CONCLUZIILE COMISIEI DE ETICĂ ŞI ARBITRAJ ÎN CAZUL DIFUZĂRII INTERVIULUI CU DL SEBASTIAN GHIŢĂ ÎN EMISIUNEA “ROMÂNIA 9” DIN DATA DE 14 MARTIE 2018 ŞEDINŢELE DIN 20, 22, 26 ŞI 28 MARTIE

TVR.RO | actualizat: Miercuri, 18 Aprilie 2018

Prezenţi: Horia Gruşcă (preşedinte), Cristina Andrei, Gabriela Avram, Răzvan Butaru, Sándor Kacsó, Ioana Mureşan, Marian Voicu (membri)

Absenţi: Răzvan Butaru, Sandor Kacso (şedinţa din 22 martie)

Invitaţi: Ionuţ Cristache, moderatorul emisiunii România 9 (şedinţa din 20 martie)

Eduard Dârvariu, producător executiv TVR1 (şedinţa din 22 martie)

Livia Şerban Iancu, producătorul emisiunii România 9 (şedinţa din 26 mart.)

Ordinea de zi:

Sesizările transmise comisiei pe adresa de e-mail (14 petiţii în perioada 15 – 19 mart.) în care se reclamă presupuse abateri de la normele deontologiei jurnalistice în ediţia din 14 martie a emisiunii România 9, în care a fost difuzat interviul cu Sebastian Ghiţă, urmărit internaţional, realizat în Serbia de jurnalistul Ion Cristoiu.

Semnatarii sesizărilor (dintre care nouă au aproximativ acelaşi conţinut)  reproşează nerespectarea obligaţiei legale a SRTv de a prezenta “în mod obiectiv, imparţial, realităţile economico-sociale”, de a asigura “informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice”, de a promova “valorile democratice, civice şi morale” şi de a milita “pentru cultivarea demnităţii umane, a adevărului şi justiţiei” (Art. 4 din Legea 41/1994). Majoritatea petenţilor consideră că prin felul în care a moderat emisiunea, jurnalistul Ionuţ Cristache a încălcat prevederile Statutului ziaristului din SRTV: art. 5, referitor la respectarea principiului echidistanţei şi imparţialităţii, art. 9, privind asigurarea prezenţei părţilor implicate într-o dispută de opinii, şi art. 13, care stabileşte conduita unei distincţii nete între informaţie şi opinie “pentru a nu influenţa în mod partizan judecăţile de valoare ale publicului”, precum şi “principiul corectitudinii în cazul informaţiei şi al onestităţii în cazul opiniei.”

Doi dintre reclamanţi consideră că, prin transmiterea interviului cu Sebastian Ghiţă simultan cu posturile Antena 3, România TV şi B1 TV, serviciul public de televiziune s-a “arondat” unei operaţiuni de manipulare care urmăreşte să “pună presiune pe instituţiile statului”.

1. Punctele de vedere ale responsabililor editoriali:

După audierea dlui Ionuţ Cristache, moderatorul emisiunii România 9, a dlui Eduard Dârvariu, producător executiv TVR 1 şi a dnei Livia Şerban Iancu, producătorul emisiunii în cauză, membrii Comisiei de etică şi arbitraj au reţinut următoarele informaţii, explicaţii şi puncte de vedere relevante pentru cazul analizat:

Ionuţ Cristache, moderator talk-show

·     Ţine să atragă de la început atenţia asupra unei “acţiuni a unor jurnalişti” care au lansat un apel în mediul online: “Haideţi peste şobolanii de la TVR pe timpul difuzării Mafia Show, să le cerem oprirea manipulării. Deocamdată nu-i batem. Protestăm.” Consideră că textul, pe care îl atribuie prietenei jurnalistului Mălin Bot, reprezintă o formă de presiune din categoria descrisă în art.6 din Statutul ziaristului din SRTv: “Ziaristul din televiziunea publică are obligaţia de a refuza orice ingerinţă şi presiune politică, socială sau economică făcută cu scopul  declarat sau mascat de a distorsiona sau manipula informaţia, semnalând orice tentativă de acest fel.”

·     În legătură cu interviul realizat în Serbia cu Sebastian Ghiţă, spune că miercuri, 14 martie, l-a convins pe dl Ion Cristoiu ca, în baza contractului de colaborare pe care acesta îl are cu TVR, să renunţe la intenţia de a merge în aceeaşi zi “să susţină” interviul la România TV şi să fie prezent la emisiunea România 9, care va difuza la rândul ei interviul în cauză;

·     Afirmă că, în pofida criticilor din presă care îi reproşează că a dat interviul “în orb”, el ştia “exact ce conţine acest interviu” şi argumentează că miercuri, cu o jumătate de oră înaintea emisiunii, a publicat pe pagina de Facebook  o fotografie în care sublinia pe macheta de ziar “cele mai importante chestiuni” împreună cu Ion Cristoiu, şi că “la minutul 5 din emisiune au apărut citate deja de la finalul interviului”;

·     Rugat să precizeze momentul exact în care a luat decizia difuzării interviului, insistă că s-a hotărât “în ziua respectivă” (miercuri, 14 mar. – n.n), “cu câteva ore înainte de emisiune”, după ce a “parcurs” macheta ziarului şi a analizat “structura interviului; neagă categoric posibilitatea evocată de comisie ca textul interviului să fi ajuns la TVR după ora 20.00;

·     Afirmă că, “în acord cu producătorul” emisiunii, a “notificat conducerea postului” asupra deciziei de difuzare; rugat să nominalizeze, spune că a comunicat cu dl Eduard Dârvariu (producător executiv TVR1) şi dna Doina Gradea (director general interimar);

·     Ulterior în cursul audierii, revenind la informaţia de mai sus, spune că în discuţia telefonică avută cu producătorul executiv Eduard Dârvariu i-a solicitat acestuia permisiunea de a începe emisiunea cu două minute înainte de ora 21.00 – ora începerii difuzării interviului de pe site-ul EVZ -, pentru a avea timp să prezinte telespectatorilor tema ediţiei;

·     La observaţia comisiei că există informaţia că la finalul emisiunii de luni, 12 martie, ar fi anunţat telespectatorii că în ediţia de miercuri va difuza interviul, răspunde “nu cred”, adăugând apoi că “e posibil s–o fi «aruncat» ca «ancoră» pentru public, că vine Cristoiu…(deşi) el nici nu ştiu dacă era întors din Serbia”;

·     Întrebat cum ar fi decurs emisiunea în cazul în care, nemulţumit de calitatea interviului, ar fi decis să nu-l difuzeze, spune că ar ”fi povestit cu Ion Cristoiu despre cum l-a găsit (pe Sebastian Ghiţă – n.n.)”;

·     Susţine că a nu a existat nicio “conspiraţie” de a transmite interviul simultan cu posturile de ştiri şi că a aflat că Antena 3 şi RTV  vor difuza materialul din promo-urile prezentate  de acestea în ziua de miercuri; în context, spune că nu a vorbit cu celelalte televiziuni şi că interviul a fost preluat de la feed-ul (fluxul) EVZ, aspecte pe care le-a discutat cu şeful publicaţiei,  dl Dan Andronic;

·     După ce i se prezintă o captură din înregistrarea emisiei TVR1 din 14 martie în care, imediat după încheierea transmisiunii interviului, apare un cadru cu moderatorul din studioul România TV, admite că este posibil ca, din motive de calitate a transmisiei, producătorul emisiunii să fi decis preluarea semnalului de la RTV; nu crede însă că sursa transmisiunii are vreo relevanţă pentru cazul de faţă, în condiţiile în care spune că a mai preluat de la RTV, de exemplu, “cazurile cu procurorul Negulescu”;

·     Spune că în luarea deciziei de a difuza interviul a avut în vedere “interesul public justificat” pe care îl reprezintă persoana lui Sebastian Ghiţă: “vorbim de un personaj care nu că a fost în proximitatea puterii, a fost în epicentrul puterii! (…) După ce Victor Ponta a pierdut alegerile, Sebastian Ghiţă l-a luat pe premierul ţării şi l-a dus în Dubai, într-o vacanţă privată! (…) Sebastian Ghiţă este omul care a făcut cu statul român şi pe fonduri europene cel puţin cinci sute de milioane de euro, din banii noştri. Sebastian Ghiţă a plecat cu în jur de o sută de milioane, cel mai probabil, că avea cash şi în declaraţia de avere. Bani făcuţi în România! Sebastian Ghiţă este omul care a livrat soft-urile, prin firmele sale, tuturor serviciilor secrete din România. Sebastian Ghiţă a fugit din ţară de la o petrecere a SRI. (…) Deci noi ne mai punem problema că este un interes public justificat?!”;

·     La observaţia comisiei că informaţiile defavorabile lui Sebastian Ghiţă conţinute în “potretul” critic citat mai sus nu s-au regăsit nici în interviu, nici în discuţiile purtate în platou după difuzarea interviului, susţine că acestea au fost menţionate şi dă ca exemplu referirile la “chermeza SRI” şi întrebarea dlui Cristoiu despre presupusa “vulnerabilitate naţională” creată de plecarea din ţară a lui Sebastian Ghiţă cu “cheia a soft-urilor” serviciilor secrete;

·     Întrebat ce relevanţă mai avea difuzarea interviului la TVR, în condiţiile în care posturile de ştiri îşi anunţaseră şi promovaseră din timp această intenţie, consideră că elementul de “plus-valoare” şi “exclusivitate” al emisiunii sale a fost prezenţa în platou a autorului interviului; nu împărtăşeşte observaţia comisiei că o “exclusivitate” reală ar fi însemnat ca TVR1 să fi fost unicul difuzor;

·     Consideră că participarea la emisiune a dlui Ion Cristoiu i-a asigurat un avantaj faţă de celelalte posturi în situaţia posibilă tehnic în care semnalul “liber la retransmisie” preluat de la EVZ ar fi căzut din cauza unei eventuale blocări a serverului;

·     Întrebat dacă este deranjat de faptul că, în urma difuzării interviului cu Sebastian Ghiţă simultan cu RTV, televiziune deţinută de cel intervievat şi Antena 3, s-a creat public imaginea unei asocieri editoriale a serviciului public de televiziune cu aceste posturi, refuză să răspundă şi califică întrebarea ca fiind “tendenţioasă”; la observaţia comisiei că această asociere este unul dintre reproşurile exprimate în sesizările telespectatorilor, ca şi în comentariile unor jurnalişti sau politicieni, obiectează că nu ar trebui să “dăm o voce tuturor celor care au o părere despre această emisiune” şi că multe sesizări “sunt copy-paste”;

·     Consideră că întrebarea menţionată mai sus induce o “culpă prezumtivă, o judecată a acelui post de televiziune şi a politicii sale editoriale”. După ce i se aminteşte că într-o audiere anterioară la comisie (ediţia dedicată Alinei Bica) a făcut la rândul său astfel de evaluări, afirmând că nu invită la emisiune ziarişti de la anumite publicaţii pentru că “au agenda lor”, admite că există o polarizare a presei din România (şi) în chestiunile legate de justiţie;

·     În continuarea celor de mai sus, este de acord că televiziunea publică are obligaţia de a păstra un echilibru între partizanatele cunoscute din media şi societate; precizează însă că “asocierea” (cu RTV şi Antena 3) i s-a părut “mai puţin riscantă” decât dacă n-ar fi difuzat interviul;

·     Subliniază că, din punctul său de vedere şi “al echipei” sale, difuzarea interviului “a fost o decizie în interesul publicului” şi că ar proceda din nou la fel, “cu toate riscurile”;

·     La solicitarea comisiei, evită să se pronunţe asupra calităţii jurnalistice a interviului, dar admite că acesta nu a adus elemente senzaţionale; consideră totuşi că în prima parte a înregistrării există elemente de noutate care au justificat difuzarea;

·     Recunoaşte că audienţa înregistrată de emisiunea sa a fost sub aşteptările sale şi subliniază că este singurul afectat direct, având în vedere că, potrivit clauzelor sale contractuale, este remunerat în funcţie de rating; adaugă însă că audienţele cumulate ale televiziunilor care au difuzat interviul dovedesc interesul publicului pentru subiect;

·      Întrebat de comisie, spune că nu a existat o înţelegere cu EVZ privind difuzarea interviului, acesta fiind liber la retransmisie; nu vede nicio problemă în faptul că pe toată durata sa materialul a avut inscripţia “EVZ” şi aduce ca argument situaţiile în care alte publicaţii – “nu doar EVZ” – citează TVR sau preiau ştiri “generate de dezbaterile” de la TVR;

·     Referitor la reproşurile care i s-au adus în legătură cu lipsa de echilibru şi echidistanţă în discuţia care a urmat difuzării interviului, susţine că nu şi-a propus să facă o dezbatere, ci doar să afle de la realizatorul interviului “chestiuni de culise” şi impresii de la întâlnirea cu Sebastian Ghiţă; consideră că o eventuală dezbatere ar fi fost, inevitabil, doar “o ceartă” între invitaţi cu opinii diferite;

·     Întrebat dacă importanţa pe care a acordat-o interviului şi interesul public pe care l-a invocat nu justificau o eventuală dezbatere în ediţiile următoare ale emisiunii, spune că în prima parte a ediţiei de a doua zi îl avea deja invitat pe ministrul Culturii şi că în cea de-a doua parte – în care a difuzat un nou fragment din interviul cu Sebastian Ghiţă – a abordat cu dl Doru Buşcu “nu doar problematica interviului, ci întreaga problematică a serviciilor, societăţii…”;

·     Întrebat de comisie dacă nu există riscul ca unele aspecte sancţionate de CNA în cazul interviului pe care l-a realizat cu dl Sebastian Ghiţă în ediţia din 8 noiembrie 2016 (ex.: “nerespectarea obligaţiei de a prezenta în mod imparţial şi echilibrat faptele şi evenimentele aduse în atenţia telespectatorilor”) să se regăsească şi în emisiunea din 14 martie 2018, apreciază că situaţiile nu sunt comparabile;

·     Consideră că sesizările adresate comisiei în legătură cu emisiunea din 14 martie fac parte dintr-o campanile dirijată şi susţine că a primit mesaje în care i s-a reproşat că nu a continuat difuzarea interviului; este de părere că “doar pentru că unii sunt mai vocali şi se organizează mai bine decât alţii nu înseamnă că au mai multă dreptate decât ceilalţi”;

·      Admite că e posibil să fi greşit “pe alocuri”, dar ţine să precizeze că nu are “o agendă proprie” şi că, de la venirea în TVR, şi-a “asumat deplin, conştient” şi cum a “ştiut mai bine” faptul că este jurnalist al serviciului public de televiziune.

Eduard Dârvariu, producător executiv TVR1

·     Spune că miercuri, 14 martie, în jurul orei 18.00, a fost sunat de moderatorul Ionuţ Cristache, care i-a comunicat că va difuza un interviu filmat de Ion Cristoiu în Serbia cu Sebastian Ghiţă, că autorul interviului va fi prezent şi că are nevoie de permisiunea de a începe emisiunea cu două minute mai devreme, lucru cu care a fost de acord;

·     Întrebat dacă moderatorul l-a informat că TVR va prelua semnalul dintr-o sursă externă, susţine că nu a ştiut că e vorba de o transmisiune simultană pe mai multe posturi de televiziune, presupunând că e vorba de difuzarea de pe o casetă înregistrată sau un hard-disk extern;  subliniază însă că şi dacă ar fi cunoscut aceste aspecte tehnice nu ar fi avut nimic împotriva difuzării interviului, întrucât subiectul avea potenţial de audienţă;

·     Afirmă că nu şi-a pus problema drepturilor de difuzare, în condiţiile în care dl Ion Cristoiu, realizator al interviului şi colaborator al TVR , se afla în studioul emisiunii;

·     Întrebat dacă în discuţia avută cu moderatorul l-a întrebat pe acesta dacă a vizionat în prealabil materialul înregistrat, spune că nu, explicând că nu a vrut să intervină în conţinutul editorial al unei emisiuni pentru care dl Ionuţ Cristache are responsabilitate totală; precizează că la fel procedează şi în cazul Ştirilor, unde nu întreabă ce subiecte se dau în Jurnal şi nu se amestecă în modul de realizare a acestora;

·     Subliniază că, din punctul său de vedere şi în baza experienţei pe care o are în televiziune, independenţa realizatorului trebuie să fie totală, ca şi responsabilitatea;

·     La observaţia comisiei că în regulamentele din TVR, ca în ale oricărei televiziuni, există şefi responsabili pentru “controlul ierahic redacţional”, care le dă dreptul să intervină în chestiuni legate strict de costuri, calitate, legalitate şi oportunitate a programelor, fără ca aceasta să fie o formă de cenzură, consideră că difuzarea interviului era oportună “în orice condiţii”, dar menţionează că el “ar fi făcut altfel după aceea”- după difuzarea interviului –n.n.;

·      Întrebat dacă jurnalistul Ionuţ Cristache avea libertatea – aşa cum a declarat public - de a decide difuzarea interviului, condiţiile difuzării şi invitaţii, în condiţiile în care contractul său este unul de moderator, atrage atenţia că “producătorul emisiunii este din partea TVR” şi subliniază că “producătorul este şeful unei emisiuni, oriunde în lumea asta”.

Livia Şerban Iancu, producător România 9

·     Spune că, împreună cu moderatorul Ionuţ Cristache, a luat decizia difuzării primei părţi a interviului lui Sebastian Ghiţă în seara de luni, 12 martie, după ce Ion Cristoiu, prezent la emisiune, le-a povestit despre materialul realizat în Serbia;

·     Ca răspuns la criticile din sesizări care fac referire difuzarea unui interviu cu un “urmărit penal internaţional” consideră că decizia preluării materialului a fost justificată prin impactul pe care dezvăluirile lui Sebastian Ghiţă – care “a fost un politician de top” – l-a avut în demiterea fostului general SRI Florian Coldea, precum şi faptul că “a făcut afaceri cu statul, inclusiv cu SRI-ul”;

·     Confirmă că nu a avut posibilitatea de a vizioneze materialul anterior difuzării şi spune că, personal, ar fi vrut să vadă în prealabil interviul pentru a selecta doar anumite fragmente pentru difuzare; susţine că această variantă nu a fost posibilă întrucât dl Dan Andronic a decis transmiterea integrală a primei părţi în ziua de miercuri, la ora 21.00;

·     Spune că, la cererea sa, a primit transcriptul interviului la ora 20.30, având astfel doar posibilitatea să citească textul “pe diagonală” şi să aleagă informaţiile relevante pentru titlurile din emisiune; adaugă însă că moderatorul Ionuţ Cristache ştia mai multe despre material pentru că în ziua respectivă a discutat telefonic “de vreo cinci ori” cu domnii Dan Andronic şi Ion Cristoiu “şi a decis”;

