Jurnalistul TVR ne vorbeşte despre ştirile false care au prins teren fertil în zilele noastre, despre mecanismele subtile ale dezinformării, dar şi cum să fim mereu atenţi şi să discernem între fake news şi ştiri. Mai jos, interviul integral.
Marian Voicu duce o luptă constantă cu ştirile false, pe care le demontează săptămânal, în emisiunea “Breaking Fake News”, la TVR 1. „Cei care produc fake news profită cu bună știință de mecanismele subtile ale dezinformării, de emoție, frustrare, suspiciune și apetența pentru teorii ale conspirației”, declară el. Şi adaugă: „Presa tradițională și instituțiile nu vor putea evacua aceste știri false din spațiul public, pentru că acest tip de conținut nu este ilegal, iar libertatea de exprimare este inalienabilă”.
Din 2020, Marian Voicu produce și prezintă la TVR 1 “Breaking Fake News”, singura emisiune din spațiul audiovizual românesc care documentează fenomenul dezinformării. Tot jurnalistul TVR moderează emisiuni de dezbateri pe micul ecran, dar şi conferinţe şi dezbateri în ţară sau străinătate. E profund implicat în ceea ce se întâmplă în societatea românească, iar cum să luptăm cu dezinformarea ne spune jurnalistul TVR Marian Voicu, în dialogul de mai jos.
1. E bătălie pierdută, în contextul a ce se întâmplă, ce trăim, lupta cu dezinformarea? Oferă-ne un sfat: cum să deosebească un simplu telespectator un adevăr/ştire de fake news?
Cancerul dezinformării și propagandei negre se extinde rapid. Cei care produc fake news profită cu bună știință de mecanismele subtile ale dezinformării, de emoție, frustrare, suspiciune și apetența pentru teorii ale conspirației. Presa tradițională pierde teren peste tot în lume, dar mai ales în România, în fața presei alternative și a influencerilor. Boții „răi” (peste 30% din conturile de pe internet) și trolii amplifică acest tip de mesaje și le livrează țintit unui anumit tip de public. Va trebui ca, pe lângă un răspuns instituțional adecvat, publicul să fie la fel de sceptic și să privească la fel de critic aceste informații ca și jurnaliștii, ceea ce nu se va întâmpla prea curând. Presa tradițională și instituțiile nu vor putea evacua aceste știri false din spațiul public, pentru că acest tip de conținut nu este ilegal, iar libertatea de exprimare este inalienabilă. În plus, dezinformarea este o sursă uriașă de profit pentru rețele de socializare, dar și pentru presa mainstream. Până la o eventuală nouă reglementare la nivelul Uniunii Europene, soluția rămâne la consumatorul de informații. Este vorba de discernământ, pur și simplu.
2. Care sunt cele mai absurde fake-news-uri pe care le-aţi demontat în emisiune (BFN)?
Cele mai aberante sunt deja clasice, s-au transformat în timp în teorii ale conspirației. Dacă e să le citez unele, de care ne-am ocupat la BFN – vaccinul antipojar (ROR) produce autism (în România, în ultima epidemie au murit câțiva copii nevaccinați), jandarmii francezi au fost prezenți în România pentru a suprima mișcarea civilă care se opunea „loviturii de stat” declanșate de anularea candidaturii lui Georgescu, polițiști sub acoperire au instigat violențele care au urmat deciziei CCR, Ilie Bolojan a furat tiruri când lucra în Germania, SUA a acordat ajutoare de 50 de milioane de dolari Hamas pentru cumpărarea de prezervative (pe care aceștia le-au folosit în declanșarea de atacuri teroriste), Trump va recunoaște anexarea Crimeii pentru că va construi hoteluri acolo, etc, etc.
3. Din ce ai observat tu sau din ce ştii tu, există diferenţe între tinerii din România şi cei din străinătate în ceea ce priveşte consumul ştirilor şi sursa de informare?
Astăzi, la nivel global, 75% din consumul de media se face pe telefon. În plus, mai mult de jumătate din tineri își iau informațiile din rețelele sociale. Asta înseamnă că modul în care publicul se informează se schimbă în mod fundamental, iar presa va trebui să se adapteze, dacă nu vrea să devină irelevantă.
4. Când nu lupţi cu fenomenul fake news, ce faci?
Dinamica dezinformării a devenit mai vizibilă și mai agresivă în ultima vreme. Dar dezinformarea există de mult timp, iar documentarea acestei noi ideologii, asumată mai ales de autocrații, dictaturi și regimuri populiste face deja parte din viața oricărui jurnalist care se respectă, indiferent de domeniul în care excelează. Din fericire, există viață și în afara televiziunii, și în afara presei, în general, asta a fost o lecție pe care am învățat-o, în cele din urmă. Viață care nu numai că este esențială pentru meseria pe care o faci, dar o și alimentează benefic.
5. De ce eşti cel mai mândru din parcursul tău jurnalistic de până acum?
Mă bucur că am putut face și televiziune, și radio, și presă scrisă, trecând prin toate genurile jurnalismului. Probabil că documentarele de televiziune au cele mai mari șanse să rămână cât de cât relevante în anii care vor veni. Și mă bucur că am găsit timp să scriu nonfictiune, fiind onorat să public la editura Humanitas. Și experiența managerială, la Radio România Chișinău și Veridica, a fost și este interesantă, iar faptul că cele două instituții de presă sunt încă relevante, la 14, respectiv 5 ani de la lansare, mă bucură.
6. Ce rol are şi cum îţi afectează viaţa tehnologia? Care sunt gadget-urile de care nu te poţi lipsi?
Nu am nici nostalgia telefonului cu disc, montat în cuplaj, și nici depresii când sunt departe de telefonul mobil. Dar, da, pot spune că Steve Jobs ne-a făcut viață mai bună. Iar dacă, Doamne, ferește, vom ajunge să comunicăm telepatic, așa cum ne promitea un candidat la președinție, putem pune jurnalismul în cui.
7. Care sunt principalele valori după care te ghidezi în viaţă?
Dacă putem face bine, să-l facem, e suficient. Asta ne-ar face tuturor viața mai bună.
8. Deja sunt 5 ani de Breaking Fake News, ai moderat numeroase dezbateri din campanii electorale... cum vezi tu România peste 10 ani?
Sper să ne păstrăm cu toții capul pe umeri și să nu se lăsăm duși de valul urii, propagandei, populismului și teoriilor conspirației. Altfel, copiii noștri nu prea vor mai găsi motive să rămână în țară. Vor rămâne doar cei care au nostalgia comunismului, chiar dacă nu l-au trăit.
9. Eşti mereu foarte serios. Tu cum te-ai caracteriza? Ce te emoţionează?
Eu, serios?
foto: TVR, capturi emisie Breaking Fake News
