Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Dezbateri estivale în campania Mari Români

| Marţi, 27 Iunie 2006
Din 24 iunie, TVR 1 aduce în „agora tv", în fiecare seară, nume importante din showbiz, personalităţi ale lumii culturale, artistice şi lideri de opinie „cu greutate", în cadrul unei serii de dezbateri sub genericul Despre Mari Români.

Sâmbătă, 24 iunie, de la ora 20.30, şi duminică, 25 iunie, de la aceeaşi oră, telespectatorii TVR 1 vor putea urmări dezbaterea organizată de Televiziunea Română la Institutul Cultural Român pornind de la proiectul Mari Români. Cristian Tudor Popescu, Tania Radu, Tudor Giurgiu, Mircea Diaconu, Horea Bădău, Ioana Avădani, Cristina Modreanu, Ovidiu Nahoi, Johnny Răducanu, Rodica Culcer au fost invitaţii lui Cătălin Ştefănescu şi ai Irinei Păcurariu la o discuţie despre utilitatea proiectului Mari Români, dar şi despre alăturarea unor mari nume de istorici, oameni de ştiinţă şi de stat sau actori lângă cele de interpreţi de muzică pop, manele, personaje de poveste, în lista nominalizărilor.

În 26 iunie, tot de la 20.30, Radu Naum are întâlnire la Caffe Terace din Bucureşti cu Ana Diculescu – avocat, Ileana Lucaciu - România Liberă, Artanu (Adrian Pleşca) – Timpuri noi, Ioan Gury Pascu – Grupul Divertis, Bogdan Naumovici – Agenţia Leo Burnett pentru a lansa telespectatorilor o nouă invitaţie la dezbatere pe tema Mari Români.

Pe 27 iunie, la aceeaşi oră, 20.30, Florin Iaru discută despre românii nominalizaţi, cu moderatori ai emisiunilor culturale de la TVR: Marina Constantinescu, Cătălin Ştefănescu, Eugenia Vodă, Dragoş Bucurenci, Cătălin Avramescu. Cătălin Ştefănescu propune telespectatorilor pentru seara de 28 iunie o foarte interesantă discuţie despre proiectul TVR, pe care a avut-o, în Clubul Diesel din Cluj, cu reprezentanţi ai lumii culturale din localitate (artişti plastici, pictori etc.).

Pe 29 iunie, Irina Păcurariu preia ştafeta discuţiilor despre Mari Români şi, într-un spaţiu total neconvenţional (într-o baie turcească), îi provoacă pe profesorul Daniel Condurache (director la Opinia Studenţească din Iaşi), Silviu Lupescu (Editura Polirom), Mădălina Cocea (editorialist la Suplimentul de Cultură Iaşi, dar şi profesor la Şcoala de Jurnalism de la Bruxelles), Matei Bejenariu (artist plastic şi director festival artă contemporană). Pentru 30 iunie este programată întâlnirea Gianinei Corondan cu Horia Moculescu, Narcisa Suciu, Corina Chiriac, Marius Florea Vizante şi Cornel Ilie (Vank), pe care moderatoarea îi provoacă să-şi spună părerea despre marii români nominalizaţi până acum, dar şi despre proiectul lansat de TVR. Pe 1 iulie, telespectatorii vor putea urmări la TVR 1 întâlnirea moderată de Cătălin Ştefănescu şi Irina Păcurariu la sediul Evenimentului Zilei. Vor participa jurnalişti şi cititori ai Evenimentului Zilei, dar şi cei care au intrat şi discutat pe forumurile de discuţii despre Mari Români.

