Concluziile şedinţelor Comisiei de Etică şi Arbitraj din 7 si 11 iunie 2012

Ordinea de zi:

1.Autosesizarea Comisiei de Etică şi Arbitraj din 10 mai a.c. pe tema informaţiilor de presă privind un presupus şantaj politic la adresa Preşedintelui-Director General al TVR, Alexandru Lăzescu;

2.Sesizarea din 13 mai a domnului Claudiu Lucaci, care reproşează lipsa de reacţie a conducerii TVR faţă de acelaşi scandal mediatic care, prin invocarea numelui său,  i-a lezat reputaţia şi drepturile profesionale.

Concluzii

În condiţiile în care atât domnul Alexandru Lăzescu, cât şi domnul Dan Radu nu au răspuns invitaţiei de a participa la o discuţie lămuritoare cu membrii Comisiei (fostul Preşedinte - Director General ignorând şi propunerea ulterioară de a prezenta în scris un punct de vedere), analiza cazului s-a bazat exclusiv pe relatările de presă şi pe răspunsurile primite în timpul audierii domnului Claudiu Lucaci. În baza acestora, Comisia de Etică şi Arbitraj a constatat că:

• Articolele de presă care au descris decizia Consiliului de Administraţie de a desfiinţa funcţia de Director producţie editorială şi programe ca fiind motivată politic au afectat grav imaginea televiziunii publice, ceea ce justifică autosesizarea Comisiei de Etică şi Arbitraj;
• Publicaţiile respective, cărora li s-a alăturat printr-un comunicat Agenţia de Monitorizare a Presei ActiveWatch, au invocat surse anonime pentru a acredita ideea că desfiinţarea postului respectiv ar fi fost consecinţa refuzului PDG al TVR de a da curs sugestiei unor persoane nenominalizate de a-l numi pe realizatorul Claudiu Lucaci drept interimar în poziţia vacantă de Director al Direcţiei Emisiuni Informative şi Sport;
• Majoritatea autorilor articolelor menţionate susţin că, deşi a fost contactat, domnul Alexandru Lăzescu - cel asupra căruia s-ar fi făcut presupusele presiuni - nu a dorit să comenteze situaţia; singurele declaraţii făcute presei pe marginea subiectului de reprezentanţi ai conducerii TVR aparţin domnului Dan Radu ("Evenimentul zilei" din 4 mai) şi doamnei Lucia Hossu-Longin ("Cotidianul" şi "Jurnalul naţional" din 9 mai). În timp ce formulările directorului demis confirmă în mod implicit teoria şantajului politic ("este în AND-ul PSD să facă astfel de lucruri", "ar trebui să ne reamintim cum funcţiona presa în perioada Năstase, pentru că o vom revedea", "vor urma şi alte buzdugane"), reprezentanta Consiliului de Administraţie a negat categoric - fără ca cineva să o contrazică ulterior - că în şedinţa CA s-ar fi discutat despre conducerea DEIS sau despre Claudiu Lucaci şi a subliniat că decizia consiliului a fost motivată de "eşecul" managerial al domnului Dan Radu, confirmând astfel declaraţiile unui alt membru al Consiliului, Claudiu Brînzan;
• Articolele la temă insistă asupra poziţiei de purtător de cuvânt al "guvernului Năstase", deţinută de Claudiu Lucaci între 2001 şi 2003, ca şi a celei de Consul General al României la Los Angeles (2003-2005). Deşi aceste aspecte profesionale sunt prezentate ca dovezi ale asocierii politice a jurnalistului TVR, niciuna dintre publicaţii (cu excepţia agenţiei Mediafax) nu i-a solicitat celui nominalizat un punct de vedere.
• În declaraţia acordată în 8 mai agenţiei Mediafax, realizatorul Claudiu Lucaci atrage atenţia că a participat la concursul pentru postul de director al Departamentului Emisiunilor Informative de la sfârşitul anului 2010, când - deşi a îndeplinit toate condiţiile legale - a fost depunctat de reprezentantul ActiveWatch pentru "vina" de a fi lucrat în instituţiile publice din România;
• Într-un comentariu postat pe 10 mai pe blogul Agenţiei ActiveWatch, domnul Mircea Toma răspunde criticilor formulate de Claudiu Lucaci la adresa sa, explicând că - din perspectiva asociaţiei pe care o conduce - prezenţa la conducerea DEIS a "unui fost purtător de cuvânt al guvernului PSD Năstase şi fost consul al aceluiaşi guvern în Statele Unite" este de natură să compromită credibilitatea departamentului de informaţii din TVR, fără ca aceasta să implice "prezumţia că domnul Lucaci a încălcat norma echidistanţei şi a imparţialităţii". Domnul Toma şi-a justificat opţiunea de a-l depuncta pe candidatul Claudiu Lucaci, în pofida calităţii proiectului managerial prezentat de acesta, prin faptul că "percepţia publică ar fi asociat funcţiile politice anterioare ale domnului Lucaci celei de actual şef al ştirilor".
• Domnul Claudiu Lucaci a reluat în faţa comisiei cele afirmate în declaraţia acordată Mediafax , şi anume că preşedintele Alexandru Lăzescu, care i-a apreciat proiectul managerial, i-ar fi solicitat cu două săptămâni înaintea izbucnirii scandalului să se implice în reformarea departamentului de ştiri al TVR, fără însă ca cineva să-i propună ocuparea postului de director interimar al DEIS. Declaraţiile publice ale lui Claudiu Lucaci nu au fost contrazise nici de domnul Lăzescu, nici de domnul Dan Radu, care - potrivit realizatorului - ar fi fost martorul acestor discuţii.

Având în vedere cele prezentate mai sus, Comisia de Etică şi Arbitraj a ajuns la următoarele concluzii:

1. Lipsa oricărei reacţii a Preşedintelui-Director General al TVR în faţa unor alegaţii extrem de grave - un presupus şantaj politic care l-ar fi vizat personal - a permis perpetuarea suspiciunilor într-un scandal generat de informaţii care, deşi neconfirmate şi neasumate de nimeni, dăunează televiziunii publice. În acelaşi timp, scandalul mediatic creat pune la îndoială buna-credinţă a realizatorului Claudiu Lucaci, un angajat a cărui capacitate profesională pare  să fi fost bine apreciată de domnul Alexandru Lăzescu.

Considerăm că Preşedintele-Director General al TVR - a cărui funcţie este asimilată categoriei ziariştilor de televiziune - avea datoria de a prezenta propria versiune asupra faptelor printr-o declaraţie publică promptă, explicită şi responsabilă, în beneficiul adevărului, al instituţiei şi al angajaţilor acesteia, aşa cum prevede Statutul ziaristului din SRTv:

Art. 26: "Ziaristul din televiziunea publică are datoria (...) de a proteja imaginea Societăţii, atât prin activităţile sale profesionale, cât şi prin prestaţiile sale din afara acesteia.(...)"

Atragem totodată atenţia că, potrivit art. 6 din Statut, ziaristul din TVR are nu doar "obligaţia de a refuza orice ingerinţă şi presiune politică, socială sau economică", ci şi pe aceea de a semnala "orice tentativă de acest gen".

2. Prin comentariile publicate în "Evenimentul zilei", domnul Dan Radu  sugerează -  fără să indice fapte, nume sau alte dovezi - că demiterea sa de către Consiliul de Administraţie ar fi avut la bază raţiuni politice. Directorul demis se arată extrem de critic faţă de PSD, partid pe care-l consideră vinovat de desfiinţarea abuzivă a funcţiei sale, deşi decizia respectivă a fost susţinută de 10 din cei 13 membri ai consiliului.

Conţinutul afirmaţiilor ale jurnalistului Dan Radu contravine exigenţelor stabilite de Statutul ziaristului din SRTv:

Art.11: "Ziaristul din televiziunea publică nu va calomnia, nu va injuria şi nu va defăima persoane şi instituţii"

În acelaşi timp, aprecierile publice cu caracter politic ale domnului Dan Radu intră în contradicţie cu prevederile Codului de conduită pentru angajaţii şi colaboratorii TVR, considerat clauză a Contractului individual de muncă al personalului de specialitate şi al celui de conducere din televiziunea public.

3. Comisia de Etică şi Arbitraj împărtăşeşte preocuparea Agenţiei de Monitorizare a Presei ActiveWatch pentru credibilitatea Departamentului de ştiri din TVR. De altfel, considerăm că unul dintre rosturile Statutului ziaristului din SRTv - document normativ la a cărui respectare avem obligaţia să veghem - este creşterea încrederii telespectatorilor în programele TVR şi în realizatorii acestora.

În acelaşi timp, Comisia de Etică şi Arbitraj are datoria să se pronunţe nu doar în cazurile în care jurnaliştii se abat de la normele deontologice, ci şi atunci când le sunt încălcate drepturile profesionale, aşa cum sunt acestea stipulate în Statut şi în celelalte regulamente interne. În acest sens, atragem atenţia că Statutul ziaristului, care-i include în această categorie şi pe membrii Comitetului Director, stabileşte la articolul 3 situaţiile de incompatibilitate. Astfel, nu pot face parte din categoria ziariştilor de televiziune, pe lângă persoanele cu aparteneţă politică,  "persoanele care sunt salariate sau fac parte din organismele de decizie ale statului sau din alte instituţii direct dependente de puterile publice". După cum se observă, nu există nicio interdicţie pentru cei care au deţinut de-a lungul timpului una din poziţiile descrise mai sus.

În consecinţă, putem fi de acord cu domnul Mircea Toma în sensul sporirii exigenţelor în materie de incompatibilităţi cu calitatea de ziarist în televiziunea publică, cu condiţia ca orice restricţie suplimentară să devină normă transparentă - cunoscută şi asumată de către toţi jurnaliştii din TVR, indiferent de poziţia deţinută.

În lipsa unei astfel de reglementări nu putem decât să asistăm la situaţia discutabilă - inclusiv din punct de vedere etic - în care un jurnalist care îndeplineşte condiţiile legale şi nivelul de competenţă pentru a promova într-o funcţie este depunctat în concurs pe baza unui criteriu subiectiv instituit ad-hoc, numit  "percepţie publică". Şi asta în condiţiile în care încălcări grave ale Statutului ziaristului din TVR, constatate ca atare şi făcute publice de Comisia de Etică şi Arbitraj (vezi concluziile din 13 martie 2007) , îi sunt trecute cu vederea atât contracandidatului, cât şi şefului comisiei de concurs.