea căldurii și umidității, printre care epilepsia, encefalita, scleroza multiplă, migrenele și multe altele. De asemenea, a descoperit că efectele schimbărilor climatice asupra creierului nostru sunt deja vizibile.
De exemplu, în timpul valului de căldură din Europa din 2003, aproximativ 7% din decesele în exces au fost cauzate de probleme neurologice directe. Cifre similare au fost înregistrate și în timpul valului de căldură din Marea Britanie din 2022.
Dar căldura poate modifica și alte funcții ale creierului nostru, făcându-ne mai violenți, morocănoși și deprimați.
Deci, pe măsură ce lumea se încălzește din cauza schimbărilor climatice, la ce efecte ne putem aștepta asupra creierului nostru?
Creierul uman are, în medie, o temperatură cu puțin peste 1 °C (1,8 °F) mai mare decât temperatura corpului nostru. Cu toate acestea, creierul nostru – unul dintre organele cele mai energofage din corp – produce o cantitate considerabilă de căldură atunci când gândim, ne amintim și reacționăm la lumea din jurul nostru. Asta înseamnă că organismul nostru trebuie să depună eforturi pentru a-l menține rece. Sângele care circulă printr-o rețea de vase sanguine ajută la menținerea temperaturii, eliminând excesul de căldură.
Acest lucru este necesar deoarece celulele creierului nostru sunt extrem de sensibile la căldură. De asemenea, se crede că funcția unor molecule care transmit mesaje între ele depinde de temperatură, ceea ce înseamnă că acestea nu mai funcționează eficient dacă creierul nostru se încălzește sau se răcește prea mult.
„Nu înțelegem pe deplin cum sunt afectate diferitele elemente ale acestui tablou complicat”, spune Sisodiya. „Dar ne putem imagina că este ca un ceas, în care toate componentele nu mai funcționează împreună în mod corespunzător.”
Deși căldura extremă modifică modul în care funcționează creierul tuturor – poate, de exemplu, să afecteze negativ luarea deciziilor și să determine oamenii să își asume riscuri mai mari – persoanele cu afecțiuni neurologice sunt adesea cele mai grav afectate. Acest lucru din mai multe motive. De exemplu, în cazul unor boli, transpirația poate fi afectată.
„Termoreglarea este o funcție a creierului și poate fi perturbată dacă anumite părți ale creierului nu funcționează corect”, spune Sisodiya. În unele forme de scleroză multiplă, de pildă, temperatura corpului pare să fie modificată. În plus, unele medicamente care tratează afecțiuni neurologice și psihiatrice, cum ar fi schizofrenia, afectează reglarea temperaturii, făcându-le pe persoanele care le iau mai vulnerabile la insolație sau hipertermie, așa cum se numește în termeni medicali, și la un risc mai mare de deces din cauza căldurii.
Valurile de căldură – și în special temperaturile ridicate din timpul nopții – pot afecta somnul oamenilor, influențând starea noastră de spirit și agravând potențial simptomele unor afecțiuni. „Pentru multe persoane cu epilepsie, somnul deficitar poate crește riscul de apariție a crizelor”, spune Sisodiya.
Dovezile sugerează că internările în spital și ratele de mortalitate în rândul persoanelor cu demență cresc, de asemenea, în timpul valurilor de căldură. O parte din acest fenomen poate fi atribuită vârstei – persoanele în vârstă sunt mai puțin capabile să-și regleze temperatura corpului –, dar și deficiențele cognitive pot însemna că acestea sunt mai puțin capabile să se adapteze la căldura extremă. De exemplu, este posibil să nu bea suficientă apă, să uite să închidă ferestrele sau să iasă afară în căldură când nu ar trebui.
Creșterea temperaturilor a fost asociată și cu o creștere a incidentelor de accident vascular cerebral și a mortalității. Într-un studiu care a analizat datele privind mortalitatea prin accident vascular cerebral din 25 de țări, cercetătorii au descoperit că, din 1.000 de decese cauzate de accident vascular cerebral ischemic, zilele cele mai călduroase au contribuit la două decese în plus. „Poate că nu pare mult”, spune Bethan Davies, geriatru la University Hospitals Sussex, din Marea Britanie. „Dar, având în vedere că există șapte milioane de decese din cauza accidentelor vasculare cerebrale pe an la nivel mondial, căldura ar putea contribui la peste 10.000 de decese suplimentare din cauza accidentelor vasculare cerebrale pe an.” Ea și coautorii săi au avertizat că schimbările climatice vor agrava probabil această situație în anii următori.
O parte disproporționată a poverii accidentelor vasculare cerebrale legate de căldură va reveni țărilor cu venituri medii și mici, care sunt deja cele mai afectate de schimbările climatice și înregistrează cele mai ridicate rate de accidente vasculare cerebrale. „Creșterea temperaturilor va agrava inegalitățile în materie de sănătate atât între țări, cât și în cadrul acestora și între grupurile sociale”, spune Davies. Un număr tot mai mare de dovezi sugerează că persoanele în vârstă, precum și cele cu un statut socio-economic scăzut, sunt expuse unui risc crescut de mortalitate pe fond de căldură.
O lume mai caldă afectează și dezvoltarea neurologică a celor mai mici. „Există o legătură între căldura extremă și complicațiile sarcinii, cum ar fi nașterile premature”, spune Jane Hirst, profesoară de sănătate globală a femeilor la Imperial College London din Marea Britanie. O analiză sistematică recentă a cercetărilor științifice a constatat că valurile de căldură sunt asociate cu o creștere de 26% a nașterilor premature, ceea ce poate duce la întârzieri în dezvoltarea neurologică și tulburări cognitive.
„Cu toate acestea, sunt multe lucruri pe care nu le știm”, adaugă Hirst. „Cine este cel mai vulnerabil și de ce? Pentru că, în mod evident, există 130 de milioane de femei care nasc în fiecare an, multe dintre ele în țări calde, și acest lucru nu li se întâmplă.”
Căldura excesivă cauzată de schimbările climatice poate, de asemenea, să pună o presiune suplimentară asupra creierului, lăsându-l mai vulnerabil la leziuni care pot duce la boli neurodegenerative. Căldura afectează, de asemenea, bariera care protejează în mod normal creierul, făcându-l mai permeabil și crescând riscul ca toxine, bacterii și viruși să pătrundă în țesutul cerebral.
„Epoca fierberii globale a început”
Acest aspect ar putea deveni mai important odată cu creșterea temperaturilor, deoarece va crește și răspândirea țânțarilor care transmit virusuri care pot provoca boli neurologice, precum Zika, chikungunya și dengue. „Virusul Zika poate afecta fetușii și poate provoca microcefalie”, spune Tobias Suter, entomolog medical la Institutul Elvețian de Sănătate Tropicală și Publică. „Creșterea temperaturilor și iernile mai blânde înseamnă că sezonul de reproducere a țânțarilor începe mai devreme în an și se termină mai târziu.”
Valurile de căldură pot influența o serie întreagă de factori, de la impulsurile electrice ale celulelor nervoase și până la riscul de sinucidere, anxietatea climatică și chiar stabilitatea medicamentelor pentru afecțiuni neurologice.
Însă modul exact în care creșterea temperaturilor ne afectează creierul este încă investigat de oamenii de știință. Căldura afectează oamenii în moduri foarte diferite – unii se simt bine pe vreme caldă, alții o găsesc insuportabilă. „Diferiți factori pot fi relevanți pentru această sensibilitate diferențiată, iar unul dintre ei poate fi susceptibilitatea genetică”, spune Sisodiya. Variantele genetice ar putea influența structurile proteinelor care le-ar putea face pe unele persoane mai vulnerabile la impactul schimbărilor climatice.
„Pot exista fenotipuri termolatente care vor deveni evidente numai atunci când presiunile mediului sunt suficiente pentru a le scoate la iveală”, spune el. „Ceea ce observăm astăzi la persoanele cu tulburări neurologice ar putea deveni relevant pentru persoanele fără tulburări neurologice pe măsură ce schimbările climatice avansează.”
Există și alte întrebări care rămân fără răspuns. De exemplu, temperatura maximă, durata unui val de căldură sau temperatura nocturnă au cel mai mare impact? Este posibil ca acestea să difere de la o persoană la alta sau în funcție de afecțiunea neurologică.
Însă identificarea persoanelor expuse riscului și a motivelor pentru care acestea sunt expuse va fi esențială în elaborarea strategiilor de protecție a celor mai vulnerabili. Acestea ar putea include sisteme de alertă timpurie sau asigurări pentru a compensa zilierii pentru salariile pierdute din cauza căldurii extreme.
„Era încălzirii globale s-a încheiat, era fierberii globale a început”, a anunțat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, când luna iulie 2023 a fost confirmată ca fiind cea mai caldă lună din istorie. Schimbările climatice sunt aici și se intensifică. Era creierului fierbinte abia începe.
Foto main: Shutterstock/ Sursă foto: Chizhevskaya Ekaterina
