Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Carol I - un neamt care a obtinut independenta Romaniei

| Marţi, 27 Iunie 2006

Carol I – Personalitatea zilei de 22 iunie, la TVR 1

Joi, 22 iunie, de la ora 16.45 şi în reluare la 22.45, în cadrul campaniei Mari Români, TVR 1 difuzează portretul lui Carol I, un neamţ mai român decât mulţi români. Un domnitor adus dinafară pentru a potoli conflictele dinăuntru. Încă de la începutul campaniei, Carol I a primit trei nominalizări de la personalităţile invitate în show-ul de debut: actriţa Oana Pellea, regizorul Alexandru Darie şi jurnalistul Răzvan Ionescu.

De altfel, cu prilejul aniversării a 140 de ani de la fondarea Dinastiei Regale Române şi a 125 de ani de la proclamarea Regatului Român, 2006 a fost declarat „Anul Carol I”. Pentru a marca acest moment aniversar, TVR a difuzat, în luna mai, documentarul realizat de Marilena Rotaru, „Nihil Sine Deo”, o evocare a celor patru regi care au urcat pe tronul României şi şi-au legat destinele de modernizarea şi întregirea ţării.

Un neamţ care a obţinut independenţa României

A fost primul rege al României, pe care a transformat-o într-un stat european modern independent, cu legi clare (la doar 2 luni de la venirea tânărului principe în România, este votată legea fundamentală), o ţară cu nimic mai prejos faţă de cele occidentale. Evoluţia spectaculoasă a vieţii culturale şi sociale, înfiinţarea instituţiilor fundamentale, tineri talentaţi trimişi la studii în străinătate, proiecte urbanistice desfăşurate cu minuţiozitate, dezvoltarea industriei, toate la un loc, desfăşurate în anii de domnie ai lui Carol I, au fost semnul că România urma să devină o adevărată splendoare a Europei, iar Bucureştiul - „Micul Paris”.

Avea numai 27 de ani când a fost ales domn al României, în 1866, conform cererii Divanelor ad-hoc din 1857, fiind susţinut de Napoleon al III-lea, vărul său dinspre mamă.

Carol a sosit în România la 10 mai 1866, incognito, din cauza războiului dintre Austro-Ungaria şi Prusia. A găsit o ţară subdezvoltată, în care reformele lui Cuza, mai ales cea agrară şi cea a învăţământului primar obligatoriu, nu puteau fi aplicate. Domnia lui a reprezentat cea mai rapidă epocă de progrese a României, stimulate şi de câştigarea Independenţei de stat după războiul din 1877-1878. După proclamarea independenţei, la 10 mai 1877, moment decisiv în dezvoltarea statului român modern, la care Carol a avut o contribuţie extrem de importantă, se impunea schimbarea statutului de principat al României. Astfel, în 1881, Carol I primeşte titlul de Rege, iar România devenea regat.

Carol a fost căsătorit cu principesa Elisabeta de Wied, cunoscută sub pseudonimul literar de Carmen Sylva. Au avut un singur copil, pe principesa Maria, care a murit de scarlatină la doar trei ani şi jumătate. În această situaţie, Carol a adoptat şi a desemnat ca moştenitor al tronului pe Ferdinand, fiul fratelui său mai mare, Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen.

A fost un om extrem de sever şi disciplinat, de o moralitate impecabilă, un rege care a încercat să impună şi colaboratorilor stilul său meticulos şi exact. Regina Elisabeta spunea despre soţul ei c㠄şi în somn, el purta Coroana pe cap”.

După izbucnirea primului război mondial, în vara lui 1914, Carol a convocat un Consiliu de Coroană cu toţi marii oameni politici, pentru a hotărî ce atitudine va lua România. Regele a insistat pentru o intrare în război de partea Puterilor Centrale (Germania şi Austro-Ungaria), de care România era legată printr-un tratat secret din 1883. La acea dată, însă, Transilvania era stăpânită de Austro-Ungaria, fapt care a făcut ca majoritatea participanţilor la Consiliu să opteze pentru neutralitatea armată. Ca rege constituţional, Carol s-a supus.

A murit la scurt timp, zdrobit sufleteşte de această decizie. Se odihneşte la Curtea de Argeş, în Biserica episcopală, unde, după doi ani de la moartea sa, a fost înmormântată şi soţia lui Elisabeta.

Mari Români se desfăşoară în două etape: nominalizările şi votul. Campania de nominalizare a fost lansată în data de 27 mai 2006 şi durează până pe 1 iulie. Nominalizările se pot face apelând gratuit un număr de telefon fix (0800.020.800, doar în reţeaua RomTelecom), accesând site-ul www.mariromani.ro, o adevărată enciclopedie virtuală, sau trimiţând un SMS, cu tarif normal, la nr. 1861.

DEPARTAMENTUL COMUNICARE ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE