Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Tineri artişti de la Cluj, despre Mari Români

| Marţi, 27 Iunie 2006

28 iunie, la TVR 1

Tineri artişti de la Cluj, despre Mari Români

Cătălin Ştefănescu a înregistrat în Clubul Diesel din Cluj o nouă dezbatere pornind de la proiectul Mari Români, iniţiat de televiziunea publică. Un graphic designer, un muzicolog, un scenograf, un arhitect şi un poet, care au o trăsătură comun㠖 tinereţea – au fost incitaţi de Cătălin Ştefănescu să-şi spună părerea – pro sau contra proiectului Mari Români.

Dacă e bine sau nu să ai criterii de selecţie în realizarea topului celor mai mari români, dacă nominalizarea unui om fără şcoală este egală cu aceea a unui om şcolit – sunt doar câteva dintre temele de la care a pornit discuţia.

Unul dintre invitaţi se întreba dacă acest proiect s-ar fi întâmplat pe vremea lui Ceauşescu oare cine ar fi fost cel mai mare român. Dar oare ar fi avut loc acest proiect în cele două ore de program tv zilnic? Poetul a fost cel care a protestat vehement spunând că el nu înţelege cum încă mai poate fi nominalizat Ceauşescu drept cel mai mare român pentru un meschin de apartament pe care îl repartiza oamenilor...

Întreaga dezbatere Despre Mari Români poate fi urmărită miercuri seara la TVR 1, începând cu ora 20.30.

Găzduit de Cătălin Ştefănescu, Irina Păcurariu, Gianina Corondan şi Radu Naum, programul Mari Români se desfăşoară în două etape: nominalizările şi votul. Campania de nominalizare a fost lansată în data de 27 mai 2006 şi durează până pe 1 iulie. Nominalizările se pot face apelând gratuit un număr de telefon fix (0800.020.800, doar în reţeaua RomTelecom), accesând site-ul www.mariromani.ro, o adevărată enciclopedie virtuală, sau trimiţând un SMS, cu tarif normal, la nr. 1861. Mai întâi, vor fi anunţate cele 100 de personalităţi care au obţinut cele mai multe nominalizări din partea telespectatorilor, urmând să îi cunoaştem apoi pe cei 10 români care vor intra în cursa pentru titlul de „cel mai mare român al tuturor timpurilor”.

În perioada iulie-august se vor realiza 10 documentare, câte unul pentru fiecare dintre cei 10 finalişti. În septembrie şi octombrie, pe parcursul a 5 săptămâni, cei 10 competitori vor putea fi susţinuţi de telespectatori în cadrul unor dezbateri transmise în direct de TVR 1. În data de 21 octombrie, Televiziunea Română va transmite în direct spectacolul final al proiectului „Mari Români", show în care va fi desemnat cel mai valoros român al tuturor timpurilor.

Tristan Tzara – poetul care a şocat şi a dezintegrat limba

În timpul primului război mondial, a născocit, din dezamăgire şi revoltă, dadaismul, mişcare care a revoluţionat cultura europeană. Sătul la un moment dat de dada şi de distrugere, intră în suprarealism, curent mai constructiv.

Poet şi eseist, Tristan Tzara (1896 – 1963), pseudonimul lui Samuel Rosenstock, s-a stabilit în Franţa, a deschis dicţionarul Larousse, a dat peste “dada” („căluţ de lemn”) şi a stârnit o revoluţie în artele plastice şi în literatură.

Mişcarea dadaistă* a apărut în oraşul elveţian Zürich, în timpul primului război mondial. Tzara a ajuns acolo în toamna lui 1915 şi s-a alăturat curând unui grup de tineri intelectuali care puneau la cale happeningurile de la Cabaret Voltaire. Aşa a apărut mişcarea Dada, care nu a fost o invenţie exclusivă a lui Tzara, dar „nu ar fi devenit niciodată ceea ce a devenit fără eforturile de popularizare şi diplomaţia lui”.

Din dorinţa de a face cunoscută lumii întregi această mişcare, în 1919 se mută la Paris. Totuşi, sunt voci care consideră această mutare neinspirată, întrucât a coincis cu sfârşitul perioadei cu adevărat inovative a dadaismului. Împreună cu André Breton, Philippe Soupault şi Louis Aragon, Tzara s-a angajat în activităţi tumultuoase pentru a şoca publicul şi a dezintegra structurile limbii franceze.

Obosit de nihilism şi de distrugere, Tristan Tzara a devenit, în a doua jumătate a anului 1929, suprarealist. Realitatea, însă, l-a adus în curând cu picioarele pe pământ, iar poetul rătăcitor şi-a consumat mult timp pentru reconcilierea Suprarealismului cu Marxismul. În timpul celui de-al doilea război mondial, a intrat în Rezistenţa Franceză, iar în 1947 în Partidul Comunist Francez, când a devenit cetăţean al Hexagonului. După nici zece ani a demisionat din partid, ca protest împotriva suprimării revoltelor din Ungaria de către Uniunea Sovietică.

Odiseea politică a avut şi o parte bună, întrucât l-a apropiat mai mult de oameni. Poeziile din ultima parte a vieţii vorbesc despre durerile unui suflet care se zbate între uimire şi revoltă.

Tristan Tzara a murit la Paris şi a fost înmormântat printre oamenii de seamă ai Franţei, în Cimitirul Montparnasse.

* Dadaismul este un curent cultural şi artistic nonconformist şi anarhic îndreptat împotriva rutinei în viaţă, gândire şi artă, cultivă arbitrariul total, neprevăzutul, abolirea formelor constituite, provocând dezordinea şi stupoarea.

DEPARTAMENTUL COMUNICARE ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE