Tartrul dentar este o problemă frecventă atât la pisici, cât și la câini. Depunerile de tartru nu reprezintă doar o problemă estetică, ci pot favoriza apariția inflamațiilor gingivale, a infecțiilor și a bolilor parodontale.
Tartrul se formează atunci când placa bacteriană acumulată pe suprafața dinților nu este îndepărtată. În timp, aceasta se mineralizează și devine o depunere dură, de culoare galbenă sau maronie, vizibilă mai ales în apropierea gingiilor.
Semnele tartrului la pisici și câini:
- respirație urât mirositoare;
- depuneri galbene sau maronii pe dinți;
- gingii roșii sau inflamate;
- sângerări gingivale;
- salivare excesivă;
- dificultăți la mestecat;
- refuzul hranei dure;
- sensibilitate sau durere în zona gurii;
- dinți mobili, în cazurile avansate.
Ce se întâmplă dacă tartrul nu este tratat?
În lipsa unui tratament, tartrul poate duce la gingivită și, ulterior, la boală parodontală. Aceasta poate afecta structurile care susțin dinții și poate provoca durere, infecții și chiar pierderea dinților. În cazurile avansate, pot apărea abcese dentare, prin acumularea de puroi în jurul rădăcinii unui dinte. Acestea pot provoca o umflătură vizibilă la nivelul feței, cel mai frecvent în zona obrazului sau în regiunea de sub ochi (periorbitală), în special atunci când sunt afectați dinții superiori. De multe ori, proprietarul observă problema abia în acest stadiu, când apare o asimetrie a feței sau o zonă vizibil umflată. Abcesul se poate drena spontan prin formarea unui traiect fistulos, cu eliminarea puroiului, însă acest lucru nu înseamnă că infecția s-a vindecat. Este necesară evaluarea veterinară și tratarea cauzei, care poate implica tratament antibiotic și, în funcție de dintele afectat, tratament endodontic sau extracție.
Credit foto: Shutterstock - Riccio da favola
Cum se tratează?
Tartrul deja format necesită, de regulă, o evaluare și o igienizare profesională realizată de medicul veterinar, procedură care se efectuează sub anestezie generală. Înainte de intervenție, starea generală de sănătate a animalului este evaluată prin consult clinic și investigații preanestezice, precum analize de sânge și, atunci când este indicat, un consult cardiac, pentru a aprecia riscurile și pentru a stabili dacă animalul poate fi anesteziat în condiții de siguranță. Nu este recomandată îndepărtarea tartrului acasă cu obiecte metalice sau instrumente improvizate, deoarece pot apărea răni sau leziuni ale dinților și gingiilor.
Prevenția include:
- periajul regulat al dinților cu produse speciale pentru animale;
- controale veterinare periodice;
- monitorizarea respirației și a stării gingiilor;
- folosirea produselor de igienă orală recomandate de medicul veterinar.
Important: pasta de dinți pentru oameni nu trebuie folosită la câini sau pisici!
Tartrul dentar poate afecta serios sănătatea orală și confortul animalului. Prin controale regulate și o igienă orală corespunzătoare, multe dintre problemele asociate tartrului pot fi prevenite sau depistate din timp.
***
Text scris de Elena Cătălina Măriuță, medic veterinar
***
Credit foto: Shutterstock - Riccio da favola, Natureveryday
