În secolelor XVIII – XIX, în Oltenia şi Muntenia, micii boieri îşi ridicau case semi forticate, pentru a se proteja în faţa raidurilor unor grupuri de jefuitori turci, a haiducilor sau chiar a revoltelor de pe moşie. În formă de turn, aceste case numite „cule” aveau dublu rol: de locuit şi de apărare a familiei şi averii. Astăzi, se mai pot vedea câteva asemenea cule în judeţele Argeş, Dolj, Gorj, Olt, Mehedinţi,Teleorman, Vâlcea.
În judeţul Dolj, pe Lista Monumentelor Istorice figurează trei cule: Cernătescu, Izvoranu-Geblescu şi Poenaru. Despre primele două, puteţi citi în articolul Istoria culelor doljene (I).
Cuvântul culă vine din tucă, unde „kule” înseamnă chiar turn, astfel încât nu e surprinzător că pot fi întâlnite în toată zona Balcanilor.
Cula Poenaru transformată în şcoală
Din vechea Culă Poenaru din satul Almăj a mai rămas de fapt puțin: o sală şi vestibilul din care pornea scara de acces la etaj, ambele incluse în structura şcolii din localitate.
Construită în 1764 de boierul Barbu Poenaru pe moşia sa din Almăj, cula avea două nivele, la etaj aflându-se un cerdac cu stâlpi de lemn din care se putea vedea Valea Jiului.
În 1801, cula este incendiată de cârjalii lui celebrului Pazvanoglu - cunoscut la noi ca Pazvante Chioru’-, apoi are de suferit la cutremurul din 1838, pentru ca, în 1844, să treacă printr-un alt incendiu. În urma acestor evenimente, cula pierde etajul, care nu mai este refăcut, şi rămâne doar cu parterul boltit peste care se pune un acoperiş de tablă. În 1904, Gheorghe Poenaru dăruiește cula primăriei pentru a fi transformată în școală. Construcției i se adaugă o sală de clasă, după care extinderile continuă în anii 1938-1939 și 1956, astfel că, în prezent, nucleul fostei cule este complet înglobat în clădirea școlii.
Vechea încăpere a culei, de formă pătrată, cu latura de 8 metri, şi înaltă de 5 metri are un tavan boltit remarcabil, cu câte patru lunete pe fiecare latură. De sub varul alb se disting câteva fresce, care dau o notă specială acestui loc, bolta fiind bogat decorată cu stucaturi cu motive vegetale și medalioane cu scene din fabulele lui Esop.
Detaliu din interiorul culei Poenaru/ credit foto Romania Atractiva
Peste drum de fosta culă se află Biserica „Sfinții Voievozi”, lăcaş de cult ridicat de acelaşi Barbu Poenaru. Vechiul clopot păstrează încă inscripţia: „Acest clopot l-a făcut Barbu Poenaru și Catrina Poenăreasa“, în vreme ce, în biserică, alături de picturile cu scene din Vechiul și Noul Testament vedem un tablou votiv, realizat în 1789, reprezentându-l pe domnitorul Nicolae Mavrogheni. De asemenea, pisania săpată în piatră cu litere chirilice stă şi ea mărturie vechimii acestor locuri.
Cula şcoală Poenaru este inclusă în Ruta Culelor din programul de turism cultural România Atractivă.
Poveștile culelor din Vâlcea și Gorj le puteți afla din articolele: Poveştile culelor vâlcene, Poveştile culelor gorjene (I), Cule gorjene, povești pitorești cu domni și domnițe (II)
Credit foto: România Atractivă
