Studiul realizat de Centrul de Formare Profesională APSAP în perioada august 2025 – iunie 2026 indică faptul că aproape jumătate dintre români consideră că educația publică s-a deteriorat în ultimii patru ani.
Principala nemulțumire identificată vizează lipsa de actualizare a programei școlare și nealinierea acesteia la cerințele pieței muncii, la care se adaugă absența unor reforme coerente și deficiențele în pregătirea cadrelor didactice. Percepția negativă este mai pronunțată în rândul populației mature, în timp ce segmentul tânăr manifestă o ușoară rezervă în evaluarea regresului. Această depreciere a imaginii publice are loc pe fundalul unor indicatori naționali îngrijorători, cum ar fi rata ridicată a abandonului școlar, lider în ierarhia europeană, și nivelul ridicat al analfabetismului funcțional în rândul elevilor.
La nivel administrativ și legislativ, măsurile recente destinate eficientizării au generat dezechilibre majore în organizarea școlară. Majorarea normei didactice de predare a perturbat constituirea catedrelor, reducând drastic plata cu ora și determinând cadrele didactice să își desfășoare activitatea în multiple unități de învățământ. Deși autoritățile raportau o prezență sporită a cadrelor calificate la clasă, diminuarea veniturilor din orele suplimentare a descurajat personalul didactic pensionat să mai acopere deficitul din zonele defavorizate. În paralel, reorganizarea rețelei școlare prin comasarea unităților cu personalitate juridică și creșterea efectivelor de elevi per clasă au dus la comasări administrative și la un efort logistic suplimentar pentru profesori.
Afectat de constrângeri bugetare, sistemul a suferit eliminări de burse școlare, menținându-se doar sprijinul social, cel tehnologic și cel destinat performanțelor de bază, un element pozitiv fiind reprezentat de extinderea programului de asigurare a mesei calde sau a pachetului alimentar pentru elevi. În ceea ce privește conducerea unităților de învățământ, deblocarea concursurilor de directori este privită cu scepticism din cauza metodologiilor axate pe proceduri birocratice și a obligației managerilor de a preda o normă considerabilă la clasă, aspect ce le limitează capacitatea de gestionare a problemelor instituționale.
Perspectiva de reformă se concentrează pe învățământul liceal și tehnologic, unde planurile-cadru alternative sunt testate în unități pilot înainte de aplicarea generalizată. Școlile profesionale vor fi integrate complet în structura liceală, oferind niveluri treptate de calificare profesională. Cu toate acestea, recalibrarea sistemului rămâne frânată de lipsa de investiții în formarea continuă a adulților. În ciuda obligațiilor legale privind perfecționarea angajaților, absența alocărilor financiare din sectorul public a lăsat majoritatea funcționarilor fără acces la cursuri de dezvoltare profesională, adâncind decalajul dintre cerințele socio-economice actuale și competențele oferite de sistemul public.
Aflați mai multe detalii pe TVR INFO.
