Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Despre Mari Români, la Teatrul Podul

| Joi, 29 Iunie 2006

30 iunie, la TVR 1

Despre Mari Români, la Teatrul Podul

Dezbaterea Despre Mari Români din această seară a avut loc la Teatrul Podul, Casa Studenţească. Gianina Corondan a fost cea care i-a provocat pe Horia Moculescu, Narcisa Suciu, Corina Chiriac, Marius Florea Vizante şi Cornel Ilie (Vank) să-şi spună părerea despre campania TVR.

Discuţia a fost una lejeră, fără protocol. Corina Chiriac a venit cu „lecţiile făcute" şi a fost prima care şi-a exprimat nominalizarea: Mihai Viteazul (nominalizare pe care a argumentat-o ştiinţific, cu date exacte). Horia Moculescu a preferat să-şi anunţe „alesul” (Constantin Brâncoveanu) numai spre finalul emisiunii. Întrebat de Gianina Corondan de ce oare în topul preferinţelor românilor nu se află niciun cântăreţ, Horia Moculescu a răspuns că, oricât de mult ar aprecia-o pe Maria Tănase, nu o poate aşeza totuşi lângă George Enescu.

Marius Florea Vizante a părut mult mai interesat de un top al meseriilor marilor români, pentru a şti către ce profesie să-şi îndrepte copilul. Până la urmă, l-a nominalizat pe Mircea Eliade, ţinând cont atât de valoarea filozofului, cât şi de popularitatea câştigată dincolo de graniţele ţării. Narcisa Suciu a observat că în galeria marilor români femeile îşi fac loc cu mai multă greutate (de exemplu, Nadia Comăneci, în comparaţie cu Gheorghe Hagi). Marele român din punctul de vedere al Narcisei Suciu este George Coşbuc (trăieşte, vibrează şi simte mai mult decât în cazul lui Eminescu).

Cornel Ilie l-a votat fără echivoc pe I.L. Caragiale, pentru geniul de care a dat dovadă observând prezentul şi prezicând viitorul în aproape toate operele sale.

Chiar şi Gianina şi-a anunţat nominalizarea în această dezbatere: Eugene Ionesco. Invitaţii au propus MARI ROMÂNI, dar nu s-au sfiit să-şi arate şi stropul de neîncredere (unii dintre ei) într-un asemenea proiect de anvergură. Nu pierdeţi dezbaterea de la Teatrul Podul, pe care TVR 1 o difuzează vineri, 30 iunie, de la 20.30.

Doar azi şi mâine mai puteţi să trimiteţi nominalizarea pentru cel mai mare român al tuturor timpurilor! Campania de nominalizare a fost lansată în data de 27 mai 2006 şi durează până pe 1 iulie. Nominalizările se pot face apelând gratuit un număr de telefon fix (0800.020.800, doar în reţeaua RomTelecom), accesând site-ul www.mariromani.ro, o adevărată enciclopedie virtuală, sau trimiţând un SMS, cu tarif normal, la nr. 1861. Mai întâi, vor fi anunţate cele 100 de personalităţi care au obţinut cele mai multe nominalizări din partea telespectatorilor, urmând să îi cunoaştem apoi pe cei 10 români care vor intra în cursa pentru titlul de „cel mai mare român al tuturor timpurilor”.

Personalitatea zilei de 30 iunie

Grigore Moisil - părintele informaticii teoretice din România

A inventat primele maşini electronice de calcul şi este părintele informaticii teoretice din România. Încă din 1953 spunea c㠄foarte curând, oamenii se vor împărţi în două categorii: oameni bătrâni şi oameni care ştiu să lucreze pe calculator.” El nu a fost niciodată bătrân. După ce şi-a scrântit piciorul la 65 de ani, a replicat: „Ştiam că la vârsta mea te scrânteşti la cap, nu la picior.”

Personalitate complexă a ştiinţei româneşti, Grigore Moisil este fondator al şcolii de algebră a logicii şi al celei privind teoria algebrică a mecanismelor automate. Şi-a dedicat viaţa matematicii, adoptând-o ca filosofie de viaţă. A fost deschizătorul de drum al studiilor de logică polivalentă şi logică nuanţată, care au stat la baza primelor calculatoare româneşti.

Originalitatea lucrărilor sale constă în aplicarea rezultatelor şi metodelor dintr-un domeniu al matematicii în altul, din matematică în alte ştiinţe sau invers, unitatea operei sale impresionante (peste 300 de titluri) fiind asigurată de proiectarea unui spirit algebric în diferite alte domenii ştiinţifice. A publicat lucrări în domeniile analizei matematice, algebrei, logicii matematice, geometriei, mecanicii. În lingvistica matematică, s-a ocupat de traducerea automată cu ajutorul calculatorului şi de modelele logice ale limbii.

Grigore Moisil a rămas în memoria colectivă nu numai ca pe un profesor emerit, ci şi ca pe un om plin de haz. Revista „Contemporanul”, de pildă, relata o vizită la Institutul Meteorologic, unde i-au fost prezentate mijloacele tehnice avansate folosite de specialiştii în domeniu. Aflând că totuşi prognozele sunt exacte numai în proporţie de 40%, savantul a întrebat mucalit: „Atunci de ce nu daţi invers?”. Tot lui îi aparţin următoarele replici, celebre în mediile universitare „Cursurile facultăţii noastre sunt libere. Intră cine vrea, rămâne cine poate.”

În 1962 a înfiinţat Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti, într-o epocă de avânt a ştiinţei calculului şi calculatoarelor pe plan mondial. În acest centru s-a pregătit o serie puternică de cercetători: matematicieni, ingineri, fizicieni, lingvişti, logicieni. În numai câteva săptămâni, cercetătorii au reuşit să stăpânească utilizarea primului calculator (polonez, ODRA) adus în expoziţie la Centrul de calcul. În câteva luni au ajuns specialişti în programarea calculatorului IBM 360/30, pe atunci o noutate din generaţia III.

A fost membru al Academiei Române, al Academiei din Bologna şi al Institutului internaţional de filosofie. A devenit preşedintele Societăţii de ştiinţe matematice din ţara noastră. A primit titlul de „Om de ştiinţă emerit” şi a fost Laureat al Premiului de Stat.

DEPARTAMENTUL COMUNICARE ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE