Copiii sunt curioși și accesează cu lejeritate diferite spații online, uneori potrivite, alteori nocive putând avea repercursiuni grave asupra comportamentului, limbajului, capacității de relaționare și concentrare. Care trebuie să fie raportul dintre viața virtuală și cea reală în perioada preșcolară și școlară primară aflăm din interviul cu profesorul de limba germană, Alexandru Banciu, specialist în educația Montessori.
Cum influențează expunerea la digitalizare a copilului în perioada preșcolară și școlară (de abordat perspectivă neurofizică, psihologică, socială și culturală, achiziție a limbajului etc.)?
Expunerea la digitalizare în perioada preșcolară și școlară poate avea un impact semnificativ asupra dezvoltării copiilor, atât pozitiv, cât și negativ. Din punct de vedere neurofizic, creierul copiilor este extrem de plastic și receptiv, iar expunerea la stimuli digitali poate stimula anumite zone ale creierului, dar în același timp, poate duce și la suprasolicitare și la dificultăți de concentrare. Psihologic, copiii pot învăța să reacționeze rapid și la stimulente vizuale, dar acest lucru poate influența dezvoltarea răbdării și a concentrării. Social și cultural, tehnologia poate facilita interacțiuni cu alți copii sau adulți din medii diverse, însă poate duce și la o izolare socială dacă este folosită în exces. În ceea ce privește achiziția limbajului, expunerea la media digitală poate adăuga vocabular și înțelegere, dar nu poate înlocui interacțiunile reale care sunt esențiale în dezvoltarea abilităților lingvistice.
Credit foto: Shutterstock - Ann in the uk
Care este raportul dintre stimulii din producțiile online și realitatea de zi cu zi? Mă gândesc aici la satisfacția pe care o dă vizualizarea unui video vs. satisfacția prospectării unei cărți cu ilustrații sau text.
Stimulii din producțiile online sunt extrem de rapizi și atrăgători din punct de vedere vizual, oferind o satisfacție imediată și un impact emoțional puternic, dar de scurtă durată. În schimb, experiența de a citi o carte cu ilustrații sau text poate fi mai lentă, dar oferă satisfacții mai profunde, care sunt asociate cu înțelegerea și dezvoltarea imaginației. Copiii care petrec mult timp în fața ecranelor pot deveni mai puțin răbdători și mai greu de concentrat pe activități mai lente și mai reflexive, cum ar fi cititul. De asemenea, lectura stimulează mai mult creativitatea și dezvoltarea vocabularului decât consumul pasiv de conținut digital.
Cu ce asociază copilul tehnologia în primii ani de viață?
În primii ani de viață, tehnologia este adesea asociată cu o formă de divertisment și un mijloc rapid de a satisface nevoile imediate ale copilului, cum ar fi distragerea atenției sau liniștirea acestuia. De exemplu, copiii care se confruntă cu sentimente de singurătate pot apela la dispozitive pentru a se simți mai conectați sau pentru a evita confruntarea cu propriile emoții. Acest lucru poate crea un cerc vicios, în care tehnologia devine o soluție rapidă la problemele emoționale, dar nu ajută la dezvoltarea abilității de a gestiona aceste emoții într-un mod sănătos.
Când este recomandată expunerea copiilor la mediile digitale și cum trebuie gândită de părinți această expunere astfel încât să nu le fie afectată atenția, capacitatea de relaționare și de concentrare?
Expunerea la mediile digitale trebuie să fie limitată în primele etape ale vieții copilului, în special în primii 3-4 ani. În această perioadă, interacțiunile față în față cu părinții și cu alți copii sunt esențiale pentru dezvoltarea cognitivă și emoțională. După această vârstă, părinții trebuie să fie foarte atenți la tipul de conținut accesat și să stabilească limite clare, dar și să încurajeze activități care să dezvolte alte abilități, cum ar fi cititul, jocurile în aer liber și activitățile creativ-constructive. Este esențial ca timpul petrecut în fața ecranului să fie echilibrat cu alte activități care să susțină dezvoltarea unei atenții și a unei capacități de relaționare sănătoase.
Cum integrează grădinițele Montessori digitalizarea în viața copiilor, în funcție de etapele de dezvoltare?
Grădinițele Montessori pun un accent puternic pe învățarea prin experiență directă, explorare și interacțiune fizică cu mediul înconjurător. În general, digitalizarea nu este o componentă centrală în educația Montessori, iar tehnologia este folosită doar în contexte limitate și controlate. De exemplu, în anumite etape de dezvoltare, pot fi utilizate aplicații educaționale care ajută la învățarea unor concepte de bază, dar sunt complementare activităților practice. De asemenea, copiii sunt încurajați să dezvolte abilități de rezolvare a problemelor prin jocuri fizice și activități de grup, iar tehnologia este folosită doar atunci când este în concordanță cu principiile Montessori de învățare activă.
