loader
Foto

Galerie foto

(P) Mitologie românească și ce secrete ascund superstițiile populare de pe teritoriul țării

ADVERTORIALE

Te sperie poveștile despre strigoi, vampiri sau ritualuri întunecate? O călătorie culturală de la un capăt la altul al țării nu va face altceva decât să îți alimenteze și mai mult frica sau de ce nu, curiozitatea.

 

În paragrafele următoare vom încerca să îți oferim un rezumat cât se poate de inclusiv al câtorva dintre cele mai interesante mituri și superstiții românești. Unele dintre ele sunt cunoscute, în timp ce altele te vor surprinde.

Strigoi

Este foarte probabil să mai fi auzit de termenul de strigoi, dar știai că strigoii sunt de fapt componentă importantă din mitologia românească? Tudor Pamfile, în “Mitologie Românească” descrie strigoiul drept fiind cunoscut atât sub denumirea de moroi, apelativ folosit în Muntenia și Ardeal, Vidmă în Bucovina sau vârcolac în comunitățile de meglenoromâni.

Numele provine dintr-un derivat al italienescului “strega” care s-ar traduce prin “vrăjitoare.”

Strigoiul nu este o ființă supranaturală pe care ai vrea să o întâlnești, iar dacă acest lucru se întâmplă, probabil nu a fost și nu va fi niciodată după voia ta. Strigoii sunt reprezentarea fizică a sufletelor rele ale morților. Noapte își părăsesc mormintele, iau o formă fantomatică îndoielnică și pornesc în drumul lor de a provoca rău celor vii.

Strigoii se pot naște pe cale naturală, din femei care au băut apă necurată, “amestecată cu bale diavolești”. Copilul care se naște strigoi are un semn distinct cum ar fi o perdea pe cap sau o cămașă. Dacă nou-născutul vine pe lume cu o chitie roșie pe cap, aceasta trebuie îndepărtată imediat sau potrivite legendei, acesta o va inghiți și se va transforma.

Ultimul caz documentat în care o familie de români a apelat la practici întunecate pentru a înlătura un strigoi a fost în 2003, în Marotinu de Sus unde a fost dezgropat un corp, i-a fost luată inima, arsă, pentru ca cenușa acesteia să fie amestecată cu apă și dată unei fete bântuite să o bea spre a se vindeca.

Ielele

Ielele sunt creaturi, spirite sau apariții de gen feminin a căror armă secretă este seducția. Sunt deseori asociate cu nimfele sau zânele. Apar doar noaptea, frecvent întâlnite în zonele rurale, împădurite sau ferite de zonele orașelor.

(w882) Mitologie

Ielele pot fi recunoscute datorită ritualurilor și comportamentului evident pe care îl au atunci când sunt observate. Dansează în cercuri, în locuri deschise, crânguri sau câmpii. În urma lor, vegetația moare, iar suprafața unde au călcat este complet arsă.

Ielele “fură mințile” bărbaților folosindu-se de frumusețea izbitoare, dar în cele din urmă ajung să îi omoare, chinuie, bântuie sau chiar să îi paralizeze. Ca măsuri de protecție, bărbații se pot folosi de busuioc sau anumite incantații care îi protejează de influența ielelor.

Superstiții Despre Ghinion

Mitologia românească este plină de tot felul de creaturi, fantome și spirite rău intenționate. Cu toate acestea, nici la capitolul superstiții nu stăm mai bine, iar majoritatea dintre obiceiurile care ne sunt lăsate moștenire au și ele tot un fundament cât se poate de bazat pe frici sau neajunsuri.

● Dacă uiți ceva acasă, ai face bine să nu te întorci din drum pentru a-ți recupera obiectul de care ai avea nevoie. Aduce ghinion să te întorci înapoi, iar deseori oamenii roagă un membru al familiei să le aducă ce au nevoie.

● Un alt obicei care aduce ghinion, pe care nu îl vei vedea a fi practicat în casele românilor este deschiderea umbrelei în interior. Cei mai mulți români o deschid după ce pășesc pragul casei.

● Fluieratul în interior este și el un obicei de pe urma căruia este posibil să fii păgubit. Fluieratul în casă atrage necaz, sărăcie și ghinion.

Superstiții Despre Noroc

Trebuie să contracarăm într-un fel sau altul tot ghinionul pe care îl putem acumula pe parcursul unei zile. Așa că românii au și obiceiuri care le aduce noroc, pentru ca universul să ajungă din nou într-un echilibru perfect.

(w882) Mitologie

Majoritatea sunt folosite de oameni care au și înclinații spre activitățile unde doar norocul va decide deznodământul. De exemplu, un jucător la cazino va trece prin toate ritualurile posibile pentru a transforma un set de rotiri gratuite fără depunere 2025 într-un rezultat profitabil.

● Banii se țin în buzunarul drept în timpul jocului. Acest obicei a fost preluat de pe continentul asiatic.

● Mulți români vor scoate din garderobă un articol vestimentar “norocos” pentru momentele sau zilele în care au nevoie de o energie pozitivă în plus.

● Probabil fiecare român are un număr norocos. În timp ce unii dintre noi își găsesc numărul norocos pe parcursul vieții, alții consideră că numărul zilei de naștere are un efect pozitiv asupra vieții lor.

● Să pășești mereu cu piciorul drept poate fi un obicei care îți aduce noroc. Când te dai jos din pat, ar trebui să o faci mai întâi cu piciorul drept, la fel și când te încalți, dar și când pășești în afara locuinței.

Noaptea de Bobotează

Este deja un obicei care a tot traversat țara în lung și lat care spune că dacă în noaptea de Bobotează, îți vei pune Busuioc sub pernă, vei putea într-un fel sau altul să îți visezi ursitul sau ursita.

În timp ce unii susțin că au reușit să primească câteva indicii legate de cine le este predestinat, obiceiul se dovedește și a fi nu atât de eficient pentru alții.

Bonus De Final

Dacă ai ajuns până aici și ai gustat câteva dintre legendele lăuntrice de pe tărâmurile românești, încheiem prin a-ți mai spune ce creaturi mitice mai zăbovesc pe meleagurile noastre.

Nu mulți știu de existența Zgripțorului sau a Samcăi. Pe de-o parte, primul este întruchiparea phoenixului românesc în timp ce Samca este o reprezentare fizică a coșmarelor care bântuie femeile și copiii. Corcoaia este balaurul care bântuie Herculanele, o hidră aducătoare de ghinion. Sperăm să nu te întâlnești niciodată cu ele așa că fii cu băgare de seamă și crede doar în ceea ce te împlinește spiritual!

Credit foto: pexels.com & unsplash.com

Logo

 
„Proştii”, o dramă despre iubire şi izolare, la TVR Cultural

Despre relaţii dificile şi alegeri cu consecinţe dramatice. „Proştii”, lungmetrajul scris şi regizat de Tomasz Wasilewski – cineastul polonez ...

„Mi se prevedea un viitor de cioban de mare clasă...” - regizorul Stere Gulea, în dialog cu Cătălin Ştefănescu, la „Garantat 100%”

Cătălin Ştefănescu ne propune o nouă întâlnire cu regizorul şi scenaristul Stere Gulea. Pe 1 februarie, de la ora 23.00, la „Garantat 100%".

„Povești pierdute pe un peron de tren” – luni, la „Dosar România”

După 13 ani de uitare, destinele personajelor acestui film sunt redate telespectatorilor de producătorul şi realizatorul Răzvan Butaru. Le ...

Povestea din ochii lor

Fiecare animal are o poveste — unele pline de suferință, altele de speranță, dar toate vorbesc despre aceeași nevoie: iubirea și respectul față ...

 Parlamentul, pe ultima poziţie în topul instituţiilor în care românii au încredere

Potrivit celui mai recent studiu realizat de INSCOP la începutul anului 2026, românii continuă să își pună cea mai mare bază în instituțiile pe ...

Sania românească, pe drumul olimpic spre Milano Cortina 2026

Folosită din cele mai vechi timpuri ca mijloc de transport sau formă de distracție, sania a evoluat treptat într-o disciplină sportivă ...

„Eurovision – viziune și misiune”

Dezbatere pro și contra Eurovision. Televiziunea Română găzduiește vineri, 30 ianuarie, de la ora 21:00, un talk-show despre rolul celui mai ...

Davos și „Noua ordine mondială”, în dezbatere la „Breaking Fake News”

În aceeaşi ediţie, despre „Consiliul păcii” al lui Donald Trump, dar şi despre acuzaţiile de „românism” aduse Maiei Sandu. Pe 30 ianuarie, de la ...

Cum transformăm educația și cercetarea în competitivitate economică

Vineri, 30 ianuarie, de la ora 18:15, la TVR 1, Narcis POPESCU îl are ca invitat pe acad. IOAN-AUREL POP, preşedintele Academiei Române.

De la fan, în juriul Eurovision. Elena Popa: „Cred că publicul așteaptă freshness, aşteaptă emoție”

TVR a dat startul înscrierilor la Eurovision România 2026 pe 14 ianuarie, iar după încheierea perioadei de înscrieri, cei șapte jurați ai ...

Marius Dia: „Să evităm acel clișeu de piesă românească – Dracula, Transilvania, muzică populară, acordeon, vioară și așa mai departe – și să încercăm să venim cu ceva mai puternic”

Compozitorul, producătorul și reprezentantul A&R Marius Dia face parte, anul acesta, din juriul Selecţiei Naţionale Eurovision. Într-un ...

Cristian Marica Rădoi: „În 3 secunde trebuie să spui ceva, ca să existe un soi de cârlig să te atragă și să rămâi legat de acea piesă muzicală”

Răbdarea publicului a scăzut la 3 secunde. Dacă nu ai un “hook” imediat, piesa e pierdută. Redactor-şef și music playlist manger al Radio România ...

Andreea Balan: „La Eurovision caut tot, pentru că Eurovision este despre piesă, despre voce, dar și despre show!”

Este una dintre cele mai respectate și longevive artiste din industria muzicală românească, iar anul acesta face parte din juriul Eurovision ...

Doru Ionescu: „Piesa care ne va reprezenta la Eurovision trebuie să personalizeze măcar 1% România”

Cunoscut jurnalist și producător TV, Doru Ionescu se alătură, în premieră, juriului Selecției Naționale Eurovision România. Cu o experiență de ...

Andrei Tudor: „Cred foarte mult şi mizez pe pregnanţa refrenului”

Fost participant la Eurovision Song Contest şi colaborator al unor voci de legendă din industria muzicală internaţională, Andrei Tudor face ...