"Am scăpat, am scăpat!" exclama în 1925 adolescentul Mircea Eliade şi la fel exclamă tinerii în fiecare an.
În 1925, Eliade, la vârsta adolescenţei, era copleşit de emoţiile bacalaureatului. Au fost „zile neliniştite”, când timpul era „prea scurt” şi „voinţa îndoielnică”, povestea el. Era primul an când examenul de bacalaureat se desfăşura în România, introdus de ministrul Instrucţiunii Publice din acea vreme, Constantin Anghelescu.
În secolul care a trecut, simpla rostire a cuvântului bacalaureat a provocat an de an aceleaşi nelinişti, atât în sufletele elevilor care trebuie să treacă examenul maturităţii, cât şi în cele ale părinţilor. Iar la final, exclamaţia de eliberare a adolescentului Eliade a răzbătut din mii şi mii de suflete.
Însă bacalaureatul semnifică totuşi, pentru orice adolescent, odată trecut cu succes, prima victorie din viaţă. Au existat însă şi vremuri când bacalaureatul era un vis imposibil, spre exemplu pentru tinerele din Franţa la mijlocul secolului al XIX-lea. Examenul maturităţii era atunci exclusiv masculin.
„Poate fi învăţământul liber pentru femei?” se întreba Julie-Victoire Daubié în 1859, cea care va deveni, în 1861, prima femeie din Franţa care obţinea o diplomă de bacalaureat.
Julie-Victoire Daubié. Fotografie de Pierre Petit, 1861. Sursa: Wikimedia Commons
Lingviştii spun că termenul baccalauréat din franceză provine din sintagma latină „bacca laurea” - „coroană de laur”, distincție care simbolizează gloria celui ce o poartă. A fost introdus pentru prima dată, ca titlu academic, de Papa Grigorie al IX-lea în secolul al XIII-lea, la Universitatea din Paris, iar baccalaureus era candidatul care era supus primelor sale încercări academice.
Istoria examenului de bacalaureatul a început în Franţa, în 1808, când a fost introdus de Napoleon Bonaparte. Decretul din 17 martie stipula că ”gradele universitare vor fi trei: bacalaureatul, licenţa, doctoratul [...]”.
La prima sesiune a bacalaureatului care s-a desfăşurat în iulie 1809 au luat parte doar 39 de candidați şi aceasta consta într-un interviu oral. Prima probă scrisă va fi introdusă abia în 1830 şi va deveni obligatorie în 1840.
Dacă în secolul al XIX-lea, în Franţa, educația femeilor era permisă prin lege, acestea nu puteau totuși să susțină examenul, deoarece ele nu învățau limba latină, esențială pentru a obţine diploma de intrare în universitate.
Julie-Victoire Daubié s-a născut în Bains-les-Bains, pe 26 martie 1824. Era cel de-al optulea şi cel mai mic copil al familiei. După ce familia se mută în Fontenoy-le-Château, studiază latina şi greaca alături de unul dintre fraţii ei, devenit preot. În 1844, obţine „certificatul de capacitate”, singura diplomă accesibilă pe atunci femeilor. Urmează cursuri la Muzeul Național de Istorie Naturală din Paris şi călătoreşte mult. Călătoriile din această perioadă o ajută să scrie eseul „La Femme Pauvre au XIXe siècle”. Era începutul unei adevărate lupte pentru emanciparea femeilor.
“Societatea e direct interesată ca educaţia soţiei să nu fie inferioară celei a soţului său; educaţia mamei celei a fiilor săi; educaţia surorii celei a fratelui; moravurile lor, mai ales, nu pot fi diferite, fără ca familia și statul social să sufere de atacuri profunde.”
Cartea în care Victoire Daubié descrie şi analizează starea femeilor din punct de vedere economic, moral și politic în secolul al XIX-lea obţine premiul I la concursul Academiei de Științe, Arte şi Arte-frumoase din Lyon.
După ce este refuzată în Paris şi Aix-en-Provence, Academia din Lyon îi acordă permisiunea de a participa la examenul de bacalaureat şi pe 17 august 1861, la vârsta de 37 de ani, Victoire Daubié devine (graţie şi intervenţiei Împărătesei Eugénie, soţia lui Napoleon al III-lea, după cum spun istoricii) prima femeie care obține bacalaureatul francez. Este „bachelier”, deoarece echivalentul feminin al termenului nu exista încă. Pe 28 octombrie 1871 va deveni şi prima femeie care obţine o diplomă în Litere, la Universitatea din Sorbona.
A fost jurnalist economic, a susţinut conferințe, a scris pentru cotidianul La Presse şi săptămânalele L’Economiste français și Le Droit des femmes, a înfiinţat o asociaţie de sprijin pentru femei.
La ediţia din 1867 a Expoziţiei Universale care s-a desfăşurat la Paris, cartea „La Femme Pauvre au XIXe siècle” primeşte medalia de bronz.
Va milita toată viaţa pentru accesul femeilor la educație, drept la vot și salarii egale cu cele ale bărbaţilor.
„Fără îndoială că mai sunt multe de schimbat”, scria jurnalistul Pierre Report în 2014, într-un articol din France Culture. În mai mult de două sute de ani de istorie, bacalaureatul nu a reuşit să devină examenul ideal nici în Franţa, nici la noi în ţară.
„Ne-a înspăimântat mult noul bacalaureat: suntem cea dintâi serie. Cei care învăţau înainte, acum, se surmenează. Nimeni nu ştie ce se va petrece precis la bacalaureat. Profesorii şi-au pierdut calmul, băieţii sunt înspăimântaţi”, scria Mircea Eliade în „Romanul adolescentului miop”.
Sigur, elevii sunt la fel în orice epocă. Au emoţii, nelinişti, spirit de revoltă specific adolescenţei.
Dar cum s-a stins flacăra lui Victoire Daubié? De ce am pierdut acest entuziasm? Victoria ei de acum aproape două secole ar trebui să fie un exemplu pentru noi toţi, în aceste vremuri în care avem mult mai multe mijloace de informare şi de educaţie la dispoziţie, dar şi mult mai multe drepturi, graţie unor oameni ca Victoire Daubié.
Laurii bacalaureatului, dincolo de a fi o necesitate şi o obligaţie socială, o sperietoare pentru copii şi părinţi, temă de lucru pentru fiecare nouă echipă care răspunde de învăţământ, ar trebui să însemne încă dorinţa unui adolescent de a afla mai multe despre lume şi viaţă, de a deveni un adult învăţat şi puternic, de a-şi dovedi lui însuşi de ce e în stare.
Cuvântul Bacalaureat ar trebui să însemne Victorie.
Autor: Cristina Dănilă
(Grafică: Ioana Dănilă)
***
PUTEREA CUVINTELOR: Un cuvânt pe săptămână - GHETOU
PUTEREA CUVINTELOR: Un cuvânt pe săptămână - RASISM
PUTEREA CUVINTELOR: Un cuvânt pe săptămână - Everest
PUTEREA CUVINTELOR: Un cuvânt pe săptămână - Carantină
PUTEREA CUVINTELOR: Un cuvânt pe săptămână - Suprarealist
PUTEREA CUVINTELOR: Un cuvânt pe săptămână - ONLINE
PUTEREA CUVINTELOR: Un cuvânt pe săptămână - Mască
PUTEREA CUVINTELOR: Un cuvânt pe săptămână - Știință