·     Întrebată dacă aceasta înseamnă că ultimul cuvânt în privinţa difuzării l-a avut moderatorul, sugerează că, în condiţiile în care dl Ionuţ Cristache este, probabil “singurul din Televiziunea Română care îşi ia salariul în funcţie de audienţă”,  alegerea subiectelor şi a invitaţilor emisiunii este influenţată de presiunea îndeplinirii acestui  criteriu. Rugată să fie mai explicită, este de părere că “atunci când semnezi pentru audienţă şi îţi iei banii în funcţie de audienţă, asta duce televiziunea în jos”;

·     Spune că la momentul luării deciziei difuzării nu avea cunoştinţă de faptul că interviul avea să fie transmis simultan de alte posturi de televiziune şi că a dedus acest lucru din promo-urile difuzate miercuri de Antena 3 şi de România TV;

·     Întrebată ce părere are despre faptul că, aşa cum transpare din sesizări şi din unele poziţii preluate în presă, transmiterea interviului cu Sebastian Ghiţă simultan cu televiziunea deţinută de acesta şi de Antena 3 este percepută ca fiind o asociere a televiziunii publice la o campanie mediatică împotriva DNA, răspunde că nu a fost interesată de politica editorială a altor posturi, ci a avut în vedere doar servirea interesului public;

·     Arată că poate pune la dispoziţia comisiei 12 invitaţii de a participa la emisiune adresate procurorului şef al DNA; întrebată dacă a existat o astfel de invitaţie şi pentru ziua difuzării interviului, spune că moderatorul a anunţat în direct că există posibilitatea intervenţiei reprezentanţilor DNA în emisiune;

·     Evită să se pronunţe asupra calităţii interviului, spunând că nu acesta este scopul analizei comisiei; admite că nu există o garanţie a veridicităţii afirmaţiilor lui Sebastian Ghiţă din interviu, dar consideră că lucrurile trebuie clarificate de “cealaltă parte, care nu vine” să-şi exprime poziţia;

·     La observaţia comisiei că echilibrul într-o emisiune poate fi asigurat şi prin alegerea invitaţilor, spune că, de regulă, invitaţii de miercuri sunt domnii Ion Cristoiu şi Marius Pieleanu; precizează că cea de-a doua parte a emisiunii nu s-a vrut o dezbatere pe tema interviului, ci un spaţiu pentru ca “dl Cristoiu să povestească din culisele interviului”;

·      În legătură cu sursa preluată de TVR pentru transmiterea interviului, spune că, deşi iniţial se stabilise folosirea fluxului EVZ,  a ales să preia semnalul de la RTV, care “aveau o casetă”, pentru a evita riscul unor probleme tehnice în timpul transmisiunii;

·     La întrebarea comisiei, răspunde că nu a existat niciun acord de colaborare încheiat de TVR cu RTV şi/sau cu Evenimentul zilei referitor la transmiterea interviului; susţine că, neavând posibilitatea vizionării prealabile a materialului, nu a ştiut că logou-l site-ului evz.ro  apare inscripţionat pe toată durata celor 43 de minute ale primei părţi.

2. Observaţii şi constatări

După analiza punctelor de vedere sintetizate mai sus, vizionarea înregistrărilor ediţiilor din 12 şi 14 martie a.c. ale emisiunii România 9 difuzată pe TVR1 şi studierea altor documente relevante pentru caz, membrii comisiei au constatat  următoarele:

a)     Afirmaţia moderatorului Ionuţ Cristache, potrivit căreia decizia de a difuza interviul cu Sebastian Ghiţă realizat de jurnalistul Ion Cristoiu a fost luată miercuri, 14 martie, este contrazisă atât de declaraţiile producătoarei emisiunii, cât şi de anunţul făcut de însuşi dl Cristache, în prezenţa autorului interviului, la finalul ediţiei de luni, 12 martie, a emisiunii România 9 .

Ionuţ Cristache: Dle Cristoiu, vă aştept şi miercuri, când împreună vom difuza parte din interviul pe care maestrul Cristoiu l-a realizat la Belgrad ...

Ion Cristoiu:  Prima parte.

Ionuţ Cristache:  Cum a fugit Sebastian Ghiţă de la chermeza SRI-ului, fix de sub nasul SRI-ului... Cei care-l filau şi aveau grijă ca acesta să nu părăsească ţara, vedeţi miercuri când vine maestrul Ion Cristoiu cu interviul şi comentăm tot împreună cu domnia sa, pas cu pas mai apoi, tot interviul.”

b)     Acceptul jurnalistui Ion Cristoiu de a fi prezent în studioul TVR cu ocazia prezentării interviului – în detrimentul invitaţiei similare adresate de România TV – dovedeşte că moderatorul Ionuţ Cristache ştia încă de luni de intenţia postului patronat de intervievatul Sebastian Ghiţă de a difuza înregistrarea, şi nu a aflat abia miercuri, cum a susţinut în faţa comisiei;

c)     La fel de inexactă s-a dovedit susţinerea dlui Cristache că echipa emisiunii România 9 a intrat în posesia transcrierii interviului „cu cîteva ore” înainte de emisiune. Ora comunicării prin e-mail a textului interviului de către şeful Evenimentului zilei, confirmată de producătoare,  este 20.32, adică cu mai puţin de jumătate de oră înaintea difuzării;

d)     Constatările precedente invalidează şi afirmaţia moderatorului potrivit căreia a decis difuzarea interviului după ce „a parcurs” în prealabil conţinutul acestuia;

e)     Pentru a lămuri posibilele confuzii şi speculaţii generate de unii termeni folosiţi în  exprimări publice recente legate de acest caz („libertate editorială deplină”, „interferenţe în politica editorială”, „cenzură”) trebuie arătat că în TVR funcţionează – ca în toate instituţiile de presă similare – un sistem de „control ierarhic redacţional” (cap.IV.7 din R.O.F.) care acţionează „de regulă anterior realizării ori difuzării pe post a unui material, (...) „poate fi exercitat până la nivelul Preşedintelui – Director General” şi „priveşte exclusiv calitatea, legalitatea, oportunitatea, durata programului şi/sau costurile materialului în cauză”. Unul dintre scopurile acestui sistem de verificare este prevenirea unor abateri deontologice şi/sau a încălcării de către TVR, ca radiodifuzor, a normelor obligatorii ale C.N.A. în domeniul programelor audiovizuale. Exercitarea controlului ierarhic redacţional cu discernământ, responsabilitate şi bună-credinţă, în „limitele de competenţă şi decizie” prestabilite, nu constituie cenzură;

