Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Avem nevoie de proiectul Mari Români?

| Marţi, 27 Iunie 2006

27 iunie, la TVR 1

Avem nevoie de proiectul Mari Români?

Marina Constantinescu (realizator şi moderator Nocturne), Cătălin Ştefănescu (realizator şi moderator Garantat 100%), Dragoş Bucurenci (realizator şi moderator Cultura libre), Cătălin Avramescu (moderator al emisiunii Interogaţii radicale la TVR Cultural) au fost provocaţi de Florin Iaru la o dezbatere despre importanţa şi nevoia de a fi lansat de către televiziunea publică proiectul Mari Români. Punctele de vedere ale celor cinci, întrucât nici Florin Iaru (moderatorul întâlnirii) nu a fost lăsat de ceilalţi realizatori de emisiuni culturale de la TVR să nu-şi exprime opinia pe tema enunţată, le veţi putea urmări marţi seara, de la ora 20.30, la TVR 1.

E o formă de curaj, pe care televiziunea şi-a asumat-o atunci când a decis să iniţieze acest proiect… Cred că e un proiect foarte incitant şi foarte plăcut pentru o societate mai aşezată. Mi se pare foarte util, dar în zona de lux, să afli la un moment dat, după ce societatea este aşezată, când lucrurile sunt bine definite. Într-un secol care se îndreaptă spre globalizare, e ideal foarte util. Atunci trebuie făcut un astfel de exerciţiu de identitate naţională. Sunt două probleme: momentul în care alegi să faci acest lucru şi forma în care o faci... Cred că există un risc - în tendinţa de democraţie, de prea multă democraţie - cred că se coboară, uneori, prea jos nivelul, a fost de părere Marina Constantinescu, cea care considera că momentul cel mai bun pentru lansarea proiectului ar fi fost imediat după 1989, nu acum.

Eu cred că acum este momentul, cred că puteam chiar mai de demult să facem un astfel de proiect... Pe mine nu mă interesează cine va ieşi cel mai mare român, pe mine mă interesează acel top 100. Acela e rezultatul la care vrem să ne uităm... Eu văd acest proiect ca pe un instrument, o măsurătoare a culturii naţionale, a culturii noastre. Şi atunci când începi un proces de schimbare, e foarte important să începi cu o măsurătoare, a continuat Dragoş Bucurenci. Cătălin Avramescu a fost mult mai tranşant (Da, e o măsurătoare, dar a unei tragedii culturale), iar motivele lui le veţi afla urmărind, sub genericul Despre Mari Români, dezbaterea din 27 iunie, ora 20.30, la TVR 1.

În opinia lui Cătălin Ştefănescu, proiectul Mari Români nu este un exerciţiu de recuperare, nici unul de identitate. Văd cu oarecare relaxare acest proiect... Faptul că se întâmplă la postul public dă o oarecare greutate falsă acestei iniţiative. Postul public rareori poate fi judecat altfel decât în termeni radicali: fie în termenii unei elite extrem de pretenţioase, fie în termenii unor oameni care nu au depăşit încă nivelul de receptare al unei televiziuni provinciale. Trebuie să ne gândim la Mari Români doar ca la un program de televiziune, cu regulile lui, cu aşteptările, dar şi cu partea lui serioasă, la care uităm să adăugăm şi partea lui de necesar amuzament, ironie, relaxare...

Găzduit de Cătălin Ştefănescu, Irina Păcurariu, Gianina Corondan şi Radu Naum, programul Mari Români se desfăşoară în două etape: nominalizările şi votul. Campania de nominalizare a fost lansată în data de 27 mai 2006 şi durează până pe 1 iulie. Nominalizările se pot face apelând gratuit un număr de telefon fix (0800.020.800, doar în reţeaua RomTelecom), accesând site-ul www.mariromani.ro, o adevărată enciclopedie virtuală, sau trimiţând un SMS, cu tarif normal, la nr. 1861. Mai întâi, vor fi anunţate cele 100 de personalităţi care au obţinut cele mai multe nominalizări din partea telespectatorilor, urmând să îi cunoaştem apoi pe cei 10 români care vor intra în cursa pentru titlul de „cel mai mare român al tuturor timpurilor”. Este momentul în care se dă startul celei de-a doua etape.

În perioada iulie-august se vor realiza 10 documentare, câte unul pentru fiecare dintre cei 10 finalişti. În septembrie şi octombrie, pe parcursul a 5 săptămâni, cei 10 competitori vor putea fi susţinuţi de telespectatori în cadrul unor dezbateri transmise în direct de TVR 1. În data de 21 octombrie, Televiziunea Română va transmite în direct spectacolul final al proiectului Mari Români, show în care va fi desemnat cel mai valoros român al tuturor timpurilor.

Dimitrie Cantemir – personalitatea zilei de 27 iunie

Domn al Moldovei şi mare cărturar enciclopedist, Dimitrie Cantemir este considerat unul dintre cei mai erudiţi umanişti din cultura noastră. Prin opera sa ştiinţifică şi literară, Cantemir s-a situat cu mult deasupra învăţaţilor vremii.

Era fiul lui Constantin Cantemir, iar turcii l-au înscăunat socotindu-l om de încredere, ca pe unul care, trimis ostatic de mic copil, a stat 17 ani la Constantinopol. Cu toate acestea, în politica externă, Cantemir a manifestat afinităţi faţă de Rusia, încheind la Luţk, în 1711, un tratat secret de alianţă cu ţarul Petru I, în speranţa eliberării ţării de sub dominaţia turcească.

În timpul războiului ruso-turc a trecut făţiş de partea trupelor ruseşti. După înfrângerea de la Stănileşti, Dimitrie Cantemir s-a refugiat în Rusia, unde a devenit consilier al ţarului Petru I. Tot acolo a avut şi o prodigioasă activitate ştiinţifică.
În 1714 a fost ales membru al Academiei din Berlin. În opera lui Cantemir s-au oglindit cele mai importante probleme ridicate de dezvoltarea socială şi istorică a Moldovei de la sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea. În ceea ce priveşte concepţia politică, Dimitrie Cantemir s-a manifestat ca adept al domniei autoritare şi adversar al atotputernicei marii boierimi. În scrierile sale s-a manifestat de partea luptei ţărănimii împotriva abuzurilor boierimii şi s-a pronunţat împotriva transformării ţăranilor liberi în şerbi.

Cantemir a fost primul scriitor român de lucrări filozofice propriu-zise. Subiectul numărul 1: lupta dintre concepţiile religioase medievale şi cele laice moderne, vădind în această privinţă tendinţe înaintate, raţionaliste. Cantemir a subliniat rolul simţurilor şi al experienţei în cunoaştere, a afirmat existenţa cauzalităţii şi legalităţii în natură şi societate, şi-a exprimat încrederea în puterea ştiinţei şi a raţiunii omeneşti, căutând să delimiteze domeniul ştiinţei de cel al teologiei. Atribuind providenţei divine un rol secundar, Cantemir a conceput istoria ca o succesiune a „monarhiilor”, care trec prin perioade de ascensiune şi decădere în conformitate cu legile „naturii”.

A fost un remarcabil istoric, geograf şi orientalist. Prin metoda sa critică de cercetare a izvoarelor, Dimitrie Cantemir a fost un istoric modern, depăşind etapa cronicarilor.

DEPARTAMENTUL COMUNICARE ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE