CONCLUZIILE ŞEDINŢEI COMISIEI DE ETICĂ ŞI ARBITRAJ DIN DATA DE 8 martie 2007

| actualizat:
CONCLUZIILE ŞEDINŢEI COMISIEI DE ETICĂ ŞI ARBITRAJ

CONCLUZIILE  ŞEDINŢEI  COMISIEI  DE  ETICĂ  ŞI  ARBITRAJ 

DIN  DATA  DE  8 martie 2007

      

 

Prezenţi:  Ioana Dumitrescu, Claudiu Lucaci, Horia Gruşcă, Sorin Hobana, Mihai Rădulescu, Tudor Călin Zarojanu

      

 

Absenţi:   Cristina Andrei

 

 

Invitaţi:     Rodica Culcer, Director, Direcţia Ştiri; Anca Lăzărescu, Producător executiv, Direcţia Ştiri; Mădălina Rădulescu, Şef Secţie Corespondenţi, Direcţia Ştiri; Radu Gafta, Editor Direcţia Ştiri; Alexandra Bogdan, reporter, Direcţia Ştiri

 

 

Ordinea de zi:

 

  1. Sesizarea domnului Ioan Ceauşescu, corespondent al Direcţiei Ştiri pentru judeţul Mureş, care consideră că refuzul de a i se difuza un reportaj realizat la Praga încalcă Statutului ziaristului din SRTv.

 

 

Concluzii:

 

1.1. Din analiza documentelor trimise Comisiei de către dl. Ioan Ceauşescu (sesizare, textul reportajului, copii după referatul deplasării în Cehia, mesajele transmise d-nei Rodica Culcer, materialul brut filmat la Praga, comentarii de pe un forum al românilor din Cehia) rezultă următoarele:

 

a)      Dl. Ioan Ceauşescu susţine că, după tergiversări repetate şi în mod nejustificat, responsabilii editoriali ai Direcţiei Ştiri au decis să nu difuzeze reportajul intitulat „Denigrarea României pe bani publici” pe motiv că materialul ar fi „tendenţios”;

 

b)      Reportajul, montat pe 16 februarie, prezintă nemulţumirea unor membri ai comunităţii româneşti locale faţă de activitatea conducerii Institutului Cultural Român din Praga. Principala critică vizează implicarea Institutului în organizarea în luna februarie a expoziţiei de fotografie „Bucureşti. Locuri”, semnată de o artistă cehă. Contestatarii apreciază că expoziţia prezintă în mod exclusiv aspecte negative din capitala României, ceea ce prejudiciază imaginea externă a ţării şi contravine misiunii Institutului Cultural. În replică, Directorul ICR Praga spune că nu este vorba de o „prezentare turistică”, ci de „viziunea artistică personală şi subiectiv㔠a fotografei din Cehia;

 

c)      Dl. Ioan Ceauşescu afirmă că în realizarea reportajului în cauză a avut în vedere interesul public şi că a respectat principiile deontologiei jurnalistice. El consideră că decizia de respingere a reportajului ca „tendenţios” a fost influenţată de reacţia Preşedintelui I.C.R., domnul Horia-Roman Patapievici, căruia i-a fost solicitat un punct  de vedere după ce i-a fost prezentat materialul montat;

 

d)     Dl. Ioan Ceauşescu îi menţionează în sesizarea sa pe responsabilii Direcţiei Ştiri implicaţi editorial în editarea şi evaluarea reportajului său pe tema activităţii Institutului Cultural Român din Praga.   

 

1.2  În urma audierii ziariştilor nominalizaţi de dl. Ioan Ceauşescu - cu excepţia d-nei Rodica Culcer, care nu a răspuns nici de această dată invitaţiei Comisiei - au rezultat următoarele puncte de vedere:

 

a)      D-na Anca Lăzărescu, producător executiv, spune că a văzut varianta montată a reportajului pe 19 februarie şi a apreciat că ar fi utilă obţinerea punctului de vedere al Preşedintelui I.C.R., Horia-Roman Patapievici. Argumentul invocat este că în material directorul ICR Praga „pare pus la zid”. În legătură cu faptul că reportajul nu a fost difuzat nici după înregistrarea, patru zile mai târziu, a opiniei d-lui Patapievici, d-na Lăzărescu nu are o explicaţie concretă, ci insistă că întreaga echipă editorială a fost de acord că e „tendenţios”.

 

În ceea ce priveşte criticile aduse expoziţiei de către românii rezidenţi la Praga, d-na Lăzărescu le consideră subiective; pe de altă parte, crede că, deşi fotografiile sunt din Bucureşti, părerile unor cetăţeni cehi ar fi fost mai importante decât ale unor români, care pot fi suspectaţi c㠄au ceva” cu directorul ICR Praga.

 

Întrebată dacă imaginile fotografei cehe pot contribui la promovarea culturii naţionale în străinătate, conform misiunii I.C.R., d-na Anca Lăzărescu a evitat să se pronunţe, fiind de părere c㠄nu e de datoria ziaristului sa judece” acest lucru; impresia sa personală este că expoziţia de la Praga nu are nimic deosebit şi că nu este un subiect de presă.

 

D-na Lăzărescu consideră normal faptul că reporterul pe care l-a însărcinat să înregistreze comentariul d-lui Patapievici i-a prezentat în prealabil acestuia reportajul montat şi nu imaginile brute; ţine să precizeze că, oricum, opinia Preşedintelui I.C.R. nu a influenţat în niciun fel decizia editorială de respingere a materialului.

   

b)      D-nul Radu Gafta, editor, spune că iniţial şi-a dat avizul pentru editarea materialului într-un moment în care se afla „sub presiune” şi în criză de timp, deşi ar fi avut rezerve încă de la început. Ulterior, după ce a vizionat varianta finală, a considerat că persoanele intervievate nu ar fi reprezentative nici pentru comunitatea românilor din Cehia, nici pentru publicul vizat de acţiunile Institutului Cultural Român din Praga.

 

Dl Gafta apreciază ca irelevante părerile celor care critică expoziţia, argumentând că aceştia sunt necalificaţi, „nespecialişti în ale fotografiei”. El reproşează şi faptul că în reportaj sunt prezentaţi numai oameni „nemulţumiţi” şi nu este intervievat nici un cetăţean ceh. Din punctul său de vedere, declaraţia din material a directorului ICR Praga nu asigură echilibrul jurnalistic, pentru că oficialul răspunde doar comentariilor negative legate de imaginile expuse, nu şi celor privind comunicarea cu conaţionalii exclusiv în limba cehă sau despre alegerea unui spaţiu expoziţional inadecvat. 

 

În concluzie, dl. Radu Gafta consideră că reportajul este „tendenţios” şi nu tratează un subiect de interes public, ceea ce justifică nedifuzarea sa. Dl. Gafta este de părere că, în calitatea sa de editor, nu ar fi putut îmbunătăţi reportajul, deşi recunoaşte că nu a vizionat materialul brut filmat la Praga. În opinia sa, solicitarea unui punct de vedere din partea d-lui H-R Patapievici a fost un demers inutil din punct de vedere editorial.

 

Domnul Radu Gafta a admis că nu are motive să se îndoiască de competenţa profesională sau de bună-credinţă a d-lui Ioan Ceauşescu, arătând că a avizat difuzarea celorlalte reportaje realizate de acesta în Cehia. Totuşi, în timpul şedinţei, a depus la Comisia de Etică şi Arbitraj o sesizare în care îl acuză pe reporter de încălcarea Statutului ziaristului din SRTv.

 

c)      D-na Mădălina Rădulescu, şef secţie corespondenţi, spune că în şedinţa de sumar în care a prezentat reportajul de la Praga nimeni nu şi-a pus problema „tendentiozităţii” acestuia, ci s-a vorbit doar despre nevoia unei confirmări oficiale că expoziţia a fost organizată pe bani publici.

     

D-na Rădulescu confirmă că, în şedinţa din 19 februarie, producătorul Anca Lăzărescu a decis că ar fi util punctul de vedere al Preşedintelui ICR. Ea spune că în zilele următoare a readus subiectul în discuţie, insistând şi după înregistrarea declaraţiei d-lui Patapievici, când a considerat că erau întrunite toate condiţiile de difuzare a reportajului. Potrivit d-nei Rădulescu, directorul Ştirilor a acuzat-o pe un ton vehement că şi-a pierdut „obiectivitatea jurnalistic㔠şi c㠄apără ceea ce nu e de apărat”. Discuţia a fost confirmată de producătorul Anca Lăzărescu.

 

D-na Rădulescu a ajuns la concluzia că nu s-a dorit cu adevărat difuzarea reportajului şi pentru că niciun producător nu a fost interesat de reeditarea acestuia sau de vizionarea materialului brut filmat în Cehia.

 

d)      D-na Alexandra Bogdan spune că în 23 februarie trebuia să înregistreze o declaraţie a d-lui H-R Patapievici legată de conceptul „Fabulos spirit”, ocazie cu care producătorul Anca Lăzărescu i-a cerut să-i prezinte şefului ICR reportajul realizat la Praga şi să înregistreze poziţia acestuia faţă de criticile din material.

 

 Potrivit d-nei Bogdan, dl. Patapievici a vizionat reportajul, despre care ar fi zis că este „tendenţios”, că autorul său „nu ştie ce înseamnă aia artă”, că nu era cazul să comenteze el o expoziţie de fotografie” şi că trebuie „să lase criticii de artă să-şi spună cuvântul”. Ulterior, la insistenţele reporterului, dl Patapievici a acceptat cu greu să înregistreze o declaraţie referitoare la subiectul materialului.

 

Dna Bogdan spune că la întoarcerea în redacţie i-a informat despre întâlnirea de la ICR atât pe producătorul Anca Lăzărescu, cât şi pe editorul Radu Gafta; comentariul d-lui Gafta a fost că materialul nu va fi difuzat în jurnal, în timp ce d-na Lăzărescu i-a cerut d-nei Bogdan sa păstreze înregistrarea declaraţiei făcute de şeful ICR.

 

1.3. Având în vedere că d-na Rodica Culcer nu a răspuns nici la cea de-a doua invitaţie adresată de Comisia de Etică şi Arbitraj, s-a decis redactarea unui set de întrebări care să fie transmis pe adresa de e-mail a Directorului Direcţiei Ştiri. Întrebările se vor referi la cele trei subiecte aflate în analiza Comisiei: nedifuzarea replicii senatorului Ion Iliescu la acuzaţiile formulate de Preşedintele Traian Basescu în emisiunea „Zona fierbinte”, interviul din cotidianul România liberă în care pune la îndoială independenţa politică a unor ziarişti din Direcţia Ştiri şi sesizarea    d-lui Ioan Ceauşescu privind nedifuzarea reportajului despre activitatea Institului Cultural Român din Praga.