Găzduit de Cătălin Ştefănescu, Irina Păcurariu, Gianina Corondan şi Radu Naum, programul Mari Români se desfăşoară în două etape: nominalizările şi votul. Campania de nominalizare a fost lansată în data de 27 mai 2006 şi durează până pe 1 iulie. Nominalizările se pot face apelând gratuit un număr de telefon fix (0800.020.800, doar în reţeaua RomTelecom), accesând site-ul www.mariromani.ro, o adevărată enciclopedie virtuală, sau trimiţând un SMS, cu tarif normal, la nr. 1861. Mai întâi, vor fi anunţate cele 100 de personalităţi care au obţinut cele mai multe nominalizări din partea telespectatorilor, urmând să îi cunoaştem apoi pe cei 10 români care vor intra în cursa pentru titlul de „cel mai mare român al tuturor timpurilor”. Este momentul în care se dă startul celei de-a doua etape.

În perioada iulie-august se vor realiza 10 documentare, câte unul pentru fiecare dintre cei 10 finalişti. În septembrie şi octombrie, pe parcursul a 5 săptămâni, cei 10 competitori vor putea fi susţinuţi de telespectatori în cadrul unor dezbateri transmise în direct de TVR 1. În data de 21 octombrie, Televiziunea Română va transmite în direct spectacolul final al proiectului „Mari Români", show în care va fi desemnat cel mai valoros român al tuturor timpurilor.

I. C. BRĂTIANU – personalitatea zilei de 24 iunie

Născut în 1821, la Piteşti, Ion C. Brătianu a marcat viaţa politică românească a secolului al XIX-lea, fiind considerat unul dintre artizanii statului român modern. După ce studiază la Paris, se întoarce în ţară şi ia parte, împreună cu prietenul său, C.A. Rosetti şi alţi politicieni proeminenţi, la Revoluţia din 1848.

A asistat în 1866 la demiterea lui Cuza. În 1875 a pus bazele Partidului Naţional Liberal, pe care l-a condus până la sfârşitul vieţii (1891), şi a contribuit decisiv la aducerea în ţară a principelui Carol I, sub domnia căruia a avut mai multe mandate ministeriale. I.C. Brătianu a fost membru al Academiei Române.

I. C. Brătianu a fost un lider autoritar ce şi-a atras numeroase adversităţi, până şi ameninţări sub forma atentatului, dar şi multă admiraţie, nu doar din partea celor de acelaşi crez politic. Prestaţia sa a ilustrat un stil - „brătienismul" - care a incitat adeseori comentariul pe tema menirii şi calităţilor liderului de partid, ale omului de stat.

Traiectoria politică a lui I.C.Bratianu, „revoluţionarul de odinioară", care, semnala N. Iorga, se convertise, după 1866, „la ideea guvernării ţării", a cunoscut o ascensiune formidabilă în anii 1876-1881, pentru a se menţine la cotele prestaţiei de lider autoritar până la finele vieţii. Abil politician, de o moralitate şi o inteligenţă incontestabile, I.C. Brătianu a fost singurul român care s-a bucurat de respect şi de o prietenie sinceră din partea lui Carol I. La moartea sa, regele afirma plin de durere că a pierdut unul dintre cei mai abili politicieni pe care se baza o întreagă ţară şi, în acelaşi timp, un prieten devotat.

Mihail Kogălniceanu a ieşit din Guvern la 25 noiembrie 1878. I.C. Brătianu şi-a refăcut Cabinetul, în coaliţie cu alte forte şi personalităţi politice, şi a guvernat, până în anul 1888, cu o singură întrerupere de două luni de zile, imediat după proclamarea Regatului (la 14 martie 1881). I.C. Brătianu a revenit la conducerea ţării cu un Guvern care a durat din 9 iunie 1881 până la 22 martie 1888. În aceşti din urmă şapte ani a prezidat cu autoritate şi cu folos procesul consolidării Regatului Român. A demisionat în plină criză internă, cu agitaţii ce cochetau cu războiul civil.

Împreună cu fiul său, Ionel, a transformat domeniul Florica – format din conac, fermă, capelă, cramă, gară şi chiar un observator astronomic, toate amplasate în mijlocul unui vast parc, înconjurat de podgoriile de la Ştefăneşti – dintr-o cochetă casă de administraţie a moşiei într-o somptuoasă reşedintă boierească, în care s-au luat importante decizii privind istoria noastră.

DEPARTAMENTUL COMUNICARE ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE