Un Vărsător, un Geamăn, un Capricorn, doi Raci şi trei Peşti în Top 10 Mari Români

| actualizat:

Documente disponibile pentru descarcare:

Astăzi, pe locul 10 în topul Marilor Români se află un fost şef de stat, pe 20 - un compozitor, pe locul 30 - o cântăreaţă, pe 40 - un domnitor, iar pe 50 - un sportiv. 80% dintre numele din Top 10 şi 78% din Top 100 aparţin trecutului. Pentru doi dintre primii zece Mari Români nu se cunoaşte data naşterii, deci nici zodia. În rest, avem un Vărsător, un Geamăn, un Capricorn, doi Raci şi trei Peşti. Clasamentul încă se poate schimba, pentru că nominalizările se pot face până pe 1 iulie.

O posibilă sugestie pentru cei care încă nu au trimis propia nominalizare: vineri, 23 iunie, de la ora 16.45 şi în reluare la 22.45, în cadrul campaniei Mari Români, TVR 1 difuzează portretul Luciei Sturza Bulandra.

Lucia Sturza Bulandra personalitatea zilei de 23 iunie, la TVR 1

68 de ani de teatru. Sute de chipuri, voci, personalităţi sublimate în talentul Luciei Sturza Bulandra. Prinţesă în condiţie absolută. Lucia Sturza Bulandra şi-a purtat rangul princiar pe scena teatrului, înnobilând-o. Într-o epocă în care actorii înca erau asimilaţi saltimbancilor, urmaşa domnitorului Sturdza a dat viaţă Reginei Margot, Annei Karenina şi Mariei Stuart.

Cariera sa a început simplu. Într-o zi s-a hotărât să-şi schimbe viaţa. Era în 1898, iar Sturza Bulandra avea 25 de ani. Terminase Facultatea de Litere şi Filosofie, dar nu găsise post în învăţământ. S-a gândit atunci că teatrul ar putea să-i ofere independenţa de care avea nevoie. Fără a sta prea mult pe gânduri, s-a prezentat la directorul de atunci al Teatrului Naţional, Petre Grădişteanu. Acesta a angajat-o pe loc, pentru că a întrevăzut în ea o mare artistă.

Am debutat cu o piesă într-un act, Primul bal de Pailleron. Aducându-mi aminte de acest debut, rămân uneori uimită, uneori bufnesc în râs, la gândul inconsistenţei mele de atunci. Dar nu numai a mea, ci şi a celor care mi-au încredinţat interpretarea unui personaj pentru care nu reprezentam nici o calitate. Mai mult, nu cunoşteam nici cele mai elementare principii ale artei noastre actoriceşti: dicţiune, respiraţie, valoarea gestului ş.a.m.d. De aceea, cu pasiune, m-am apucat să învăţ.

Dacă Lucia Sturza Bulandra este şi astăzi iubită şi respectată, se datorează tocmai faptului că, deşi dintr-o familie veche şi dintr-o lume care nu preţuia îndeobşte munca grea, zi de zi, şi-a închinat viaţa artei şi muncii, desfăşurând cu o energie şi pricepere rară o activitate plurală, vie, folositoare colectivităţii. Artistă nu atât de temperament vulcanic cum era Marioara Voiculescu, nici mare pasionată cum era Marioara Ventura, nici de intensitate lirică, asemeni Aurei Buzescu, ci mai curând actriţă de concepţie şi de ţinută intelectuală, de fiinţă care reflectă şi îşi cumpăneşte simţămintele prin gând şi ideal, Lucia Sturza Bulandra a creat o seamă de personaje neconformiste vremii sau mentalităţii curente sau, dimpotrivă, a ilustrat prin ţinută, stil, modă, intonaţie, personajele tipice lumii pariziene de acum câteva decenii.

În afară de actriţa creatoare de roluri neuitate, L.S.Bulandra a mai adus scenei noastre curajul de a susţine o companie particulară, în vremuri în care spiritul antreprenorial era atât de timid şi a făcut toate astea fără a ţine seama de consecinţele comerciale, cum mai târziu au procedat, din nefericire, multe companii particulare. Pentru buna ţinută a teatrului particular românesc, Lucia Sturza Bulandra şi Alexandru Davilla au făcut imens la noi, aducând acea ţinută adecvată, acel stil caracteristic, acel bun gust scenic atât de necesar.

Compania condusă de soţii Bulandra a evoluat cu timpul şi nu a rămas nepăsătoare faţă de inovaţiile regiei moderne, nici faţă de marele repertoriu clasic şi contemporan.

Ca profesoară la Conservator, ca directoare de scenă şi conducătoare de trupă particulară, Bulandra a adus ştiute servicii promovării teatrului bun şi literaturii dramatice împărţind timp de decenii, împreună cu Teatrul Naţional, răspunderea vieţii teatrale româneşti. Şi în film a avut două apariţii, la distanţă de trei decenii: Amor fatal (1911) şi Escadrila albă(1943).

În urma ei, o şcoală inegalabilă de actorie îi poartă spiritul şi numele nemuritor.

Mari Români se desfăşoară în două etape: nominalizările şi votul. Campania de nominalizare a fost lansată în data de 27 mai 2006 şi durează până pe 1 iulie. Nominalizările se pot face apelând gratuit un număr de telefon fix (0800.020.800, doar în reţeaua RomTelecom), accesând site-ul www.mariromani.ro, o adevărată enciclopedie virtuală, sau trimiţând un SMS, cu tarif normal, la nr. 1861.

(Surse: Scrieri despre teatru - Petru Comarnescu, Scurtă istorie a teatrului românesc - Mihai Florea, Actori de ieri şi de azi - N. Carandino)

DEPARTAMENTUL COMUNICARE ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE

ULTIMELE COMUNICATE