În 4 mai, românii sunt chemați la urne pentru alegerea șefului statului. După Revoluția din 1989, au fost organizate opt runde de alegeri și au fost aleși patru președinți - Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu și Klaus Iohannis. Anul trecut, pentru prima dată, Curtea Constituțională a decis reluarea în integralitate a procesului electoral pentru prezidențiale.
Românii merg la urne duminică, 4 mai, pentru a-l alege pe președintele României, în primul tur de scrutin. Românii din diaspora vor vota în 2, 3 și 4 mai.
Dacă nici unul dintre candidați nu este ales cu 50%+1 din voturi, va avea loc un al doilea tur al alegerilor prezidențiale, în 18 mai. Românii din diaspora vor vota în 16, 17 și 18 mai.
În cursă au fost validați, în ordinea pe buletinul de vot, 11 candidați: George-Nicolae Simion (Alianța pentru Unirea Românilor - AUR), George-Crin-Laurențiu Antonescu (Alianța Electorală „România Înainte” - PSD-PNL-UDMR), Elena-Valerica Lasconi (Uniunea Salvați România - USR, căreia formațiunea i-a retras recent sprijinul politic), Cristian-Vasile Terheș (Partidul Național Conservator Român - PNCR), Marcela-Lavinia Șandru (Partidul Umanist Social Liberal - PUSL), Victor-Viorel Ponta (independent), Sebastian-Constantin Popescu (Noua Românie), Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale), John-Ion Banu-Muscel (independent), Petru-Daniel Funeriu (independent) și Nicușor-Daniel Dan (independent).
Este pentru prima oară în România când sunt organizate alegeri prezidențiale după anularea procesului electoral, în decembrie 2024.
Rămâneți la curent cu actualitatea pe site-ul tvrinfo.ro, la secțiunea „Alegeri prezidențiale”.
Mai jos, găsiți o trecere în revistă a rundelor de alegeri din România postdecembristă.
Alegerile prezidențiale din 1990: Primele alegeri libere. Ion Iliescu obține 85 la sută din voturi
Românii au mers la urne pentru prima dată după Revoluție în 20 mai 1990, în primele alegeri libere organizate în aproape 50 de ani. Au candidat Ion Iliescu (Frontul Salvării Naționale - FSN), Radu Câmpeanu (Partidul Național Liberal - PNL) și Ion Rațiu (Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat - PNȚCD).
A fost cea mai mare prezență la urne înregistrată la un scrutin de după 1990, de 86,19%, adică 14.826.616 alegători.
Ion Iliescu a fost ales cu majoritate de voturi - 85,07%, adică 12.232.498 de voturi. Radu Câmpeanu a obținut 1.529.188 de voturi, adică 10,65%, iar Ion Rațiu - 617.007 voturi, adică 4,29%. A fost pentru prima dată și singura dată, până în prezent, când un candidat a fost ales din primul tur de scrutin.
Alegerile prezidențiale din 1992: Ion Iliescu obține un al doilea mandat la Cotroceni
La alegerile prezidențiale din 1992, au candidat Ion Iliescu (FSDN și PDSR), Emil Constantinescu (CDR- Convenția Democrată), Gheorghe Funar (PUNR), Ioan Mânzatu (PR), Caius Traian Dragomir (FSN) și Mircea Druc (independent).
În primul tur de scrutin, prezența la vot a fost de peste 76%, iar candidații care au obținut cel mai mare număr de voturi au fost Ion Iliescu - 47,34%, iar Emil Constantinescu - 31,24%. În cel de-al doilea tur, prezența la vot a scăzut ușor, la 73%, Iliescu obținând 61,4% din voturi, iar Constantinescu - 38,5% dintre sufragii.
Alegerile prezidențiale din 1996: Emil Constantinescu devine președinte
La scrutinul din 1996, în turul al doilea, s-au înfruntat Ion Iliescu și Emil Constantinescu. În cursă s-au înscris atunci 16 candidați: Emil Constantinescu (CDR), Ion Iliescu (PDSR), Petre Roman (USD), Corneliu Vadim Tudor (PRM), Gheorghe Funar (PUNR), Gyorgy Frunda (UDMR), Nicolae Manolescu (PAC și PL 93), Radu Câmpeanu (ANLE), Adrian Păunescu (PSM), Ioan Pop de Popa (UNC), Tudor Mohora (PS), George Muntean (PPR), Constantin Niculescu (PNA); Constantin Mudava (independent), Nuțu Anghelina (independent) și Nicolae Militaru (independent).
Dacă, în primul tur, Ion Iliescu a primit peste 32% din voturile românilor, iar Emil Constatinescu, 28%, în turul al doilea, pozițiile s-au inversat, iar candidatul Convenției Democrate a fost ales de peste șapte milioane de români, în timp ce Iliescu a fost votat de 5,9 milioane de români.
A fost prima victorie a unui candidat de dreapta în alegerile prezidențiale.
Alegerile prezidențiale din 2000: Ion Iliescu obține un al treilea mandat
13 candidați s-au înscris în cursă în anul 2000: Theodor Stolojan (PNL), Ion Iliescu (PDSR), Teodor Meleșcanu (ApR), Mugur Constantin Isărescu (independent), Petre Roman (PD), Gyorgy Frunda (UDMR), Corneliu Vadim Tudor (PRM), Niculae Cerveni (PLDR), Paul Philippe de Hohenzollern (PRN), Ion Sasu (PSM), Eduard Gheorghe Manole (independent), Graziela Elena Bârlă (independentă), Lucian Orășel (independent).
După primul tur de scrutin, Ion Iliescu (4 milioane de voturi) și Corneliu Vadim Tudor (3,1 milioane de voturi) au rămas în cursa pentru Cotroceni (prezența la vot de 57,5%) Pentru turul al doilea al alegerilor, peste 10 milioane de români au ieșit la vot, iar 6,6 milioane l-au votat pe candidatul PDSR, Ion Iliescu.
Alegerile prezidențiale din 2004: Traian Băsescu devine președinte
În 2004, 11 candidați au încercat să îi convingă pe români să le dea votul: Adrian Năstase (Uniunea Națională PSD+PUR), Traian Băsescu (Alianța D.A. PNL-PD), Corneliu Vadim Tudor (PRM), Gheorghe Dinu (independent), Gigi Becali (PNG), Bela Marko (UDMR), Marian Miluț (AP), Raj Tunaru (PTD), Petre Roman (FDR), Ovidiu Tudorici (URR), Gheorghe Ciuhandu (PNȚCD) și Aurel Rădulescu (APCD). Cu două luni înainte de alegeri, Teodor Stolojan, candidatul Alianței D.A., a renunțat la nominalizare în favoarea lui Băsescu, pe atunci primar al Capitalei.
Prezența la vot la alegerile din 2004 a fost cu un procent mai mare față de anul 2000, iar în turul al doilea s-au calificat Traian Băsescu (4,2 milioane de voturi) și Adrian Năstase (3,5 milioane de voturi).
În 12 decembrie 2004, 10,1 milioane de români au ieșit la urne - Traian Băsescu obținând 5,1 milioane de voturi, iar Adrian Năstase - 4,8 milioane de voturi.
Alegerile prezidențiale din 2009: Traian Băsescu câștigă un al doilea mandat
12 candidați le-au cerut votul românilor în anul 2009, Traian Băsescu reușind să câștige un al doilea mandat în fruntea țării, în defavoarea lui Mircea Geoană.
În cursă au intrat: Traian Băsescu, susținut de PD-L, Mircea Geoană din partea Alianței PSD+PC, Crin Antonescu (PNL), Corneliu Vadim Tudor (PRM), Kelemen Hunor (UDMR), George Becali (PNG-CD). Ca independenți au candidat Sorin Oprescu, primarul general al Capitalei de atunci, Gheorghe Eduard Manole și Constantin Ninel Potîrcă, președintele Patronatelor Oamenilor de Afaceri de Etnie Romă. Lista candidaților a fost completată de doi reprezentanți ai curentului ecologist, Remus Cernea (PV) și Ovidiu Iane (PER), precum și de Constantin Rotaru (PAS).
După primul tur de scrutin, în cursă au rămas Traian Băsescu (cu 3,1 milioane de voturi) și Mircea Geoană (3 milioane de voturi). La urne pentru turul al doilea au ieșit din casă 10,6 milioane de români, care le-au dat 5,27 milioane de voturi lui Traian Băsescu și 5,2 milioane de voturi lui Mircea Geoană.
Alegerile prezidențiale din 2014: Klaus Iohannis devine șef al statului
Victor Ponta (PSD-UNPR-PC), Klaus Iohannis (Alianța Creștin-Liberală), Elena Udrea (PMP), Kelemen Hunor (UDMR), Dan Diaconescu (PP-DD), Constantin Rotaru (PAS), Corneliu Vadim Tudor (PRM), William Brînză (PER), Mirel Mircea Amariței (Prodemo) și Szilagyi Zsolt (PPMT) și, ca independenți, Teodor Meleșcanu, Călin Popescu-Tăriceanu, Monica Macovei și Gheorghe Funar s-au înscris în cursa pentru Cotroceni.
În primul tur de scrutin, Victor Ponta a obținut peste 3,8 milioane de voturi, iar Klaus Iohannis, 2,8 milioane de voturi. În cel de-al doilea tur de scrutin, cei peste 11,7 milioane de români care au venit la urne i-au dat voturile în majoritate lui Klaus Iohannis, pe atunci primar al Sibiului - 6,8 milioane de voturi, în vreme ce Victor Ponta a obținut 5,2 milioane de voturi.
Alegerile prezidențiale din 2019: Klaus Iohannis obține un al doilea mandat
14 candidați s-au înscris pentru a deveni președintele României, în anul 2019. Aceștia au fost: Klaus Iohannis, susținut de PNL, Theodor Paleologu (PMP), Dan Barna (Alianța USR-PLUS), Kelemen Hunor (UDMR); Viorica Dăncilă (PSD), Cătălin Ivan (ApDM); Ninel Peia (Partidul Neamul Românesc), Sebastian-Constantin Popescu (Partidul Noua Românie), John-Ion Banu (Partidul Națiunea Română), Mircea Diaconu (Alianța UN OM), Bogdan Marian Stanoevici - independent; Ramona-Ioana Bruynseels (PPU), Viorel Cataramă (DL), Alexandru Cumpănașu (independent).
După primul tur de scrutin, la care au participat peste 9,3 milioane de români, au rămas în cursă Klaus Iohannis, cu 3,4 milioane de voturi, și Viorica Dăncilă, cu două milioane de voturi.
În cel de-al doilea tur, Iohannis a obținut peste 6,5 milioane de voturi, iar Dăncilă, 3,3 milioane de voturi, participarea ridicându-se la 54,85%.
Alegerile prezidențiale din 2024: CCR anulează alegerile
În primul tur al alegerilor prezidențiale, din 24 noiembrie 2024, au fost validați în cursă 14 candidați: Elena-Valerica Lasconi (USR); George-Nicolae Simion (AUR); Ion-Marcel Ciolacu (PSD); Nicolae-Ionel Ciucă (PNL); Hunor Kelemen (UDMR); Mircea-Dan Geoană (independent); Ana Birchall (independent); Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru (PADN); Sebastian-Constantin Popescu (PNR); Ludovic Orban (FD); Călin Georgescu (independent); Cristian Diaconescu (independent); Cristian-Vasile Terheș (PNCR); Silviu Predoiu (PLAN).
În 18 noiembrie, candidatul Forței Dreptei, Ludovic Orban, a anunțat că se retrage din cursă în favoarea Elenei Lasconi.
Aproximativ 9,4 milioane de români s-au prezentat la urne în primul tur: Călin Georgescu a obținut 2,1 milioane de voturi, iar Elena Lasconi - 1,7 milioane de voturi.
În 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a decis anularea în integralitate a procesului electoral, urmând să fie reluate anul acesta.
Foto main: Shutterstock/ Bogdan Totoran