Credit foto: Shutterstock - Miridda
Care este raportul de relaționare grădiniță – părinți pentru o integrare a copiilor în tehnologie, prevenind dezechilibrul între viața virtuală și cea reală?
Relația dintre grădiniță și părinți joacă un rol esențial în gestionarea expunerii copiilor la tehnologie. Grădinițele trebuie să colaboreze cu părinții pentru a stabili limite clare privind timpul petrecut în fața ecranelor și pentru a încuraja alternative sănătoase, cum ar fi jocurile în aer liber sau activitățile de creație. Educația părinților privind utilizarea tehnologiei este la fel de importantă, iar grădinițele pot organiza sesiuni de informare pentru a ajuta părinții să înțeleagă importanța unui echilibru între viața virtuală și cea reală.
Preșcolarii, dar și elevii din ciclul primar sunt extrem de atrași de jocuri video. Cei care sunt restricționați de către părinți în folosirea jocurilor video dezvoltă grad de frustrare și dificultăți în integrarea în grup. Care este calea de urmat de către părinții care decid să refuze expunerea copiilor la jocuri video, astfel încât să își ajute copiii să depășească bullying-ul de care au parte nefiind inițiați în lumea jocurilor video?
Este esențial ca părinții să abordeze această situație cu înțelegere și empatie. În loc să interzică complet jocurile video, părinții pot discuta despre impactul acestora asupra dezvoltării și pot oferi alternative care să îmbogățească viața socială a copilului, cum ar fi sporturi, activități de grup sau hobby-uri creative. De asemenea, este important să încurajeze copiii să dezvolte abilități de a face față presiunii sociale, învățându-i să se simtă confortabil cu propriile alegeri și să explice de ce au alte priorități decât jocurile video.
Alexandru Banciu, profesor de germană / Credit foto: Alexandru Banciu
Ce fac dascălii din grădinițele Montessori pentru a taia din apetitul copiilor pentru jocurile video?
În grădinițele Montessori, accentul se pune pe activitățile de învățare prin joc și pe dezvoltarea autonomiei și a creativității. Dascălii îi încurajează pe copii să participe la jocuri de rol, activități în aer liber și proiecte de grup care îi ajută să dezvolte relații interpersonale și abilități sociale, reducând astfel atracția față de jocurile video. De asemenea, copiii sunt încurajați să își exprime creativitatea prin activități artistice sau prin explorarea mediului natural, ceea ce le captează atenția și le oferă satisfacție.
Jocul liber face parte din dezvoltarea naturală a copiilor. Cum procedează dascălii din sistemul Montessori cu copiii care ajung în grădinițe și școli afectați de expunerea excesivă la conținut online, care nu știu sau nu pot să se joace?
Dascălii din grădinițele Montessori sunt conștienți că jocul liber este esențial pentru dezvoltarea sănătoasă a copiilor și încearcă să creeze un mediu care să stimuleze curiozitatea și creativitatea acestora. Pentru copiii care au fost expuși excesiv la conținut online și care nu știu cum să se joace, dascălii folosesc jocuri de grup și activități care încurajează cooperarea și imaginația, ajutându-i să depășească dificultățile și să învețe prin experiențe directe.
În final, vă rog să transmiteți un gând părinților supraîncărcați de sarcini cotidiene, ai căror copii ajung sub influența necontrolată a Internetului!
Dragi părinți, în mijlocul responsabilităților zilnice, este important să ne amintim că tehnologia poate fi un instrument util, dar și o sursă de provocări pentru dezvoltarea copiilor noștri.
Echilibrul este cheia!
Încurajați-vă copiii să exploreze lumea reală, să interacționeze cu alți copii și să învețe prin jocuri și activități care le stimulează imaginația! Nu este nevoie să respingem complet tehnologia, dar trebuie să fim conștienți de momentul în care aceasta poate deveni un obstacol în calea dezvoltării lor sănătoase. Fiecare pas mic pe care îl facem în această direcție contează.
Alexandru Banciu, profesor de limba germană / Credit foto: Alexandru Banciu
***
Alese mulțumiri Profesorului Alexandru Banciu pentru interviul acordat dintr-o serie de interviuri dedicate educației Montessori care vor fi publicate săptămânal în secțiunea ”Lifestyle” a site-ului TVR.
Alexandru Banciu este profesor pentru învățământul preșcolar și primar în limba germană, grad didactic II, cu competențe în practicarea pedagogiei Montessori.
***
Credit foto: Shutterstock și Alexandru Banciu
***
Interviu realizat de Maria Grăjdan