f)     Din răspunsurile primite de comisie în cursul audierilor reiese că persoanele cu funcţii de conducere îndreptăţite să exercite controlul ierarhic redacţional în acest caz (şi „notificate” de dl Cristache) nu ar fi beneficiat de toate informaţiile necesare unei aprecieri corecte a situaţiei, fie pentru că unele date nu le-au fost comunicate (participarea la o transmisiune simultană cu alte posturi tv, preluarea semnalului de la RTV), fie pentru că alte aspecte nu au fost cunoscute în timp util nici măcar de responsabilii editoriali (conţinutul materialului înregistrat, promovarea mărcii „evz.ro” la TVR 1 pe toată durata înregistrării). Fără elementele enumerate mai sus, o evaluare cuprinzătoare privind „oportunitatea, calitatea şi legalitatea” difuzării interviului era practic imposibilă;

g)     Analiza primei părţi a interviului realizat de dl Ion Cristoiu în Serbia evidenţiază că pe  parcursul dialogului dl Sebastian Ghiţă a formulat în mai multe rânduri acuzaţii nedovedite privind fapte sau comportamente ilegale ori imorale la adresa unor persoane, grupuri sau instituţii, unele dintre susţinerile sale fiind aprobate sau chiar întărite de jurnalist:

Sebastian Ghiţă: „Astăzi, după un an, cred că vede toată lumea ce gânduri avea acel aşa-zis procuror Mircea Negulescu, cum era el încurajat de către şefii şi colegii săi.(...)

Ion Cristoiu: Nu numai el. Sunt foarte multe dezvăluiri între timp care arată că Negulescu era deja un prototip al unui anchetator.

Sebastian Ghiţă: Da, eu nu aveam cum să mă prefac că îmi pregătise o celulă, că pusese nişte bătăuşi acolo, o celulă cu condiţii mizere, că îl mutase pe Blejnar dintr-o celulă în alta numai ca să îmi facă mie un loc, că fusese cu câteva zile înainte la închisoarea de la Câmpina ca să pregătească locul unde era sigur că judecătorii îl vor trimite pe Ghiţă.”  (...)

Ion Cristoiu:  Era o întreagă maşinărie, o să discutăm, care se năpustise asupra d-voastră. Negulescu era o rotiţă, acolo, mai lustruită.

Sebastian Ghiţă: Dar nici nu vreau să acredităm ideea...

Ion Cristoiu: O acreditez eu.

Sebastian Ghiţă: ...Că un stat întreg şi instituţii întregi omoară oameni în România. (...)

Ion Cristoiu: V-a surprins că nu a căzut şi Codruţa Kovesi?

Sebastian Ghiţă: Nu. Eu îi cunosc bine pe aceşti oameni. Ştiu cine sunt în România, ştiu cu ce ambasade au lucrat, ştiu cu ce servicii străine au lucrat, ştiu ce sprijin puternic au şi mi-e clar şi de ce nu pleacă Kovesi astăzi.

Ion Cristoiu:  Statul român nu se teme că dumneavoastră veţi vinde cheia la softuri?

Sebastian Ghiţă:  Nu, domnule Cristoiu. E o aiureală din asta TFL-isto USR-istă. (...)

Ion Cristoiu: Dar nu era USR-istă, am găsit-o...nu ştiu...se întreba un jurnalist independent. (...)

Sebastian Ghiţă: Povesteau toţi martorii ăştia falşi, acoperiţi: „Domn’e, ne pun ăştia să facem nişte lucruri rele. Domn’e, e în neregulă!” Şi eu îi tot povesteam lui Coldea şi îi explicam şi el zâmbea, râdea, făcea pe miratul.” (...)

Ion Cristoiu: Şi Coldea spunea că ăia sunt nebuni. Dumneavoastră îl credeaţi?

Sebastian Ghiţă: Nici eu şi nici Maior nu îl credeam, dar ce puteai să îi zici sau să îi faci? Au existat şi momente mai aprige, mai tensionate, încercând şi eu, şi Maior să-i deschidem ochii, să-i spunem că lumea gândeşte şi altfel. Că sunt din ce în ce mai mulţi oameni, jurnalişti, oameni de afaceri, doctori, şefi de spitale. Câţi nu au venit să semnaleze: „Domn’e, totuşi situaţia devine mult prea agresivă, prea apăsătoare. Dacă furăm ceva, să fim prinşi, dar să nu inventeze de dragul dosarelor hoţii pe care nu le facem”.  (...)

Ion Cristoiu: Ce v-a influenţat de la sindrofia aia ca să plecaţi?

Sebastian Ghiţă: Atitudinea faţă de mine (...) Mi-am dat seama că Georgian Pop, care până atunci era băieţel din ăsta de ambasadă, mă trăgea de ureche. Alt senator mai în vârstă mă mângâia aşa pe cap, mai că nu-mi trăgea şi câte o pălmuţă. Îmi era evident că toţi de acolo fuseseră într-un fel sau altul briefaţi că a doua zi mă arestează, că nu mai am vreo şansă, că nu scap, că e totul pregătit. (...) Să-ţi fie frică pentru viaţa ta nu e o chestiune simplă. Eu cunosc bine ce se poate întâmpla şi ce nu.

Ion Cristoiu: (...) Eraţi deja un mort viu fără să fiţi arestat.

Sebastian Ghiţă: Da, mă compătimea toată lumea.(...) M-a îngrijorat situaţia, pentru că totuşi te aştepţi în instituţii, în viaţă, în societate să găseşti la un moment dat judecători, şefi de instituţii, oameni chemaţi să apere cetăţenii şi tu găseşti doar o dorinţă solidă de a-l vedea pe celălalt mort. (...) Când înainte de alegeri l-au luat dintr-un hotel pe Ilie Sârbu, socrul candidatului, cu mascaţii, putea să-mi spună mie cineva că nu se ştia? Sau când i-au alergat mama şi sora lui Ponta, prim- ministru, cu probe false nu ştia nimeni?! Se apuca Portocală de capul lui să îi fugărească familia primului ministru când premierul era în America la Pentagon?!

Ion Cristoiu: Sau când l-au scos pe Buşoi din joc la alegerile locale.

Sebastian Ghiţă:  Am văzut toţi ce s-a întâmplat la alegerile locale. (...) Cred doar că, încet încet, pe măsură ce aflăm adevărul cu acele dosare falsificate ale mele o să am posibilitatea să mă întorc la acel nivel de încredere pe care l-am avut odată.

De observat că, în ciuda promisiunii iniţiale a jurnalistului Ion Cristoiu că în cursul interviului dl Sebastian Ghiţă îşi va proba acuzaţiile din înregistrările difuzate după fuga sa din ţară (Ion Cristoiu: Voi avea cu domnul Sebastian Ghiţă o discuţie în legătură cu nedumeririle pe care mi le-a stârnit fiecare înregistrare şi cu probe pe care domnia sa le va aduce), singura presupusă dovadă – pe care dl Ghiţă a insistat să o arate numai autorului interviului - a fost o fotografie stocată în telefonul personal care ar demonstra că a avut o relaţie de prietenie cu actualul procuror şef al DNA.

h)     Deşi se referă la un produs jurnalistic realizat de o publicaţie din presa scrisă, nesupusă rigorilor CNA, observaţiiile precedente sunt relevante în condiţiile în care vorbim de preluarea interviului de serviciul public de televiziune. Dincolo de normele deontologice specifice valabile în TVR, Codul de reglementare a conţinutului audiovizual (Decizia CNA nr.220/2011) prevede la Art. 40 (3):  „Orice material înregistrat în care se aduc acuzaţii unei persoane privind fapte sau comportamente ilegale ori imorale trebuie să conţină şi opinia acesteia. În situaţia în care persoana vizată refuză să prezinte un punct de vedere sau nu a putut fi contactată prin încercări repetate, trebuie precizat acest fapt”  şi (3) „Moderatorii programelor au obligaţia să solicite ferm interlocutorilor să probeze afirmaţiile acuzatoare, pentru a permite publicului să evalueze cât de justificate sunt acestea”;

i)     Cu toate că exista această posibilitate, majoritatea afirmaţiilor acuzatoare exprimate în cadrul interviului nu sunt probate sau puse la îndoială nici în partea a doua a emisiunii. Dimpotrivă, decizia editorială de a prefera o discuţie complezentă privind „chestiuni de culise” ale întâlnirii cu Sebastian Ghiţă în locul unei necesare dezbateri asupra a ceea ce moderatorul descrie ca fiind „dezvăluirile năucitoare” ale omului de afaceri este un prilej pentru autorul interviului să pledeze pentru credibilitatea afirmaţiilor urmăritului general şi să formuleze la rândul său noi teorii nedovedite:

Ionuţ Cristache: Dumneavoastră credeaţi că n-are nicio dovadă?

Ion Cristoiu: Nu, credeam că nu-mi dă. Dar eu ştiam că are dovezi.(...) În primul rând că e doar prima parte (a interviului- n.n.) şi vor fi dezvăluiri – şi aşa sunt multe. (...)

Ion Cristoiu:  Din câte ştiu şi eu, operaţiunea „Sebastian Ghiţă” a început din 2013, când Florian Coldea a mutat acolo... Aici să ştiţi că o să devoalez... Ghiţă a ezitat să implice prea mult SRI-ul, mi-am dat eu seama. Nu ştiu de ce. (...) Acolo a fost mutat un domn Sebastian Ivan, care a fost la Teleorman, cu misiune precisă să-l „facă” pe Ghiţă. (...) Trebuie precizat pentru telespectatori că Sebastian Ghiţă... I-a luat un interviu Dan Andronic astă vară şi, în final, a zis – şi Dan Andronic a scris – că îmi va da un interviu numai mie. Om deştept, pentru că dacă dădea cuiva de la postul lui (RTV), probabil că nu avea credibilitate. Doi: ştia că eu pun întrebări incomode. Acum, el a cerut (interviul). Şi eu atunci am luat-o ca un gest de politeţe. Dar el a cerut. (...) De ce acum, nu ştiu.(...)

Ionuţ Cristache: Care-i cel mai mare câştig al acestui interviu, domnule Cristoiu?

Ion Cristoiu:  Eu am smuls o dezvăluire, nu atât de directă. Şi anume, Sebastian Ghiţă spune în acest interviu pentru prima dată că el a fost un om de afaceri care a făcut operaţiuni speciale ale SRI. Povesteşte de Nicolae Popa, mai sunt şi alţii... Deci, spre deosebire de toate dezvăluirile de până acum – şi Dragnea, şi Ponta, şi Udrea – el este un om care povesteşte ce a făcut. Din cauza aceasta, fuga lui Ghiţă şi primele lui dezvăluiri sunt considerate unul dintre cele mai mari eşecuri din istoria serviciilor secrete. (...) Ofiţerul care a lucrat cu Ghiţă, şi bănuiesc că Coldea, după părerea mea ar trebui să dea socoteală, pentru că a creat acest incident de securitate. (...)  Deci    n-ai voie ca omul cu care ai lucrat şi ai făcut atâtea operaţiuni să plece şi să facă dezvăluiri care au dat mari dureri de cap. (...) Undeva, după părerea mea, el nu este un om chiar fugar. (...)

Marius Pieleanu: Mi se pare că cel mai important lucru din prima parte a cestui interviu foarte bun – şi nici nu putea fi altfel fiindcă l-a realizat „maestrul” – este trecerea la un nivel superior al discuţiei. (...) Ce este nou în prima parte este un document care se cheamă un set de fotografii pe care domnul Cristoiu le-a văzut şi este suficient de onorabil să-l credem pe cuvânt. (...) Iată că Sebastian Ghiţă ne-a arătat o probă! (...)

Ion Cristoiu:  (...) Structura (interviului) e foarte importantă. El a spus atunci nişte lucruri iar eu, aşa cum am zis în introducere, acum îl iau la bani mărunţi. Şi atunci e greu să scapi.(...)

Ion Cristoiu:  Tot ce face Sebastian Ghiţă, inclusiv chemarea mea, face parte dintr-un plan care mie îmi scapă. (...)

Ionuţ Cristache:  Mi-am adus aminte că spuneaţi că în Bucureşti – şi v-a spus şi domnul Ghiţă -, în Bucureşti, la vilele conspirative al SRI, Sebastian Ghiţă se întâlnea cu doamna Kovesi de două ori pe săptămână.

Ion Cristoiu: (...) Din 2010 până în 2014.

Ionuţ Cristache:  Patru ani de zile, timp de două ori pe săptămână. Care era scopul acestor întâlniri?

Ion Cristoiu: Potrivit înregistrării din decembrie şi discuţiei de acum, la unele din ele participa şi domnul Coldea şi la unele din ele şi... Ghiţă face o chestiune acum - se va preciza în cursul interviului -, deconspiră  doi şefi ai CIA din România.

Ionuţ Cristache:  Doi şefi ai „antenei” CIA?

Ion Cristoiu: El de-a lungul timpului a lucrat cu doi.

Ionuţ Cristache:  La aceste întâlniri participa Ghiţă, Coldea...

Ion Cristoiu:  Da, îi dă şi cu nume şi eu le-am verificat. (...) Unul a plecat – eu am studiat, v-am spus că pentru acest interviu am studiat – iar ăla care e din decembrie, despre care vorbea, era atunci, nu ştiu dacă mai e. (...) Al doilea, cel puţin, era secretar în decembrie la ambasadă, secretar II.(...) De regulă secretarul II e şeful „antenei”. Noi avem o „antenă” CIA foarte puternică.

Ionuţ Cristache: Se întâlneau să ce? Să raporteze? Să facă ce?

Ion Cristoiu:  Teoria lui Ghiţă, pe care eu o cred, este faptul că o serie de operaţiuni, inclusiv cea împotriva lui Dan Voiculescu, erau comandate şi de americani. (...)  Unul din scopurile – şi o să vedeţi că eu analizez pe larg aceste operaţiuni – consta în distrugerea trusturilor de presă româneşti. (...) La operaţiunea Realitatea, o să vedeţi, spune că el a avut misiunea să devină manager la Realitatea lui Vântu.

Ionuţ Cristache:  Şi dacă minte domnul Ghiţă?

Ion Cristoiu:  Nu minte pentru că eu am avut la fiecare întrebare trei pagini de date şi ştiam uneori lucruri pe care el n-avea...

Ionuţ Cristache: Şi dacă exagerează?

Ion Cristoiu:  Nu exagerează.

Ion Cristoiu:  Trebuie să remarc – fac o paranteză – că e un act de mare...

Ionuţ Cristache: Să dai la TVR aşa ceva, nu?

Ion Cristoiu: Da, mă şi mir. Mi se pare chiar suprema democraţie. E un fapt interesant...

Ionuţ Cristache:  Mă înjură deja lumea...

Ion Cristoiu:  Operaţiunea „Vântu”, o spun cu toată..., a fost o operaţiune la care au colaborat toate serviciile de forţă, CIA...

Ionuţ Cristache:  Domnul Pieleanu, un minut! (...)

Marius Pieleanu: (...) Cel mai important lucru pe care maestrul Cristoiu ni-l certifică prin – ce să vezi! – faptul că a fost „ocular” , ca să zic, acolo, e existenţa unui set de fotografii. Asta poate convinge opinia publică. (...) Sunt persoane în fotografii acolo, care oricând pot fi sunate şi întrebate.

Ionuţ Cristache:  Apropo, dacă cineva de la DNA vrea să intervină pentru lămuriri, clarificări, doamna Kovesi cu siguranţă...(...) Domnule Cristoiu, la final, că mâine nu ne mai vedem: Ghiţă a fugit sau a fost lăsat să plece?

Ion Cristoiu: (...) A fost lăsat să plece pentru că trebuia să cadă Coldea.

j)     Selecţia fragmentelor transcrise mai sus este elocventă pentru lipsa din emisiune a oricărei opinii critice sau măcar circumspecte privind unele din afirmaţiile cu conotaţii extrem de grave făcute de dl Sebastian Ghiţă, un personaj cu o credibilitate subminată de situaţia judiciară complicată în care se află. Pe de altă parte, convingerea cu care dl Ion  Cristoiu îl prezintă pe cel dat în urmărire internaţională de către judecătorii Î.C.C.J. ca fiind victima unei „operaţiuni” puse la cale de SRI riscă „să aducă atingere unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părţile unor cauze aflate pe rol în justiţie (...) prin comentariile şi luările de poziţie proprii sau ale invitaţilor”,  situaţie de evitat pentru orice radiodifuzor, potrivit Deciziei CNA nr.220/2011, Art. 43 (1);

k)     Prin comentariul făcut în chiar introducerea interviului („Am considerat, şi repet şi acum cu toată responsabilitatea, că sunt dezvăluiri cruciale în bătălia pe care o duc forţele sănătoase, le spun eu, din România, împotriva dictaturii sergenţilor mesianici”) ,  domnul Ion Cristoiu îşi confirmă partizanatul în raport cu controversele publice tot mai intense legate de problemele justiţiei în general şi ale conducerii DNA în special. Asumarea explicită a acestei poziţii printr-o formulare ofensatoare şi discriminatorie pentru jurnalişti şi simpli cetăţeni deopotrivă  – trecută cu vederea de moderator -, era un argument suplimentar pentru iniţierea unei dezbateri reale şi echilibrate cu reprezentaţii adversarilor cu care luptă „forţele sănătoase” menţionate de dl Cristoiu;

l)     În contradicţie cu echilibrul şi neutralitatea pe care le presupune calitatea de moderator, dl Ionuţ Cristache alege să preia din termenii peiorativi folosiţi de „tabăra” dlui Ion Cristoiu , adresându-se în emisiune pe un ton zeflemitor celor care, eventual, s-ar dovedi sceptici în legătură cu veridicitatea fotografiei arătate de dl Sebastian Ghiţă jurnalistului invitat la Belgrad pentru ai da un interviu: „Vă spun de pe acum, doamnelor şi domnilor, celor care încă vă îndoiţi: Propaganda [s.n.]  de mâine o să zică: „Ce a văzut Cristoiu e o poză trucată! Ştiţi... „pixelul albastru”, „ruşine Dinu Patriciu!”, „ruşine Sebastian Ghiţă!”

3. Concluzii

Pe baza constatărilor şi observaţiilor de mai sus, în şedinţa din 28 martie 2018, membrii Comisiei de etică şi arbitraj au ajuns în unanimitate la concluziile următoare:

I.     Deşi poate fi justificată din punct de vedere al interesului jurnalistic datorită poziţiei influente pe care dl Sebastian Ghiţă a avut-o în politica românească, a legăturilor privilegiate cu serviciile de informaţii şi a impactului unora dintre dezvăluirile sale anterioare, decizia difuzării interviului realizat de dl Ion Cristoiu în Serbia “în orb”, fără a avea în prealabil deplin acces la forma şi conţinutul materialului realizat în afara TVR, reprezintă o abatere de la procedurile interne care presupun că transmisiunea oricărui material înregistrat se face numai după vizionarea şi avizarea acesteia de către un responsabil editorial. Riscurile acestui experiment prezentat de cei care şi l-au asumat ca fiind o dovadă a “libertăţii editoriale” totale s-au concretizat în difuzarea pe principalul canal al serviciului public, simultan cu trei posturi de ştiri, a unui interviu cu valoare publicistică şi documentară discutabilă, preluat în direct de la televiziunea patronată de cel care era subiectul interviului, cu promovarea insistentă a siglei “evz.ro” şi cu înscrisul de tip tabloid “Exploziv” alăturat siglei TVR1 pe toată durata transmisiunii.

II.     Chiar şi în condiţiile neîndeplinirii obligaţiei procedurale menţionate mai sus, decizia difuzării materialului ar fi trebuit însoţită de o raportare critică la conţinutul acestuia, în conformitate cu normele deontologice interne. Faptul că pe parcursul interviului, profitând de atitudinea binevoitoare a jurnalistului ales ca interlocutor, dl Sebastian Ghiţă lansează acuzaţii sau face comentarii defavorabile la adresa unor persoane şi instituţii fără să i se ceară probe, nu exonerează  TVR de obligaţia păstrării imparţialităţii şi echidistanţei în programele sale. Or, dialogul din studio care a urmat difuzării interviului a fost pentru cei prezenţi mai degrabă un prilej de acceptare necondiţionată, la unison, a unora dintre opiniile şi speculaţiile dlui Ghiţă, sprijinite de teoriile enunţate de autorul interviului. Explicaţia moderatorului – că, dat fiind timpul prea scurt, nu şi-a propus o dezbatere privind spusele lui Sebastian Ghiţă, ci doar o incursiune în “culisele interviului” -  nu justifică ignorarea principiului pluralismului ideilor şi opiniilor, înscris în Carta TVR, şi nici încălcarea a două dintre principalele îndatoriri prevăzute în Statutul ziaristului din SRTv :

Art.5: “Ziaristul din televiziunea publică (…) va folosi în toate situaţiile litigioase, de natură politică sau socială, principiul echidistanţei şi al imparţialităţii”

şi

Art.13:  “Ziaristul din televiziunea publică va face o distincţie netă între informaţie şi opinie pentru a nu influenţa în mod partizan judecăţile de valoare ale publicului şi va aplica principiul corectitudinii în cazul informaţiilor şi al onestităţii în cazul opiniei. (…)”.

III.     Este evidentă absenţa din emisiune a oricărei replici sau eventuale confirmări din partea persoanelor, a instituţiilor sau organismelor invocate în comentariile dlui Sebastian Ghiţă sau vizate de acuzaţiile domniei sale (SRI, DNA, Comisia parlamentară de control al SRI). La fel de clară este şi lipsa dovezilor că s-ar fi încercat contactarea acestora înainte de difuzarea înregistrării interviului pentru a-şi exprima un punct de vedere la obiect. Singurul gest de aparentă disponibilitate pentru o intervenţie din partea celor la care se fac referiri defavorabile este iniţiat de moderator într-un mod pur formal (vezi citatul de la finalul punctului i) , pagina 14), la sugestia indirectă şi involuntară a invitatutui Marius Pieleanu, cu doar două minute înainte de încheierea emisiunii. Situaţia descrisă nu respectă una dintre rigorile profesionale fundamentale prevăzute în Statutul ziaristului:

Art.13: „(...) Nu se vor aduce acuzaţii fără să se ofere posibilitatea celui învinuit de  a-şi exprima punctul de vedere.”

IV.     În legătură cu reproşul adus în sesizări privind asocierea cu grupul televiziunilor care „au făcut marea operaţiune de manipulare” prin difuzarea simultană a interviului cu dl Sebastian Ghiţă, membrii comisiei consideră că, deşi mijloacele pe care le au la dispoziţie nu le permit o investigaţie extinsă care să probeze, eventual, implicarea deliberată a televiziunii publice într-o acţiune de presă concertată, există suficiente elemente care îndreptăţesc această percepţie. Alinierea TVR  la genul de discurs publicistic partizan - consecvent în promovarea intensivă în spaţiul public a anumitor teze, cu ignorarea sau minimalizarea ideilor contrare sau diferite,  folosind aceiaşi analişti şi formatori de opinie agreaţi şi boicotându-i pe cei cu opinii neconvenabile – este de natură să afecteze imaginea unei instituţii care se declară independentă de orice influenţe, fiind, de altfel, interzisă de prevederile Statutului:

Art.7:. Ziaristul din televiziunea publică are datoria de a milita în mod consecvent pentru justiţie, democraţie şi armonie socială, pentru respectarea dreptului la informare al cetăţeanului, refuzând să-şi subordoneze discursul publicistic oricăror intenţii propagandistice (...)”

Membrii comisiei atrag atenţia că pentru atingerea obiectivului legitim al creşterii audienţei programelor, TVR trebuie să evite tentaţia adoptării senzaţionalismului în locul rigorii, corectitudinii şi echilibrului la care o obligă statutul de serviciu public.   Cazul de faţă dovedeşte că o astfel de abordare nu face decât  să sacrifice atúul credibilităţii în schimbul unui spor iluzoriu de telespectatori.

Având în vedere importanţa deosebită a cazului analizat, confirmată de reacţiile publice – inclusiv din mediul politic- , membrii comisiei consideră că este întrunită condiţia prevăzută în Regulamentul de organizare şi funcţionare al Comisiei de etică şi arbitraj, Cap. III, Art.9 (3), pentru a înainta prezentele concluzii nu doar petenţilor, ci şi Consiliului de administraţie al SRTv.

Cristina Andrei:………………………………..

Gabriela Avram:………………………………

Răzvan Butaru:………………………………..

Horia Gruşcă:………………………………….

Sándor Kacsó: .……………………………….

Ioana Mureşan:……………………………….

Marian Voicu:………………………………….